Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 182/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 182
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 13.03.2008
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Burghelea Florin Căliman Carmen vicepreședinte instanță
- - - JUDECĂTOR 2: Ene Ecaterina
- -- judecător
- -- grefier
*************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de- -- procuror
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de petenta, împotriva deciziei penale nr. 10/R din 08.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă procuratorul pentru recurenta petentă, lipsă fiind recurenta petentă și intimații făptuitori, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
S- procedat la identificarea procuratorului, ns. la 26.06.1962, legitimată cu BI seria - nr. -.
Procuratorul recurentei petente depune la dosar motivele de recurs.
Instanța pune în discuție admisibilitatea recursului declarat de petentă.
Procuratorul recurentei petente și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Procuratorul recurentei petente având cuvântul precizează că nu s-au avut în vedere toate aspectele reclamate în plângere.
Precizează că a atacat contractul de vânzare cumpărare nr. 31 deoarece lucrează la această instituție și are cunoștință cum se semnează un contract.
S- invocat faptul că acesta nu a fost întocmit la indigo și de aceea semnăturile nu corespund.
Reprezentanții parchetului au avut în vedere actele întocmite de organele de poliție însă în cauză nu s-a efectuat o expertiză.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de petentă, având în vedere că acesta a fost declarat împotriva unei hotărâri definitive.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față constată următoarele;
Prin decizia penală nr. 10/R/08.01.2008 a Tribunalului Bacăus -a dispus în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b cod pr. penală respingerea ca nefondat recursului formulat de recurenta petentă prin procurator, împotriva sentinței penale nr. 2316 din data de 06.11.2007, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 a C.P.P. fost obligată recurenta la plata sumei de 4o RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bacăua reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 2316/06.11.2007, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr-, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a cod procedură penală s- respins plângerea formulată de, ca nefondată.
S- menținut soluția din rezoluția atacată.
În baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală a fost obligată petenta să plătească suma de 6o lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru dispune astfel prima instanță a reținut că:
Prin plângerea adresată organelor de urmărire penale a susținut faptul că la data de 15.05.2006 în calitate de împuternicit al numiților G și au sustras bunuri din imobiliul care i-a aparținut din-,A precizat de asemenea că au fost demolate sobele din locuință care-i aparțineau, iar materialele de construcție au fost însușite, din curtea locuinței a fost luată pompa de apă și au fost recoltați strugurii din grădină.
Din cercetările prealabile efectuate urmare a acestei plângeri a rezultat că numitul G a plecat ilegal din țară, în anii 1980, stabilindu-se în A.
Prin decizia 31 din 9.02.1987 a fostului Consiliu Popular al jud. B s- hotărât preluarea în proprietatea statului a cotei de din imobilul acestuia situat în mun. B,-, în baza deciziei 30/1998 a Comitetului Executiv a Consiliului Județean B, a fost preluată și cota de 14 din 1mobil cu o valoare de despăgubire de 4o mii lei de la.
Imobilul a fost închiriat potrivit contractului de închiriere 1574/1998 numitului soțul reclamantei .
Ulterior a fost perfectat contractul de vânzare cumpărare între SC SA pe de o parte și, de pe altă parte.
Prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile( decizia civilă nr. 243/1.02.1999 a Tribunalului Bacău ) s-a constatat nulitatea contractului de vânzare cumpărare 253/1997.
Consiliul Local B restituit imobilul fam. (hot. 167/29.02.2000 a Consiliului Local B și respectiv 29/29.01.2001) fiind perfectat contractul de vânzare cumpărare 31/19.03.2001.
în calitate de împuternicit numiților HG și a pus în executare hotărârile judecătorești, fiind evacuată din imobil. Inițial bunurile imobile au fost inventariate și depozitate în două camere, ulterior fiind scoase în stradă a început renovarea imobilului.
Urmare a plângerilor formulate de au fost efectuate cercetări și în alte cauze, neconfirmându-se existența vreunei fapte de natură penală.
Având în vedere probatoriile administrate, instanța a apreciat că soluțiile adoptate în cauză sunt legale și temeinice, motivate de faptul că, deși petenta a invocat un act fals nu a făcut dovada acestui aspect.
De altfel situația dintre părți urmează a fi rezolvată pe cale civilă cu atât mai mult cu cât au mai multe dosare pe rolul instanțelor de la și
La dosarul cauzei există un proces verbal încheiat de executorul judecătoresc prin care i s-a pus în vedere numitei să-și ia bunurile din respectivul imobil, lucru realizat de aceasta. Petenta nu a făcut dovada că sobele erau un bun mobil care-i aparțineau, întrucât acestea sunt de regulă parte integrantă dintr-un imobil casă, ca dealtfel și pompa de apă.
Mai mult decât atât, petenta nu a făcut dovada că intimații G și sunt în țară, aceștia figurând cu domiciliile în Or, locuind în această țară, nu avea posibilitate fizică de a săvârși infracțiuni pe teritoriul României.
Soluția adoptată de procuror se impunea cu atât mai mult cu cât în sistemul de drept românesc este reglementată cu de principiu prezumția de nevinovăție care presupune că orice persoană este considerată a fi nevinovată până când nu se dovedește contrariul, ori așa cum s-a relatat pe larg în cele ce preced, din nici probă administrată nu rezultă date și indicii temeinice că numiții, G și au săvârșit faptele reclamate.
În raport de toate considerentele arătate instanța a apreciat că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală, în dosarul de cercetare penală nu există nici un fel de probă sau indicii temeinice din care să rezulte săvârșirea infracțiunilor sesizate de numita, motiv pentru care a respins plângerea formulată ca nefondată și a obligat petenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs petenta prin procurator, criticând hotărârea întrucât la prima instanță nu s-au consemnat toate susținerile sale, rezervându-și dreptul de a completa pe parcurs motivele de recurs.
Acest recurs nu s-a mai realizat.
De la serviciul registratură al instanței s-a atașat la dosarul cauzei, o cerere de amânare formulată de recurenta petentă, prin procurator, motivată de faptul că nu s-a putut prezenta la termenul de judecată din data de 08.01.2008, fiind captată la autoritățile locale.
De menționat că această cerere a fost înregistrată la data de 09.01.2008, ca fiind intrată la instanță, cererea neaflându-se atașată la dosarul cauzei în momentul judecării cauzei, respectiv 08.01.2008.
Revenind la motivele de recurs, tribunalul analizând hotărârea recurată sub toate aspectele, în fapt și în drept, a constatat că recursul este nefondat și a fost respins, întrucțt materialul probator acumulat la urmărirea penală nu a fost în măsură să susțină învinuirea petentei, cum că, în calitate sa de împuternicit al numiților G și, ar fi sustras și distrus bunuri mobile evacuate din locuința obținută de cei arătați mai sus.
Împotriva deciziei penale sus-menționată a declarat recurs petenta, pentru netemeinicie.
Analizând din oficiu decizia penală pronunțată, Curtea constată că recursul declarat este inadmisibil, întrucât nu pot fi supuse recursului decât hotărârile judecătorești prevăzute în art. 385 lit.a) -f) pr. pen. și încheierile prevăzute în același articol la alin. 2 pr. pen.
Recursul declarat împotriva deciziei penale prin care instanța de recurs a soluționat fondul cauzei este inadmisibil, întrucât deciziile pronunțate de instanța de recurs nu pot fi atacate cu recurs conform textului de lege invocat, art. 385/1 pr. pen.
Așadar pentru toate aceste considerente, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. a pr. pen. va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 10/R/08.01.2008 a Tribunalului Bacău.
Văzând și dispozițiilor art. 192 alin. 2 pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct.1 lit. a cod pr. penală respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta împotriva deciziei penale nr. 10/R/8.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală obligă recurent să plătească statului 1o lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.03.2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red.
Red. M/ M/ DD
Red. CC/19.03.2008
Tehnored. PE/ 20.03.2008/ 2 ex
Președinte:Burghelea Florin Căliman CarmenJudecători:Burghelea Florin Căliman Carmen, Ene Ecaterina
