Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 179/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art.2781pr.pen.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR.179
Ședința publică din 9 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Ghertner Artur
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul, domiciliat în com., sat, nr.225, jud. S, împotriva sentinței penale nr.52 din 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns petentul - recurent, asistat de avocat ales, lipsă fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru petentul - recurent, dezvoltând pe larg motivele depuse în scris la dosar, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pe fond admiterea plângerii, infirmarea soluțiilor și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în vederea continuării cercetărilor față de intimatul. A precizat că în cauză s-a dat o soluție greșită, în realitate se impunea cercetarea intimatului sub aspectul săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 rap. la art.174, 175 alin.1, lit.c Cod penal, deoarece sunt date atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a acestei infracțiuni. Așa cum a arătat în motivele depuse în scris la dosar, sunt date elementele constitutive ale acestei infracțiuni. Esențial pentru această infracțiune este ca pe plan subiectiv persoana respectivă să fi acționat cu intenție directă sau indirectă, acest lucru presupunând să fi urmărit uciderea victimei sau să fi realizat și acceptat posibilitatea producerii morții și nu doar vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Făptuitorul a folosit un obiect de a produce moartea și a vizat o zonă sensibilă a corpului victimei, atingând zone vitale, moartea sa neproducându-se doar datorită unor motive independente de voința sa. În situația de față, consideră că intimatul a acționat cu intenția de a-l ucide pe petentul așa cum amenințase, fiind și sub influența băuturilor alcoolice. Față de toate aceste aspecte, a arătat că soluția dată în cauză este în neconcordanță cu situația de fapt, fiind bazată pe un probatoriu incomplet, singurii martori audiați în cauză fiind și care nu au fost de față la producerea incidentului. În cauză s-ar impune audierea unor martori printre care martora și așa cum s-a solicitat la instanța de apel, eventual efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească exact dacă a fost pusă în pericol sau nu viața petentului, dacă este corect numărul de zile de îngrijiri medicale și dacă a rămas cu infirmitate în urma aplicării acelor lovituri. Totodată a depus la dosar o adeverință medicală din data de 24.03.2008 pentru a motiva lipsa petentului de la termenul anterior.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că soluția dispusă în dosarul nr.556/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava referitoare la neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor, a fost corectă stabilită pe baza actelor premergătoare administrate în cauză.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate pe sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin plângerea împotriva actelor procurorului înregistrată la Tribunalul Suceava sub nr- din 24.09.2007, petentul a solicitat desființarea Rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 556/P/2006 din 06.08.2007 și a Ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 871/II/2/2007 din 28.08.2007, precum și trimiterea cauzei procurorului pentru începerea urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174 al. 1 și art. 175 al. 1 lit. c Cod penal. De asemenea, petentul a solicitat constatarea incidenței dispozițiilor art. 44 Cod penal în ceea ce privește infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al. 2 Cod penal, reținută în sarcina sa.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că la data de 17.08.2006, în jurul orei 20,00 - 20,30, în timp ce se afla în bucătăria locuinței intimatului, a fost lovit prin surprindere de către acesta, cu un cuțit, în zona abdominală.
Petentul a precizat că intimatul a acționat împotriva sa cu intenția evidentă de a-l omorî, după cum îl amenințase de mai multe ori, iar la data critică, fiind în stare avansată de ebrietate și fiind nervos și nemulțumit pentru că petentul l-a mustrat, l-a lovit pe acesta în zona ficatului, profitând de faptul că se aflau doar ei doi în gospodărie. De asemenea, a precizat că pentru a-i provoca moartea, intimatul a ales un cuțit cu o lungime de 25 cm, din care lama avea 14,5 cm, iar intensitatea cu care a fost lovit a fost destul de mare și putea să-i provoace lezarea unui organ vital, fiind lipsit de relevanță faptul că s-a aplicat o singură lovitură.
Petentul a mai arătat că în cauză nu a fost apreciată corect situația de fapt nici cu privire la starea de legitimă apărare în care s-a aflat, atunci când, urmărit fiind de intimat, s-a apărat și l-a lovit pe acesta cu coasa, pentru a nu fi înjunghiat din nou, precizând că nu s-au administrat toate probele ce se impuneau pentru stabilirea adevărului și încadrarea juridică corectă a faptelor, apreciind că în cauză se impune efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se stabili dacă i-a fost sau i-a putut fi pusă viața în primejdie, administrarea probei cu martorii și și cu o reconstituire la fața locului.
Prin sentința penală nr.52 din 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, în baza art. 278/1 al.8 lit. a Cod procedură penală s-a respins, ca nefondată, plângerea împotriva actelor procurorului formulată de petentul, în contradictoriu cu intimatul.
S-a menținut Rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 556/P/2006 din 06.08.2007 și Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 871/II/2/2007 din 28.08.2007.
Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că, prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 556/P/2006 din 06.08.2007 s-a dispus, în temeiul art. 10 pct. 1 lit. d Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de și sub aspectul săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174 al. 1, art. 175 al.1 lit. c Cod penal și trimiterea cauzei, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 Cod penal, de către, și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al. 2 Cod penal, de către, Parchetului de pe lângă Judecătoria Cîmpulung
Pentru pronunțarea acestei soluții, s-a reținut că în seara zilei de 17.08.2006, orele 20,30, în timp ce părțile se aflau la domiciliul intimatului, pe fondul consumului de alcool al acestuia din urmă și a unor neînțelegeri spontane, l-a înjunghiat cu un cuțit, în abdomen, pe, iar acesta a ripostat, la rândul său, lovindu-l în cap, cu tăișul unei coase, pe.
Ca urmare a loviturii primite, a fost internat la Spitalul municipal Cîmpulung M, unde s-a practicat o laparatomie exploratorie și incizie subombilicală dreapta, la nivelul cavității peritoniale dreapta.
Conform certificatului medico-legal nr. 283/F/29.08.2006, eliberat de Cabinetul medico-legal Cîmpulung M, victima prezenta o plagă tăiată-înțepată abdominală penetrantă în cavitatea peritonială, fără leziuni ale organelor abdominale și complicată cu hemiperitoneu minor, ce s-ar fi putut produce prin lovire cu un obiect tăietor - înțepător, leziuni a căror vindecare neceita un număr de 25 - 30 zile îngrijiri medicale și care nu i-au pus viața victimei în primejdie.
, conform certificatului medico-legal nr. 268/F/21.08.2006, emis de același cabinet medical, prezenta o plagă tăiată epicraniană, cu lipsă de substanță și a cărei vindecare necesita un număr de 16 - 17 zile îngrijiri medicale, care nu i-au pus viața în primejdie.
Cu privire la tentativa la infracțiunea de omor calificat, s-a apreciat că în ambele cazuri nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, avându-se în vedere latura subiectivă, cât și cea obiectivă, făptuitorii aplicându-și unul celuilalt câte o singură lovitură de cuțit, respectiv coasă.
S-a reținut că deși obiectele vulnerante folosite erau apte de a produce moartea victimelor, intensitatea loviturilor nu susțin intenția că agresorii ar fi vizat viața, ci doar integritatea corporală a celuilalt, iar dacă vreunul dintre agresori ar fi acționat cu intenția de a ucide, acesta nu s-ar fi limitat la o singură lovitură, având în vedere că aveau posibilitatea de a aplica mai multe lovituri.
Față de concluziile medicului legist, s-a apreciat că fapta intimatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 Cod penal, iar cea comisă de întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 al. 2 Cod penal.
Împotriva rezoluției sus-menționate, petentul a formulat plângere, care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 871/II/2/2007 din 28.08.2007.
Verificând rezoluția și ordonanța atacate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate, astfel după cum prevede art. 278/1 al. 7 Cod procedură penală, prima instanță a apreciat că soluțiile adoptate de către organele de urmărire penală sunt legale și temeinice.
Astfel, din adresa nr. 991/P/2006 din 21.01.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cîmpulung M, rezultă că dosarul nr. 991/P/2006, privind pe și se află pe rolul acestei instituții, în curs de soluționare.
Prin urmare, deși cercetările efectuate în cauză nu sunt încă finalizate, petentul este nemulțumit de desfășurarea acestora, apreciind că în cauză nu a fost stabilită corect situația de fapt nici cu privire la starea de legitimă apărare în care s-a aflat, atunci când, urmărit fiind de intimat, s-a apărat și l-a lovit pe acesta cu coasa, pentru a nu fi înjunghiat din nou. De asemenea, a apreciat că nu s-au administrat toate probele ce se impuneau pentru stabilirea adevărului și corecta încadrare juridică a faptelor, arătând că în cauză se impune efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se stabili dacă i-a fost sau i-a putut fi pusă viața în primejdie, administrarea probei cu martorii și și cu o reconstituire la fața locului.
Instanța a apreciat că plângerea formulată de către petentul este neîntemeiată, atât timp cât cercetările efectuate în cauză nu sunt încă finalizate.
Astfel, atât timp cât petentul apreciază că probatoriul administrat în cauză până în prezent este insuficient, acesta are dreptul să uzeze de dispozițiile art. 67 Cod procedură penală, care prevede că în cursul procesului penal părțile pot propune probe și cere administrarea lor, cererea pentru administrarea unei probe neputând fi respinsă, dacă proba este concludentă și utilă, iar admiterea sau respingerea cererii se face motivat.
Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală nu rezultă că în cauză s-au încălcat dispozițiile art. 202 Cod procedură penală, care prevede că organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluționări a acesteia.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care se efectuează cercetări, aceasta poate fi schimbată atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată.
Având în vedere cercetările efectuate în cauză până în prezent, instanța a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei comise de către intimatul, din infracțiunea de vătămare corporală, prev. de art. 181 Cod penal, în tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 al. 1, art. 175 al.1 lit. c Cod penal.
Astfel, în mod corect s-a reținut că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 al. 1, art. 175 al.1 lit. c Cod penal, avându-se în vedere latura subiectivă, cât și cea obiectivă, respectiv împrejurarea că petentul și intimatul și-au aplicat unul celuilalt câte o singură lovitură de cuțit, respectiv coasă.
S-a reținut de asemenea, în mod corect, că deși obiectele vulnerante folosite erau apte de a produce moartea victimelor, intensitatea loviturilor nu susțin intenția că agresorii ar fi vizat viața, ci doar integritatea corporală a celuilalt, iar dacă vreunul dintre agresori ar fi acționat cu intenția de a ucide, acesta nu s-ar fi limitat la o singură lovitură, având în vedere că aveau posibilitatea de a aplica mai multe lovituri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului, acesta a arătat că greșit s-a menținut rezoluția atacată, în condițiile în care nu s-a administrat în cauză un probatoriu complet. Astfel, se impunea a se efectua o expertiză medico-legală pentru a se stabili dacă i-a fost sau nu pusă viața în primejdie, precum și audierea unor martori, printre care. De asemenea, nu s-a stabilit fără nicio îndoială existența/inexistența intenției de a ucide, avându-se în vedere obiectul vulnerabil folosit (cuțit cu o lungime a lamei de 14,5 cm), zona vizată, intensitatea loviturii, atât sub forma intenției directe, cât și sub forma intenției indirecte.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform disp. art.3856alin.3 pr.pen. Curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr.556/P/2006 din 06.08.2006 s-a dispus, în temeiul art.10 pct.1 lit.d pr.pen. neînceperea urmăririi penale față de intimatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1, 175 alin.1 lit.c Cod penal și trimiterea cauzei, spre competentă soluționare, Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii prev. de art.181 Cod penal.
Această soluție presupune implicit continuarea cercetărilor în cauză și administrarea de noi probatorii, după cum corect a reținut dealtfel instanța de fond.
Analizând actele premergătoare efectuate în dosarul nr.556/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Curtea constată că nu s-au efectuat în cauză toate probele necesare pentru pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
Astfel, se impunea identificarea celor care cunosc aspecte legate de incidentul dintre părți și audierea lor în calitate de martori, petentul precizând dealtfel în instanță numele unei astfel de persoane, respectiv numita.
Se justifică de asemenea efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se concluziona cu certitudine dacă leziunile pe care petentul le-a prezentat i-au pus sau nu viața în primejdie.
Se impune în plus o analiză detaliată a existenței/inexistenței vinovăției ca latură subiectivă a infracțiunii, atât sub forma intenției directe, cât și sub forma intenției indirecte (acceptarea sau nu a producerii rezultatului socialmente periculos) în funcție de toate probele administrate până în prezent, astfel cum mai sus s-a reținut, sau se va impune a se administra, dacă se va găsi necesar.
Așa fiind, Curtea, constatând întemeiat recursul declarat de petent, în conformitate cu disp. art.38515pct.2 lit. îl va admite.
Va casa în totalitate sentința penală atacată și, în rejudecare, va admite plângerea. În temeiul art.2781alin.8 lit.b pr.pen. va desființa în totalitate ordonanța nr.871/II/2/2007 din data de 28.08.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și în parte rezoluția nr.556/P/2006 din data de 06.08.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava cu privire la soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c Cod penal și va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c Cod penal.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.52 din data de 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Casează în totalitate p mai sus-menționată și în rejudecare:
Admite plângerea formulată de petentul împotriva actelor procurorului.
În temeiul art.278/1 alin.8 lit.b Cod procedură penală desființează în totalitate ordonanța nr.871/II/2/2007 din data de 28.08.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și în parte rezoluția nr.556/P/2006 din data de 06.08.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava cu privire la soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c Cod penal.
Trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c Cod penal.
Cheltuielile judiciare din prima instanță și recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.04.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex.
17.04.2008
Jud. -
Președinte:Ghertner ArturJudecători:Ghertner Artur, Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica
