Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 93/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENAL ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENAL NR.93/A/2008
Ședința public din data de 15 septembrie 2008
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Livia Mango judector
JUDECTOR: - -
GREFIER: - --
Parchetul de pe lâng Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
-
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul și prțile civile, - și G împotriva sentinței penale nr. 342/D/27 iunie 2008 pronunțat în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecat pentru svârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. și ped. de art. 154, raportat la art. 176 lit. d pen. și tâlhrie, prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2/1 lit. c pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal fcut în cauz se prezint inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de aprtor desemnat din oficiu, av., cu delegație avocațial la dosar și aprtorul ales al prților civile -, G, av. A, lips fiind prțile civile -, G, și Compania Național Poșta Român SA -Direcția Regional de Poșt
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care, aprtorul ales al prților civile, - și G, av.A precizeaz c apelul vizeaz doar latura civil a cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acord cuvântul în dezbaterea apelului.
Aprtorul ales al prților civile, - și G solicit în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod pr.pen.admiterea apelurilor formulate de prțile vtmate, desființarea în parte a sentinței penale nr.342/2008 a Tribunalului Cluj și pronunțând o nou hotrâre s se dispun acordarea daunelor morale solicitate de prțile civile în cuantum de câte 100.000 lei în favoarea fiecruia. Apreciaz c apelul este admisibil, întrucât instanța de fond a înclcat principiul disponibilitții având în vedere c în declarația de la fila 39 din dosarul de fond inculpatul a artat c achieseaz la constituirea de parte civil formulat de prțile civile.
Aprtorul inculpatului solicit admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea hotrârii apelate și pronunțând o nou hotrâre s se dispun reducerea cuantumului pedepsei de 25 de ani ca urmare a circumstanțierii rspunderii penale având în vedere c inculpatul nu posed antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta comis, precum și raportat la expertiza medico-legal psihiatric din care rezult c inculpatul avea discernmântul redus la data comiterii faptei. Inculpatul nu a comis fapta cu intenție, scopul acestuia a fost doar de a sustrage bunurile victimei.
Cu privire la latura civil a cauzei solicit reducerea despgubirilor de câte 50.000 lei acordate prților civile, întrucât suma este mult prea mare și inculpatul nu are posibilitatea de a recupera prejudiciu.
Solicit respingerea apelurilor declarate de prțile civile ca fiind nefondate.
Aprtorul ales al prților civile solicit respingerea apelului declarat de inculpat și menținerea în totalitate a dispozițiilor sentinței penale 342/2008 pronunțate de Tribunalul Cluj, artând c circumstanțele atenuante nu pot fi apreciate prin prisma art.74 Cod penal având în vedere împrejurrile și modalitatea de svârșire a faptei în timp ce cei doi copii minori ai si se aflau într-o camer alturat. De asemenea, arat c dac inculpatul nu ar fi folosit telefonul victimei nu ar fi fost depistat, întrucât a ascuns cadavrul victimei prin îngropara acestuia în debaraua locuinței prin sparea unei gropi, dup care a turnat ciment și a refcut solul debaralei.
Mai solicit s se rețin c din referatul de evaluare psiho social rezult c inculpatul are un comportament imprevizibil, iar din expertiza psihiatric rezult c inculpatul avea discernmântul faptelor.
Reprezentanta Parchetului solicit respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat raportat la gravitatea deosebit a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecat. Apreciaz c nu exist nici un criteriu obiectiv care s justifice reținerea art.74 Cod penal, pedeapsa aplicat de instanța de fond fiind prea blând raportat la modalitatea de comitere a faptei. Lipsa antecedentelor penale și afecțiunile psihice nu pot fi reținute ca circumstanțe atenuante.
Solicit admiterea apelurilor declarate de prțile civile, desființarea laturii civile a cauzei și în consecinț admiterea constituirii de parte civil în cuantumul solicitat având în vedere c acțiunea civil este guvernat de principiul disponibilitții, inculpatul artând în acest sens c este de acord s despgubeasc prțile civile așa cum au solicitat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regret fapta comis.
CURTEA
Prin sentința penal nr.342 din 17 iunie 2008 pronunțat de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în temeiul art.211 alin.1, alin.211 lit."c" pen. a fost condamnat inculpatul: - A, fiul lui și, nscut la data de 05 mai 1972 în municipiul C-N, județul C, fiul lui și, nscut la data de 05 mai 1972 în municipiul C-N, jud.C, de cetțenie român, studii: 8 clase, stagiul militar satisfcut, fr ocupație, cstorit, doi copii minori, domiciliat în municipiul C-N,--15,.51,jud.C, cu reședința în municipiul C-N,-,. 1, jud. C, fr antecedente penale, posesor al seria - nr.- eliberat de Poliția municipiului C-N, CNP: -, la pedeapsa de: 8 (opt) ani închisoare, pentru svârșirea infractiunii de tâlhrie.
În temeiul art.174 pen. și art.176 alin.1 lit."d" pen. a fost condamnat același inculpat: A (cu datele personale anterior menționate), la pedeapsa de 25 (douzecișicinci) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, și e pen. dup executarea pedepsei principale, pentru svârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Potrivit dispozițiilor art.33 lit."a" pen. s-a constatat c cele dou infracțiuni au fost comise în condițiile concursului real iar în temeiul art.34 lit."b" pen. au fost contopite pedepsele stabilite prin hotrâre, în pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de: 25 (douzecișicinci) ani închisoare, fr aplicarea unui spor, în final inculpatul executând pedeapsa de 25 (douzecișicinci) ani închisoare cu executarea în regim de detenție și 5 ( cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. dup executarea pedepsei principale.
In temeiul art.88 pen. s-a dedus din durata pedepsei finale aplicat inculpatului prin hotrâre, timpul reținerii pe termenul de 24 de ore din data de 16 ianuarie 2008 și al arestrii preventive, începând cu data de 17 ianuarie 2008 pân la zi.
În temeiul art.350 pen.pen. a fost menținut msura preventiv a arestrii inculpatului.
În temeiul art.71 pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit."a", "b" din Codul penal începând cu data rmânerii definitive a prezentei hotrâri de condamnare și pân la terminarea executrii pedepsei.
În temeiul art.346 pr.pen. raportat la art.14 alin.3 lit."b" pr.pen. combinat cu art.998, art.999 civ. a fost admis în parte acțiunea civil formulat de prțile civile,. în municipiul C-N,-,.l0,jud.C,. în municipiul C-N,-,.0S6,. 10, jud.C, CNP: - și G,. în municipiul C-N,-,.1, jud.C, CNP: -, toți trei reprezentanți de avocat ales A lrimieș și, în consecint a fost obligat inculpatul s achite acestor prți civile câte 50.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art.346 pr.pen. raportat la art.14 alin.3 lit."b" pr.pen. combinat cu art.998, art.999 civ. a fost admis acțiunea civil formulat de partea civil Compania Național Poșta Român A - Direcția Regional de Poșt C, cu sediul în municipiul C-N,-, jud. C și, în consecinț a fost obligat inculpatul s achite acestei prți civile suma de 545 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea a șase mandate poștale care au fost achitate ulterior destinatarilor.
S-a constatat c partea vtmat Focus SRL B, cu sediul în municipiul B,-, jud.B N cu puncte de lucru în municipiul C-N, P-ța - -, nr.14, jud. C și respectiv C-N,--7, jud.C nu a formulat pretenții civile, neconstituindu-se parte civil în cauz.
În temeiul art.118 lit."e" pen. s-a dispus confiscarea sumei de 370 lei de la inculpatul ce i-a fost achitat acestuia pentru bijuterii în baza contractului de amanet de ctre partea vtmat Focus SRL C-, ca fiind dobândit în urma svârșirii infracțiunilor.
In temeiul art.189 pr.pen. s-a stabilit onorarii avocațiale din oficiu în sum de câte 100 lei, onorarii ce au fost suportate din fondul Ministerului Justiției și care au fost avansate ctre Baroul Cluj, dup cum urmeaz:
- d-nei avocat, pentru acordarea asistenței juridice inculpatului în faza urmririi penale și,
- d- av., pentru acordarea asistenței juridice inculpatului în faza cercetrii judectorești.
În temeiul art.191 alin.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul s achite suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:
Victima a fost angajat a Oficiului Județean de Poșt C, în funcția de factor poștal, având sectorul de activitate în cartierul al municipiului C- La data de 10 ianuarie 2008, victima a achitat alocații de stat pentru copii și mandate poștale în zona sa de activitate, zon în care locuiește și inculpatul.
În ziua respectiv inculpatul se afla la locuința sa din municipiul C-N,-,.l, în buctrie, împreun cu cei doi copii minori care dormeau în camera alturat. În jurul orelor 13.00 la locuința inculpatului a sosit victima care i-a achitat inculpatului suma de 50 RON reprezentând alocația de stat pentru cei doi copii. Apoi, victima s-a ridicat de pe scaun, s-a întors și a plecat spre ieșirea din apartament; în acel moment inculpatul a atacat victima din spate strângând-o cu mâinile de gât. Dup ce victima a czut inculpatul a strangulat-o cu un șiret pân când a intervenit decesul acesteia.
Imediat, inculpatul a dezbrcat victima, lsând-o în chiloți și sutien, luându-i hainele, geanta cu acte și bani, bijuteriile și telefonul mobil. Inculpatul a ascuns victima în debaraua cu scule. Hainele, geanta și actele le-a aruncat într-un container de gunoi, în - - Tot aici a amanetat o parte din bijuterii la casa de amanet aparținând SC " Focus" SRL C-N pentru suma de 370 RON. Din lucrurile luate de la victim inculpatul i-a dat soției un lnțișor de aur iar fiului mai mare telefonul mobil, dup ce i-a schimbat carcasa. Banii luați de la victim - 500 RON, împreun cu cei 370 RON primiți de la casa de amanet, inculpatul i-a cheltuit în interes personal.
La data de 14 ianuarie 2008, dimineața, inculpatul a spart cimentul și a spat o groap în debaraua din imobil, dup care a îngropat victima și a turnat ciment, finisând locul respectiv pentru a nu putea fi astfel descoperit cadavrul victimei.
În data de 11 ianuarie 2008 soțul victimei a reclamat la Poliția Municipiului C-N dispariția acesteia, motiv pentru care la data de 14 ianuarie 2008 fost sesizat Parchetul de pe lâng Tribunalul Cluj, demarându-se cercetrile penale în cauz. Astfel, s-a dispus interceptarea și localizarea telefonului mobil care a aparținut victimei, fiind identificat locația actual a acestuia. Ca urmare, s-a solicitat și s-a obținut de la instanța de judecat autorizația de percheziție nr.2/16 ianuarie 2008, dosarul Tribunalului Cluj nr-, pentru apartamentul nr.1 situat în imobilul din C-N,-.
În momentul prezentrii la imobil pentru efectuarea percheziției a indicat unde se afl cadavrul victimei, motiv pentru care nu s-a mai impus efectuarea percheziției, fiind dezgropat și ridicat cadavrul victimei din locuința inculpatului, respectiv din debara.
Asupra soției inculpatului a fost gsit și ridicat lnțișorul aparținând victimei, iar de la locuința inculpatului a fost identificat și ridicat telefonul mobil aparținând victimei. Totodat de la Casa de SC " Focus" SRL C-N au fost identificate și ridicate celelalte bijuterii aparținând victimei, bijuterii ce au fost restituite aparțintorilor victimei, îns telefonul mobil a fost reținut ca și corp delict urmând a fi înaintat instanței odat cu dosarul cauzei și prezentul rechizitoriu.
Conform concluziilor raportului de constatare medico-legal nr.274/III/24 din 10.03.2008 (90-102), rezult fr dubiu c moartea victimei a fost violent, aceasta datorându-se asfixiei mecanice prin strangulare. Leziunile
traumatice cervicale s-au produs prin comprimarea gâtului victimei cu mâna și cu lațul. Celelalte leziuni traumatice constatate s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure și nu au rol tanato generator. Fracturile costale de la nivelul hemitoracelui drept nu au caracter vital și s-au produs dup deces, prin compresiunea corpului victimei în cursul manoperelor de introducere în spat în sol. Poziția agresor victim și dinamica agresiunii a fost agresorul în spatele victimei, poziție în care a strangulat victima cu mâna, apoi, agresorul deasupra victimei czut la sol în decubit ventral, poziție în care a strangulat victima cu latul iar moartea acesteia dateaz din 10 ianuarie 2008. Din coroborarea datelor de anchet cu aspectele lezionale, s-a concluzionat c este posibil ca poziția agresor-victim și dinamica agresiunii s fi fost inițial agresorul în spatele victimei, poziție în care a ștrangulat victima cu mâna, apoi, agresorul deasupra victimei czut la sol în decubit ventral, poziție în care a ștrangulat victima cu lațul, așa încât cauza direct a decesului victimei a constituit-o asfixierea mecanic prin ștrangulare. Totodat s-a stabilit c alcoolemia victimei la data incidentului a fost de O gr. %0.
Tribunalul a apreciat ca deosebit de semnificative unele aspecte care denot cu certitudine vinovția inculpatului.
Astfel, raportul de constatare medico-legal nr.274/III/24 din 10.03.2008 emis de Institutul de Medicin Legal C-N se coroboreaz întrutotul cu depozițiile martorilor:, raportul de expertiz medico-legal psihiatric și nu în ultimul rând cu declarațiile inculpatului care recunoaște svârșirea faptei, ceea ce denot fr dubiu c inculpatul a acționat cu intenția de a suprima viața victimei, având în vedere c acesta a strangulat-o în mod repetat pe victim, mai întâi cu mâinile și apoi dup cderea acesteia la sol, cu lațul pân când victima nu a mai reactionat.
În drept, fapta inculpatului care la data de 10 ianuarie 2008, sustras (furat) prin întrebuințarea de violențe, bunuri mobile aparținând victimei și prții civile Compania Național Poșta Român SA Direcția Regional de Poșt C-N, prezint toate acele trsturi tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de tâlhrie, incriminat de art.2l1 al.1, al.2 /1 litc pen.
Astfel, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de tâlhrie se comite cu intenție direct, atât în ceea ce privește acțiunea principal, cât și cea adiacent, inculpatul prevede și urmrește s comit furtul prin violenț sau amenințare ori
prin punerea victimei în stare de inconștienț sau neputinț de a se apra, precum și prin folosirea vreunuia din aceste mijloace pentru pstrarea bunului furat, ștergerea urmelor infractiunii ori pentru a-si asigura scparea.
În alctuirea laturii obiective a infracțiunii de tâlhrie intr, dou activitți strâns legate între ele, dintre care furtul este principal, iar a doua, folosirea violenței sau a amenințrii, ori punerea victimei în stare de inconștienț sau neputinț de a se apra, apare, în raport cu cea dintâi, ca fiind secundar. Furtul const și în cazul tâlhriei în luarea bunului mobil din posesia sau detenția altuia, fr consimțmântul acestuia, ceea ce implic un act de deposedare și un act de împosedare.
Prin violenț se înțelege o constrângere fizic exercitat asupra persoanei vtmate. trebuie s fie efectiv și s aib aptitudinea de a înfrânge rezistența victimei., amenințarea, sau punerea victimei în stare de inconștienț sau neputinț de a se apra, realizeaz activitatea secundar a tâlhriei numai dac au servit ca mijloc pentru comiterea furtului sau pentru pstrarea bunului furat, înlturarea urmelor infracțiunii sau, pentru a asigura scparea fptuitorului. Prin urmare, între violenț și furt trebuie s existe o legtur de la mijloc la scop. Aceast legtur exist și fapta constituie tâlhrie dac violența, a fost întrebuințat de inculpat cu puțin înainte, în timpul sau imediat dup svârșirea furtului.
se consum în momentul când executarea activitții principale furtul - a fost dus pân la capt, cu condiția ca inculpatul s fi folosit violența sau amenintarea.
