Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 104/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR.104/2008
Ședința publică din 8 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig judecător
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale din 9 august 2007 emisă în dosar nr.299/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa petentei și a făptuitorului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-a comunicat dosarul execuțional nr.377/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc privind pe creditorul și pe debitorul.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a plângerii.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată, apreciind că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitor, deoarece lipsește latura obiectivă a infracțiunii, mai precis acțiunea de îngrădire a exercițiului dreptului la liberă circulație. Așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate în cauză, executorul judecătoresc a acționat cu respectarea prevederilor art.14 din nr.OG65/1997.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 420 din 22.05.2008 a Judecătoriei Cluj -N, s-a declinat competența soluționării plângerii formulate de petenta împotriva rezoluției procurorului, în favoarea Curții de APEL CLUJ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CLUJ, sub nr. de mai sus și, analizând lucrările și materialul de la dosarul cauzei, instanța constată următoarele:
Prin rezoluția procurorului din 09 august 2007 emisă în dosar nr. 299/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. d și 228 alin.1 pr.pen. neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc - pentru infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prev. de art. 247.pen.
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut de către procuror că, petenta, a depus la 21.03.2007 o plângere penală prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a executorului judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, constând în aceea că, a solicitat în mod abuziv suspendarea dreptului de folosire a pașaportului petentei.
Pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză, s-a constatat că prin încheierea civilă nr. 1850/CC/10 iunie 2005 Judecătoria Cluj -N a încuviințat executarea silită a mai multor titluri executorii, sentințe judecătorești, prin care numita a fost obligată să plătească numiților și suma de 3710 RON.
Debitoarea a refuzat să-și onoreze obligațiile sale față de cei doi debitori motiv pentru care aceștia prin cererea din 8 septembrie 2005 au solicitat reținerea pașaportului acesteia.
În temeiul art. 14 lit d din Legea nr. 216/1998 executorul judecătoresc în aceeași dată, prin adresa nr. 377/2005 a solicitat Serviciului Pașapoarte B-M suspendarea dreptului de folosință a pașaportului de către numita.
Având în vedere că această cerere a fost aprobată, la data de 28 decembrie 2008 numita a fost împiedicată de către lucrătorii Poliției de frontieră de la Punctul de trecere a frontierei (județul T) să părăsească țara. Față de această situație petenta consideră că i s-a încălcat în mod nedrept dreptul la liberă circulație.
S-a considerat că în cauză nu se impune începerea urmăririi penale față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 247 din Codul penal, deoarece lipsește latura obiectivă a acestei infracțiuni, mai precis acțiunea de îngrădire a exercițiului dreptului la liberă circulație pe temeiul criteriilor enumerate la art. 247 din Codul penal. Așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate în cauză, acesta a acționat cu respectarea prevederilor art. 14 din OG nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România, aprobată prin Legea nr. 216/1998, potrivit căruia celui urmărit pentru creanțe exigibile mai mari de 25 milioane lei, datorate unor persoane fizice, la cererea creditorilor, în măsura în care plata creanțelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă i se poate suspenda dreptul de folosire a pașaportului. Ori, în cauză, aceste condiții au fost întrunite în momentul în care executorul judecătoresc a formulat cerere de suspendare, iar actele normative sus arătate au fost abrogate abia în luna ianuarie 2006.
Mai mult, executorul judecătoresc comitea infracțiunea de abuz în serviciu dacă nu dădea curs cererii formulate de creditori.
Împotriva rezoluției procurorului din 9 august 2007, petenta a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, în temeiul dispozițiilor art. 275-278.pr.pen. plângere ce a fost respinsă prin rezoluția acestuia din 4 aprilie 2008, dată în dosar nr. 245/II/2/2008, cu însușirea motivării procurorului care a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale.
Urmând procedura reglementată de art.2781pr.pen. petenta a formulat plângere la instanță, arătând că, se impune desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, deoarece aceasta este nefondată, executorul judecătoresc a comis infracțiunea pentru care a făcut plângere, nu i-a comunicat măsura ce s-a luat față de ea. În plus, trebuie să se aibă în vedere că legile naționale se subordonează celor internaționale, în speță încălcându-se dispozițiile art.1 și 2 din Protocolul nr.4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Verificând rezoluția atacată, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, Curtea constată că plângerea petentei este nefondată pentru considerentele, ce se vor arătă în continuare.
În mod corect, procurorul care a instrumentat plângerea penală formulată de petentă, a constatat, în baza actelor premergătoare efectuate în cauză că, există unul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale și, pe cale de consecință, nu se poate dispune începerea urmăririi penale împotriva intimatului-executorul judecătoresc, pentru infracțiunea reclamată.
Este vorba de lipsa elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, respectiv a laturii obiective, mai exact a elementului material al acesteia -acțiunea de îngrădire a exercițiului dreptului la libera circulație, în sarcina intimatului.
Astfel, potrivit art.14 alin.1 lit. d din OG nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România, aprobată și modificată prin Legea nr. 216/1998 - cetățeanului român i se poate suspenda dreptul de folosire a pașaportului, atunci când este urmărit pentru creanțe exigibile mai mari de 25 milioane lei ( Rol ), datorate unor persoane fizice, juridice sau statului, iar executarea acestora nu este garantată.
Petenta s-a aflat chiar în situația reglementată de textul legal, mai sus menționat, fiind urmărită pentru creanțe în sumă de 3710 Ron, datorate unor persoane fizice, a căror executare nu s-a dovedit a fi garantată prin averea debitorului ( gaj, ipotecă,etc.).
Suspendarea dreptului de folosire a pașaportului nu a fost dispusă de executorul judecătoresc, ci la solicitarea acestuia, urmare a cererii creditorilor din dosarul execuțional nr. 377/2005, de către Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor - M ( fila 11 dosar ).
În ceea ce privește coordonarea legislației naționale cu cea internațională, invocată de petentă, se constată că, dispozițiile legale, în baza cărora s-a suspendat dreptul de folosire a pașaportului, în vigoare la data presupusei comiteri a faptei penale de către executorul judecătoresc, au fost abrogate în ianuarie 2006, prin intrarea în vigoare a Legii nr.248/2005.
Dar, chiar și văzând dispozițiile art.1 și 2 din Protocolul nr.4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care petenta le-a invocat ca fiind încălcate în speță, se poate observa că par.3 al art.2 reglementează cazurile în care se poate restrânge exercițiul unor drepturi - dreptul la libera circulație în speță, respectiv numai în cazurile prevăzute de legea națională (în speță exista o dispoziție legală în acest sens, la data respectivă) și, când aceste restrângeri constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru (printre altele) protejarea drepturilor și libertăților altuia. Ori, în speță, tocmai despre protejarea drepturilor creditorilor era vorba, în condițiile în care, petenta, deși somată, nu a înțeles să-și onoreze obligațiile de plată.
Nu este întemeiată nici critica privind necomunicarea acestei măsuri către petentă ( suspendarea dreptului de folosire a pașaportului ), executorul neavând această obligație, de vreme ce nu el a luat a ceastă măsură, ci doar a solicitat luarea acestei măsuri, organelor abilitate.
Față de toate aceste considerente, plângerea petentei împotriva rezoluției procurorului este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, în temeiul art.2781alin.8 lit. a pr.pen.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligată petenta să plătească în favoarea statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 2781al.8 lit.a Cod procedură penala, respinge plângerea formulată de petenta domiciliată în C-N- județul C, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 9 august 2007, emisă in dosarul nr. 299/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
În baza art. 192 al.2 Cod procedură penală obligă petenta să plătească in favoarea statului cheltuieli judiciare in sumă de 100 lei.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare cu petenta și intimatul.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./20.10.2008
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig
