Plângere împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive (art. 140 ind.2 c.p.p.). Încheierea 101/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.101/
Ședința publică de la 18 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Valentin Iancu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva încheierii nr.167 din data de 15 decembrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, privind pe petentul și având ca obiect plângere împotriva ordonanței procurorului privind măsurile preventive.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul petent - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului, învederează instanței că TRIBUNALUL CONSTANȚAa motivat admiterea plângerii prin aceea că procurorul de la urmărirea penală și-a motivat cererea de prelungire în sensul că nu a invocat alte motive decât cele care erau menționate în ordonanța din data de 3 noiembrie 2008 și pe de altă parte instanța deși a verificat susținerile procurorului că s-ar fi administrat alte probe nu le-a regăsit la dosarul cauzei. Se înlătură pe de altă parte și motivarea procurorului de caz în sensul că în raport de modalitatea în care au fost săvârșite faptele, de consecințele acestora, de rezonanța socială s-ar impune prelungirea măsurii prevăzută de art.145 Cod procedură penală.
Solicită a se observa că față de ordonanța anterioară din data de 3 noiembrie 2008, în ordonanța din data de 5 noiembrie 2008, procurorul de caz invocă motivele pentru care se impune prelungirea măsurii prevăzută de art.145 Cod procedură penală, respectiv necesitatea audierii unor martori și efectuarea unui alt mijloc de probă, respectiv analize a unor probe luate din produsele petroliere găsite la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii Tribunalului Constanța și pe fond, respingerea plângerii formulată de petentul.
Având cuvântul, avocat pentru intimatul petent, învederează instanței că în opinia sa motive de recurs nu există și că se omite împrejurarea că timp de 4 luni de zile petentul nu a fost chemat la Parchet pentru a se efectua vreun act de procedură care să impună prezența acestuia. Precizează că deși Parchetul la judecarea măsurii la instanța de fond în subsidiar, a fost de acord cu măsura obligării de a nu părăsi țara, astăzi opinia este cu totul alta. Arată că trebuie să fie avut în vedere scopul măsurii preventive. Raportat la dispozițiile art.136 Cod procedură penală, învederează că petentul nu a împiedicat niciodată desfășurarea procesului penal,și de asemenea, nu se precizează cum poate petentul să influențeze un rezultat al unei expertize privind produsele petroliere.
Solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Având ultimul cuvânt, intimatul petent arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său ales.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea nr.167 din data de 15.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, TRIBUNALUL CONSTANȚA, a dispus:
"În baza art.1402Cod procedură penală;
Admite plângerea formulată de petentul împotriva Ordonanței nr.423/P/2008 din data de 05.12.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
În baza art. 1402alin.7 teza II Cod procedură penală;
Revocă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpatul prin Ordonanța nr.423/P/2008 din data de 05.12.2008 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA.
Măsura se comunică potrivit art.145 alin.21Cod procedură penală la rămânerea definitivă a prezentei încheieri.
Respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală;
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia."
În termen legal, împotriva încheierii pronunțate s-a formulat recurs de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA prin care solicită casarea încheierii de ședință și, pe fond, înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Examinând legalitatea și temeinicia recursului declarat, în raport de actele de la dosar, curtea reține următoarele:
La data de 8.08.2008, TRIBUNALUL CONSTANȚAa dispus față de inculpatul luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o perioadă de 30 de zile.
Această măsură a fost ulterior prelungită la datele de 4.09. 3.10. 3.11 și 5.12.2008.
La fiecare prelungire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea dispusă față de inculpat au fost invocate aceleași motive, în sensul că "este în interesul desfășurării în bune condiții a urmăririi penale, dată fiind natura și complexitatea cauzei și necesitatea aflării adevărului în raport de modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, de pericolul social concret al acestora și de calitatea inculpatului care este agent de poliție, cât și, împrejurarea că în cauză temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat".
Tot din actele de la urmărirea penală se constată că, în decursul ultimei prelungiri au fost audiați doar patru martori lui, deși, s-a menționat că s-a efectuat și o expertiză, în mod generic, acest lucru nu se regăsește în volumele de urmărire penală.
Că este așa, procurorul de ședință a făcut precizarea că "s-a dispus efectuarea unei analize de laborator cu privire la produsele petroliere găsite la percheziția domiciliară ".
Complexitatea cauzei nu poate fi invocată în mod repetat ca fiind un motiv temeinic care să justifice prelungirea acestei măsuri preventive.
În opinia instanței simpla invocare a acestor motive, fără o motivare detaliată din care să rezulte și la acest moment necesitatea acestei măsuri, nu justifică prelungirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
Temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă, în condițiile în care, pe de o parte, nu există nici o dovadă că în toată această perioadă inculpatul nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse, iar pe de altă parte, considerăm că s-au depășit limitele rezonabile ale acestei măsuri.
Pe de altă parte, revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea trebuie examinată și în raport cu dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și a art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție.
În sistemul european de protecție a drepturilor omului, conceptul de libertate are două componente: primul este cel prevăzut în art.5 din Convenție care garantează libertatea și siguranța persoanei, acestea privind libertatea sa fizică, și anume dreptul oricărei persoane de a nu fi reținută sau arestată în mod abuziv; cel de-al doilea privește restricțiile la libertatea de circulație, care intră în domeniul de aplicarea al art.2 din Protocolul nr.4 adițional la Convenție. Dreptul la liberă circulație atât în interiorul unui stat, cât și între state nu este absolut, exercitarea acestuia putând face obiectul unor restrângeri, astfel cum sunt prevăzute în art.2 paragraful 3 din Protocolul 4.
Cât privește necesitatea menținerii măsurii preventive într-o societate democratică, instanța europeană a statuat că prevederile aplicabile într-un stat trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăți democratice. Pe de altă parte, autoritățile judiciare naționale pot dispune restrângerea libertății de mișcare a unei persoane cu respectarea necesității proporționalității măsurii și a scopului pentru care aceasta a fost aplicată.
Urmează, deci, ca în raport de cele prezentate ca în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, a respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, respinge ca nefundat recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA,împotriva încheierii nr.167 din data de 15 decembrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 decembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./22.12.2008
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu, Valentin Iancu