în forma agravant de la alin.2/l litc pen. incrimineaz locul svârșirii faptei, respectiv o locuinț sau dependințe ale acesteia, independent de modalitatea în care inculpatul a ptruns în interiorul acestora, legiuitorul înțelegând s agraveze rspunderea ce revine inculpatului, care ia hotrârea infracțional de a tâlhri o persoan ce se afl într-o încpere, profitând de posibilitțile reduse ale acesteia de a scpa sau de a solicita ajutor.
Ca urmare, din ansamblul probator administrat, rezult fr dubiu c fapta comis de inculpat constituie infracțiunea de tâlhrie, svârșit prin violenț, ce a culminat cu decesul numitei, aceasta fiind asfixiat mecanic prin ștrangulare de ctre inculpat, În scopul de a sustrage bijuterii, bani, și un telefon mobil.
Potrivit dispozițiilor art.174 pen. raportat la art.176 alin.1 lit."d" pen. omorul este deosebit de grav când acesta este svârșit pentru a svârși sau ascunde svârșirea unei tâlhrii sau piraterii.
Astfel, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de omor deosebit de grav se comite numai cu intenție. Aceasta, nu poate fi svârșit decât cu intenție, în modalitatea la care se refer art.19 alin.1 pct.1 lit."a" pen. respectiv, direct, în sensul c inculpatul prevzând moartea victimei ca rezultat al acțiunii sale, a urmrit producerea acestui rezultat.
Latura subiectiv a omorului deosebit de grav astfel cum este reglementat de legiuitor în art.176 lit.d pen. include cerința svârșirii faptei dintr-un anumit mobil, în concret pentru a svârși sau ascunde svârșirea unei tâlhrii sau piraterii.
Latura obiectiv a infracțiunii de omor se realizeaz prin uciderea unei persoane, adic prin orice activitate material care are ca rezultat moartea unui om. În funcție de mijloacele folosite, moartea victimei se poate produce imediat sau mai târziu, iar aceast împrejurare nu are nici o influenț în ceea ce privește existenta infractiunii.
,
De asemenea între activitatea de ucidere și moartea victimei, trebuie s existe un raport de cauzalitate. Acest raport exist atunci când se stabilește c, fr activitatea fptuitorului, moartea victimei nu s-ar fi produs.
Din dosarul cauzei, din probele administrate, rezult c fapta comis de ctre inculpat, constituie infracțiunea de omor deosebit de grav, fiind svârșit fr dubiu, cu intenția direct de a ucide, în sensul c a prevzut rezultatul faptei sale și a dorit producerea acestuia, prin urmrirea în mod direct a suprimrii vietii victimei.
,
Or, în speț, din împrejurrile și modul în care a fost comis fapta, respectiv ștrangularea în mod repetat a victimei, mai întâi cu mâinile și apoi dup cderea acesteia la sol, cu lațul în jurul gâtului cu o intensitate deosebit, încât au determinat, în final moartea acesteia, care a fost una violent, denot fr îndoial c inculpatul și-a reprezentat, producerea rezultatului pe care, l-a dorit și urmrit, ceea ce denot fr putinț de tgad c a acționat cu intenția de a ucide. Ba mai mult, inculpatul a comis infracțiunea de omor deosebit de grav în timp ce cei doi copii minori ai si se aflau în imobil, iar ulterior comiterii acestei infracțiuni, acesta nu și-a trdat comportamentul avut în fața familiei, vecinilor sau organelor de poliție, ascunzând victima în locuința sa pentru o perioad nedeterminat (în opinia sa la acel moment), precum și recunoașterea tardiv a faptei, respectiv numai dup ce organele de urmrire penal au obținut probe certe, ceea ce denot premeditarea comiterii crimei.
Expertiza medico-legal psihiatric efectuat în cauz de ctre Institutul Național de Medicin Legal " Minovici" B, a stabilit c inculpatul prezint tulburare organic de personalitate, post traumatism cranio cerebral, comemorative de crize de pierdere de cunoștinț neconfirmat clinic și EEG pe durata spitalizrii, pstrând capacitatea psihic de apreciere critic a conținutului și consecințelor faptelor sale, având discernmântul pstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat.
În consecinț, fapta inculpatului care în data de 10 ianuarie
2008, strangulat-o în mod repetat, cu mâna și cu lațul pe victima,
intervenind decesul acesteia, pentru a svârși o tâlhrie, prezint toate acele trsturi tipice și esențiale specifice elementelor obiective și subiective ale infracțiunii de omor deosebit de grav, incriminat de art.174 pen. raportat la art.176 alin.1 lit."d" pen.
Fiind stabilite elementele rspunderii penale, instanța a aplicat inculpatului sancțiunea penal corespunztoare pentru faptele reținute în sarcina acestuia, prin individualizarea cuantumului pedepsei în vederea realizrii unei juste proporționalizri a sancțiunii expres prevzut de legiuitor, ce trebuie realizat doar prin prisma dispozițiilor art.72 pen.
Astfel, instanța a ținut seama de limitele de pedeaps stabilite în partea special a Codului penal pentru infracțiunea de tâlhrie și anume închisoare de la 7 ani la 20 ani și pentru infracțiunea de omor deosebit de grav închisoare de la 15 ani la 25 ani sau detenție pe viaț, gradul de pericol social concret, extrem de ridicat, având în vedere modul concret de comitere a faptelor, de caracterul premeditat de materializare și implicit de finalizare a activitților infracționale, respectiv faptul c inculpatul a comis infracțiunea de omor deosebit de grav în timp ce cei doi copii minori ai si se aflau în imobil iar ulterior comiterii acestei infracțiuni acesta nu și-a trdat comportamentul avut În fața familiei, vecinilor sau organelor de poliție, ascunzând victima în locuința sa pentru o perioad nedeterminat (în opinia sa la acel moment), precum și recunoașterea tardiv a faptei, respectiv numai dup ce organele de urmrire penal au obținut probe certe împotriva lui, coroborat cu faptul c a ascuns cadavrul victimei în propriai cas prin îngroparea acestuia în debaraua locuinței, prin sparea unei gropi de peste 50 cm, dup care a turnat ciment și a rerncut solul debaralei prin clivisire denot nu numai gravitatea faptei, ci și pericolul deosebit pe care inculpatul îl prezint pentru societate și ordinea public.
Un ultim aspect esențial în opinia instanței, din punct de vedere a procesului de individualizare, îl reprezint și concluziile referatului de evaluare nr.2322 întocmit la data de 23.06.2008 de ctre Serviciul de Probațiune de pe lâng Tribunalul Cluj în sensul c inculpatul are probleme de adaptare și menținere a unui loc de munc și în generarea unor soluții acceptabile social și legal pentru rezolvarea problemelor, existând și în momentul de faț elemente ce țin de partea sa interioar (caracteristici de personalitate, gânduri, convingeri, etc.) care îl pot conduce la comportamente nepotrivite, motiv pentru care s-a apreciat c ar fi deosebit de important ca acest inculpat s beneficieze pe perioada detenției de consiliere psihologic.
Ca urmare, este în mod evident faptul c inculpatul a acționat cu intenția de a ucide victima, pentru a putea svârși mai ușor tâlhria.
Asemenea fapte, neurmatede o ripost ferm a societții ar crea un sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfșurare a justiției, ar întretine climatul infractional și ar crea fptuitorilor impresia c pot persista în sfidarea legii.
Faț de procesul de individualizare ce a fost anterior detaliat expus și având în vedere c vinovția inculpatului a fost pe deplin dovedit, instanța apreciaz, c pentru o just dozare a cuantumului pedepselor ce se vor aplica inculpatului nu se va impune reținerea circumstanțelor atenuante prevzute de art.74 pen. cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevzut de lege potrivit dispozițiilor art.76 alin.l lit."a" pen. având în vedere c nici vârsta, nici regretele tardive invocate de inculpat și nici lipsa antecedentelor penale nu vor putea fi reținute, motiv pentru care se va aplica inculpatului o pedeaps de 8 (opt) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhrie, incriminat de art.211 1, al.2/1 lit.c pen. iar pentru comiterea infracțiunii de de omor deosebit de grav, incriminat de art.174 pen. raportat la art.176 alin.l lit."d" pen. o pedeaps de 25 (douzecișicinci) ani închisoare și 5 (cinci) ani, interzicerea drepturilor prevzute de art.64 lit.a,b pen. dup executarea pedepsei principale.
Infracțiunile anterior descrise au fost comise de ctre inculpatul în condițiile concursului real de infracțiuni, așa încât, în conformitate cu dispozițiile art.33 lit. "a" pen. instanța, a constatat c infracțiunile svârșite de acest inculpat sunt concurente, motiv pentru care în temeiul art.34 lit."b" pen. le-a contopit pe acestea în pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 25 (douzeci și cinci) ani închisoare, în final inculpatul urmând a executa aceast pedeaps de: 25 (douzecișicinci) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. dup executarea pedepsei principale, prin privare de libertate, va fi în msur s asigure atât o prevenție general eficient cât și reinserția social a acestui inculpat, precum și reeducarea acestuia, obiective înscrise în dispozițiile art.52 Cod penal.
Astfel, împrejurrile și modalitatea comiterii acestor fapte în timp ce cei doi copii minori ai si se aflau în imobil, netrdarea comportamentului avut, în fața familiei, vecinilor sau organelor de poliție și, nu în ultimul rând faptul c a ascuns cadavrul victimei în propria-i cas prin îngroparea acestui a în debaraua locuinței prin sparea unei gropi de peste 50 cm, dup care a turnat ciment și a refcut solul debaralei prin clivisire, dovedesc fr echivoc ferocitatea ieșit din comun a inculpatului, confirmând astfel, nu numai gravitatea faptei, ci și pericolul deosebit pe care inculpatul îl prezint pentru societate și ordinea public, așa încât, pedeapsa închisorii de 25 de ani ce va fi aplicat de instanț fiind pe deplin justificat.
Or, în menirea ei pedeapsa trebuie s rspund unor scopuri atât preventive cât și reeducative. Scopul pedepsei îl constituie prevenirea svârșirii de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei legiuitorul urmrește formarea unei atitudini corecte faț de munc, faț de ordinea de drept cât și faț de regulile de conviețuire social.
Cu privire la susținerile inculpatului prin avocatul su desemnat din oficiu referitor la circumstanțierea rspunderii penale potrivit art.74 pen. și art.76 lit.a pen. prin prisma faptului c inculpatul a recunoscut faptele, a colaborat cu organele de urmrire penal, nu are antecedente penale aflându-se la prima confruntare cu legea penal și, nu în ultimul rând concluziile referatului de evaluare și a expertizei medico-legal care relev faptul c, inculpatul nu este un om cu un psihic echilibrat, nu au suport juridic necesar pentru a fi admisibile având în vedere criteriile de individualizare a pedepsei expuse detaliat anterior, iar în ceea ce privește invocarea lipsei antecedentelor penale, nu constituie un factor determinant pentru reținerea acestui aspect ca și o circumstanțiere a rspunderii penale, cu atât mai mult cu cât cu ocazia acordrii ultimului cuvânt inculpatului, cu ocazia soluționrii fondului cauzei acesta a declarat c las la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauz, nemanifestând nici o form de regret, fie el chiar și formal.
În fine, un ultim aspect invocat de ctre avocatul din oficiu referitor la starea psihic a inculpatului este infirmat în totalitate de concluziile celor dou acte medicale invocate dar și de însși susținerile aprtorului cu ocazia solicitrii atenurii rspunderii penale, când a învederat faptul c "inculpatul realizeaz gravitatea situației în care se afl și va conștientiza ceea ce a fcut".
Faț de inculpatul a fost pus în mișcare acțiunea penal prin ordonanța din 16 ianuarie 2008, ce a fost ulterior extins prin ordonanța din 20 februarie 2008 sub aspectul comiterii de ctre inculpat al infracțiunii de tâlhrie, iar prin ordonanța din data de 16 ianuarie 2008, ora 20,30 inculpatul a fost reținut pentru un termen de 24 de ore.
Prin încheierea penal nr.3/C/17 ianuarie 2008 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, faț de inculpatul s-a luat msura arestrii preventive pe o perioad de 29 de zile începând cu data de 17 ianuarie 2008 și pân la data de 14 februarie 2008, emițându-se în acest sens mandatul de arestare preventiv cu nr.2/17.01.2008. Aceast msur a arestrii preventive a fost prelungit în condițiile legii prin încheierea penal nr.8/C/12 februarie 2008 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe o perioad de 30 de zile începând cu data de 15 februarie 2008 și pân la data de 15 martie 2008 și prin încheierea penal nr.15/C/11 martie 2008 pronunțat în dosarul nr.957/l17/2008 al Tribunalului Cluj pe o perioad de 30 de zile începând cu data de 16 martie 2008 și pân la data de 14 aprilie 2008. Ulterior msura preventiv a fost menținut în condițiile legii.
Faț de aceast situație în temeiul art.88 pen. instanța a dedus din durata pedepsei finale aplicat inculpatului timpul reținerii pe termenul de 24 de ore din data de 16 ianuarie 2008 și al arestrii preventive, începând cu data de 17 ianuarie 2008 pân la zi.
În temeiul art.350 pen.pen. instanța a menținut msura preventiv
arestrii inculpatului.
Potrivit dispozițiilor art.71 pen. pedeapsa accesorie const în interzicerea tuturor drepturilor prevzute de art.64 pen. de la data rmânerii definitive a hotrârii de condamnare și pân la terminarea executrii pedepsei principale.
Așa cum s-a artat în literatura de specialitate, rațiunea pedepsei accesorii rezid în necesitatea accenturii condamnrii moral politice a infractorului condamnat la pedeapsa închisorii și în incompatibilitatea și imposibilitatea menținerii și exercitrii eficiente a drepturilor sau calitților pe care le avea cel condamnat, anterior pronunțrii condamnrii.
Faț de cele mai sus expuse, instanța, în temeiul art.7l pen. a interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit."a", "b" din Codul penal începând cu data rmânerii definitive a hotrârii de condamnare și pân la terminarea executrii pedepsei.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut c în speț, prțile, vtmate, și G, toți trei reprezentanți de avocat ales A lrimieș, s-au constituit parți civile în cauz cu suma de câte 100.000 lei fiecare cu titlu de daune morale.
De asemenea și partea vtmat Compania Național Poșta Român SA, Direcția Regional de Poșt C-N s-a constituit parte civil în cauz cu suma de 545 lei reprezentând contravaloarea a șase mandate poștale care au fost achitate ulterior destinatarilor, întrucât inculpatul a sustras banii din geanta victimei, care în momentul respectiv, avea funcția de factor poștal la aceast instituție.
Partea vtmat " Focus " SRL C-N nu s-a constituit parte civil în cauz pentru suma de 370 lei, sum pe care i-a pltit-o inculpatului în baza contractului de amanet, pentru bijuteriile sustrase victimei.
Potrivit, dispozițiilor art.14 alin.3 pr.pen. repararea pagubei se face în modalitți le prevzute de lit."a" și "b" "potrivit legii civile", ceea ce înseamn c legea penal trimite atât la dispozițiile civile de drept material care reglementeaz rspunderea civil delictual, și anume art.998 din Codul civil, cât și la cele de drept procesual civil, derogrile în materie de procedur rezultate din alturarea acțiunii civile, acțiunii penale fiind expres reglementate în Codul d e procedur penal.
Rezult deci, c temeiul rspunderii civile a inculpatului, pentru prejudiciile cauzate in urma svârșirii infracțiunii îl constituie temeiul general al rspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat în art. 998 Cod civil, care prevede c " orice fapt a omului care cauzeaz altuia un prejudiciu, oblig pe acela din a crui greșeal s-a ocazionat a-l repara".
Cerințele legii impun ca persoana care a svârșit o fapt ilicit s repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din svârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezult din însși conținutul art.998 din Codul civil, care folosesc termenul general de" prejudiciu", fr a distinge in raport cu caracterul material sau moral al acestuia, aceasta însemnând c trebuie reparate atât prejudiciile materiale, cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci implicit și a celor cu caracter penal.
Astfel, latura civil dintr-o cauz penal este guvernat de principiul "actori incumbit probatio" expres prevzut de legiuitor prin dispozițiile art.1169 civ. respectiv cel ce face o propunere înaintea judecții este obligat aod ovedi.
În speț, este fr dubiu c prțile vtmate, și G au fost și sunt extrem de afectate, fiind de necontestat faptul c prin fapta comis de inculpat li s-a creat acestora un prejudiciu moral prin suprimarea vieții victimei care în raport cu aceste prți vtmate avea calitatea de soție și respectiv mam, așa încât, din punct de vedere al solicitrilor acestor prți vtmate cu privire la daunele morale, acestea sunt întemeiate dar numai în parte, acestea vizând strict necesitatea acoperirii suferințelor psihice reale acestora.
Ca urmare, sub aspectul daunelor morale, existența acestora este evident și de necontestat, îns acordarea lor nu se poate face dup criterii obiective, întinderea lor nu poate fi determinat decât prin aprecieri, desigur nu arbitrar și nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza unor aprecieri subiective în care rolul hotrâtor îl are posibilitatea de orientare a instanței în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale.
A vând în vedere c, în speța de faț, prin întregul probatoriul administrat și detaliat anterior a fost dovedit pe deplin vinovția inculpatului și parțial despgubiri le civile cauzate prin acțiunea ilicit a acestuia, în dauna acestor prți civile, instanța în temeiul art.346 al.1 pr.pen. raportat la art. 14 aL3 lit."b" pr.pen. combinat cu art.998, art.999 civ. a admis în parte acțiunea civil formulat de prțile civile, și G, toți trei reprezentanți de avocat ales A lrimieș și, în consecinț a fost obligat inculpatul s achite acestor prți civile câte 50.000 lei cu titlu de daune morale.
De asemenea având în vedere c prin întregul probatoriul administrat și detaliat anterior a fost dovedit pe deplin vinovția inculpatului și despgubirile civile cauzate în dauna prții civile Compania Național Poșta Român A Direcția Regional de Poșt C, instanța în temeiul art.346 pr.pen. raportat la art.14 alin.3 lit."b" pr.pen. combinat cu art.998, art.999 civ. a admis acțiunea civil formulat de aceast parte civil și, în consecinț a fost obligat inculpatul s-i achite acesteia suma de 545 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea a șase mandate poștale care au fost achitate ulterior destinatarilor.
Având în vedere c partea vtmat Focus SRL B nu a formulat pretenții civile, instanța urmeaz s constate c aceasta nu s-a constituit parte civil în cauz.
Ca urmare, instanța în temeiul art.118 lit."e" pen. a dispus confiscarea sumei de 370 lei de la inculpatul, sum pe care i- pltit-o acestui a partea vtmat Focus SRL C-N pentru bijuteriile sustrase victimei și care au fost amanetate în baza contractului de amanet ca fiind dobândit în urma svârșirii infracțiunilor.
Inculpatului i s-a asigurat asistenț juridic din oficiu, motiv pentru care, tribunalul, în temeiul art.189 pr.pen. a stabilit onorarii avocațiale din oficiu în sum de câte 100 lei, onorarii ce s-au suportat din fondul special al Ministerului Justiției și care au fost avansate ctre C, dup cum urmeaz: d-nei avocat, pentru acordarea asistenței juridice inculpatului, în faza urmririi penale și, d- av., pentru acordarea asistenței juridice inculpatului în faza cercetrii judectorești.
Întrucât inculpatul a fost gsit în culp procesual, tribunalul în temeiul art.191 pr.pen. l-a obligat pe acesta s plteasc suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de: 2088 lei reprezentând contravaloarea expertizei și a constatrii medico-legale, onorariile avocațiale din oficiu cuvenite aprtorilor ce i-au asigurat asistența juridic inculpatului atât în faza urmririi penale cât și în faza cercetrii judectorești.
Împotriva acestei hotrâri au declarat, în termen legal, apel atât inculpatul cât și prțile civile.
În motivarea apelului su inculpatul a învederat faptul c, raportat la toate împrejurrile de fapt precum și la circumstanțele personale ale acestuia, pedeapsa aplicat de prima instanț este în cuantum mult prea mare, astfel c solicit reducerea acesteia.
Prțile civile, în calea de atac promovat, au artat c solicit obligarea inculpatului la plata sumelor cerute inițial cu titlu de daune morale, sume cu plata crora a fost de acord inculpatul.
Analizând hotrârea atacat, prin prisma motivelor de apel invocate a actelor și lucrrilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține urmtoarele:
În urma administrrii unui vast probatoriu, a analizrii detaliate a acestuia, cu respectarea drepturilor procesuale ale inculpatului, prima instanț a reținut o stare de fapt corect, conform cu realitatea.
Astfel, s-a constatat c, inculpatul, la data de 10 ianuarie 2008, în timp ce se afla în locuința sa, a strangulat-o în mod repetat, cu mâna și cu lațul pe victima, acțiuni ce au dus la decesul acesteia, dup care a furat prin întrebuințarea bunuri mobile aparținând victimei și Companiei Naționale Poșta Român SA, apoi inculpatul a îngropat victima în debara, dup ce a spart cimentul și a spat o groap.
Raportat la împrejurrile de fapt expuse mai sus, la urmarea deosebit de grav, la pericolul social concret al faptei comise, la persoana inculpatului, considerm c prima instanț a individualizat judicios pedepsele aplicate inculpatului.
Critica adus de inculpat hotrârii de condamnare este nefondat. Din probele administrate în cauz s-a putut stabili fr urm de dubiu vinovția inculpatului, care nu numai c a omorât-o pe victim pentru a putea s-i sustrag bunurile, dar ulterior, cu sânge, a încercat s ascund fapta comis, îngropând-o în debara, fiind necesar intervenția organelor de cercetare penal, care au fost anunțate de dispariția victimei de ctre soțul acesteia și s-a reușit identificarea inculpatului prin localizarea telefonului mobil al victimei.
Faptul c inculpatul se afl la prima confruntare cu legea penal, c are doi copii minori și probleme de sntate nu pot fi avute în vedere în cauz pentru atenuarea rspunderii penale, faptele comise fiind de o cruzime și gravitate deosebit.
Așa fiind, în baza art.379 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondat apelul inculpatului, pedepsele stabilite fiind în msur s contribuie la atingerea scopurilor prev. de art.52.
Cod PenalPrin încheierea penal nr.3/C/17 ianuarie 2008 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, faț de inculpatul s-a luat msura arestrii preventive pe o perioad de 29 de zile începând cu data de 17 ianuarie 2008 și pân la data de 14 februarie 2008, emițându-se în acest sens mandatul de arestare preventiv cu nr.2/17.01.2008. Aceast msur a arestrii preventive a fost prelungit în condițiile legii prin încheierea penal nr.8/C/12 februarie 2008 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe o perioad de 30 de zile începând cu data de 15 februarie 2008 și pân la data de 15 martie 2008 și prin încheierea penal nr.15/C/11 martie 2008 pronunțat în dosarul nr.957/l17/2008 al Tribunalului Cluj pe o perioad de 30 de zile începând cu data de 16 martie 2008 și pân la data de 14 aprilie 2008. Ulterior msura preventiv a fost menținut în condițiile legii.
Faț de aceast situație în temeiul art.88 pen. instanța va deduce din durata pedepsei finale aplicat inculpatului timpul reținerii pe termenul de 24 de ore din data de 16 ianuarie 2008 și al arestrii preventive, începând cu data de 17 ianuarie 2008 pân la zi iar în baza art.350 și respectiv 383 alin.1ind.1 va C.P.P. menține starea de arest a inculpatului, constatând c temeiurile care au stat la baza acesteia exist în continuare.
În ceea ce privește apelul promovat de ctre prțile civile, se constat c urmașii victimei, soțul supraviețuitor și cei doi copii s-au constituit prți civile cu câte 100.000 lei daune morale, iar inculpatul a achiesat la pretențiile civile formulate, artând c este de acord cu achitarea sumelor solicitate.
În ceea ce privește latura civil a procesului penal, se aplic principiile reglementate de procesul civil, astfel, acțiunea civil este guvernat de principiul disponibilitții, iar achiesarea la pretențiile civile formulate nu poate fi cenzurat de ctre instanț.
Așa fiind, în baza art. 379 pct.2 lit.a proc.pen. va admite apelul formulat de ctre prțile civile, și împotriva sentinței penale nr.342 din data de 27 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pe care o desființeaz parțial, cu privire la cuantumul daunelor morale acordate prților civile.
Pronunțând o nou hotrâre în limitele de mai sus, în baza art.14, 346.pr.pen. art.998 civ va obliga pe inculpatul s plteasc prților civile, și sumele de câte 100.000 lei în favoarea fiecruia cu titlu de daune morale, sum considerat a fi în msur s contribuie la repararea prejudiciului moral cauzat și constatat în mod detaliat de ctre prima instanț.
Va menține restul dispozițiilor hotrârii atacate.
În baza art.189 pr.pen. va stabili suma de 100 lei ca onorar pentru aprtor din oficiu, av., sum ce se va avansa din.
Va respinge ca lipsit de obiect cererea formulat de av. de acordare a onorariului avocațial din, întrucât prima instanț s-a pronunțat deja asupra cererii.
În baza at.192 alin.2 pr.pen va obliga pe inculpat s plteasc suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art.192 alin.3 proc.pen. celelalte cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rmân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.2 lit.a proc.pen. admite apelul formulat de ctre prțile civile, și împotriva sentinței penale nr.342 din data de 27 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pe care o desființeaz parțial, cu privire la cuantumul daunelor morale acordate prților civile.
Pronunțând o nou hotrâre în limitele de mai sus, în baza art.14, 346.pr.pen. art.998 civ oblig pe inculpatul s plteasc prților civile, și sumele de câte 100.000 lei în favoarea fiecruia cu titlu de daune morale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.379 pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, nscut la data de 05.05.1972 împotriva aceleiași sentințe.
În baza art.383 alin.1/1 pr.pen. art.350 pr.pen. menține starea de arest a inculpatului și deduce perioada detenției preventive începând cu data de 16.01.2008 la zi.
În baza art.189 pr.pen. stabilește suma de 100 lei ca onorar pentru aprtor din oficiu, av., sum ce se va avansa din. Respinge ca lipsit de obiect cererea formulat de av. de acordare a onorariului avocațial din.
În baza at.192 alin.2 pr.pen oblig pe inculpat s plteasc suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art.192 alin.3 proc.pen. celelalte cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rmân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu celelalte prți.
Pronunțat în ședința public din data de 15 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECTOR GREFIER
- - - - - --
Red./5 ex./19.09.2008
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Monica Rodina
