Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 200/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 200
Ședința publică din data de 16.03.2009
PREȘEDINTE: Ion Stelian
JUDECĂTORI: Ion Stelian, Vasile Mărăcineanu Ștefan Fieraru
- -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta, domiciliată în M,-, județul P, împotriva sentinței penale nr. 424 din data de 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art. 278/1 al.1 rap. la art. 278/1 alin.8 lit.a C.P.P. s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentă.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta - petentă, personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că s-a depus la dosar copia dispozitivului încheierii nr. 407 din data de 3.03.2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr-, prin care s-a respins ca nefondată cererea de strămutare a cauzei, formulată de petentă.
Recurenta - petentă, având cuvântul personal, arată că la termenul anterior a invocat excepția de neconstituționalitate a disp.art. 278/1 pr.penală, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul solicită instanței scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată de petentă.
Curtea, respinge cererea formulată de petenta, privind sesizarea Curții Constituționale cu neconstituționalitatea disp.art. 278/1 pr.penală, deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în privința art. 278/1 pr.penală, pe de o parte, iar pe de altă parte, unele motive invocate ca fiind aspecte de neconstituționalitate, reprezintă în fapt motive de recurs.
Față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Recurenta - petentă, având cuvântul personal, arată că de la dosarul cauzei lipsește nota informativă transmisă de Curtea de APEL PLOIEȘTI la Înalta Curte de Casație și Justiție, critici pe care le-a susținut de altfel și la termenul din data de 3.03.2009.
Precizează că această nota informativă este nelegală și netemeinică și conține numeroase greșeli.
Mai arată că, nu s-au administrat probele solicitate de ea în susținerea plângerii, nu a fost audiat martorul asistent, nu s-a administrat proba cu fotografii, martori etc.
De asemenea arată că, nu s-a luat în considerare declarația sa în sensul că nu-l cunoaște pe martorul, iar procesul verbal de cercetare la fața locului a fost întocmit în fals, la Postul de Poliție și nu la fața locului, care de altfel nici nu este semnat de ea ori de martorii asistenți.
Consideră că s-au încălcat prevederile legale privind cei doi martori, i-a instigat pe vecinii săi să facă plângeri penale împotriva sa ceea ce au și făcut, situație în care i s-au provocat numeroase prejudicii materiale și morale.
Apreciază că în cauza de față este vorba de comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals și uz de fals, fapte care au fost dovedite.
Totodată arată că, s-a mai judecat pentru asemenea fapte, care au format obiectul dosarelor nr- și nr- ale Tribunalului Prahova, care au fost conexate, faptele reclamate de ea sunt dovedite, martorul este socrul lui, martorii asistenți sunt angajați ai Poliției Comunitare, casa sa este distrusă și față de toate acestea solicită instanței admiterea recursului și pronunțarea unei hotărâri legale.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului declarat de petentă ca fiind neîntemeiat și menținerea sentinței atacate întrucât este legală și temeinică, în mod corect fiind respinsă plângerea formulată de petentă.
Precizează că, faptele reclamate de petentă au fost deja cercetate, în acest sens s-a pronunțat o soluție definitivă iar în cauza de față nu mai sunt alte împrejurări noi necunoscute de organul de urmărire penală.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.424 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în temeiul disp.art.278/1 alin.8 lit. Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petenta în contradictoriu cu intimatul domiciliat în localitatea G, nr.151, județul P, împotriva Ordonanțelor Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova nr.862/P/2007 din 12 februarie 2008 și respectiv 253/II/2/2008 din 11 martie 2008, menținând aceste ordonanțe.
Petenta a fost obligată la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză că petenta a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova la data de 25 octombrie 2006 prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de agenții de poliție și de la Postul de Poliție al comunei M, județul P, pe motiv că aceștia i-au adus o serie întreagă de vătămări intereselor sale legitime cu ocazia cercetării față denumitul și a membrilor familiei acestuia cât și a altor persoane care sunt vecini cu petenta, pentru comiterea unor infracțiuni de violare de domiciliu, furt și distrugere.
A susținut partea vătămată - petentă că agentul de poliție cu ocazia întocmirii unui proces verbal din 05 septembrie 2005 făcut mențiuni care nu sunt conforme cu realitatea și ulterior, prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de și sub aspectul comiterii infracțiunilor prev.de art.246 și art.289 Cod penal.
La data de 18 octombrie 2007 petenta a formulat din nou plângere penală împotriva agentului de poliție, susținând că acesta din urmă nu s-a deplasat la domiciliul său pentru a constata cele menționate în procesul verbal din 05 ianuarie 2005 care ulterior a fost depus într-un dosar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte.
În plângerea formulată petenta a susținut că agentul de poliție nu s-a prezentat la domiciliul acesteia, iar martorul nu a fost de față la întocmirea procesului verbal.
A mai reținut instanța că aceleași fapte reclamate de partea vătămată ca fiind comise de agentul de poliție la data de 05 ianuarie 2005 cu ocazia întocmirii procesul verbal de constatare a mai făcut obiectul unei plângeri penale care a fost soluționată prin rezoluția nr.1212/2007 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de agenții de poliție și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual prev.de artt.246 și art.289 Cod penal, așa cum s-a menționat mai înainte.
Ca atare, instanța a constatat că în cauza de față există autoritate de lucru judecat pentru faptele reclamate de partea vătămată, în ceea ce-l privește pe agentul de poliție și în consecință, a dispus respingerea plângerii formulate împotriva ordonanțelor Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova nr.862 din 12 februarie 2008 și respectiv 232 din 11 martie 2008 și prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul de poliție sub aspectul infracțiunii prev.de art.246 și art.289 Cod penal.
Împotriva sentinței a declarat recurs petenta - parte vătămată, care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.278/1 Cod procedură penală, solicitând scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la Curtea Constituțională pentru a se pronunța pe această excepție.
Curtea de apel a respins cererea formulată de petentă pe considerentul că față de disp.art.278/1 Cod procedură penală, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, iar pe de altă parte unele motive invocate ca fiind aspecte de neconstituționalitate reprezintă de fapt motive de recurs.
În consecință, petenta susține că soluția pronunțată de prima instanță prin care i s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale față de agentul de poliție este nelegală, deoarece acesta se face vinovat de abuz în serviciu și de fals intelectual și ca atare, solicită condamnarea acestuia.
Curtea, constată că soluția adoptată de prima instanță prin care i-a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentă conform art.278/1 Cod procedură penală, împotriva ordonanțelor Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimatului este legală și temeinică.
Într-adevăr, din probele administrate în cauză nu rezultă că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care s-a plâns petenta - parte vătămată, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestora.
Ca atare, recursul declarat de petentă este nefondat și va fi respins în consecință, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată, domiciliată în M,-, județul P, împotriva sentinței penale nr. 424 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurenta - parte vătămată la plata sumei de 50 lei cheltuielile judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.03.2009.
Președinte JUDECĂTORI: Ion Stelian, Vasile Mărăcineanu Ștefan Fieraru
Fiind plecat în concediu de
odihnă, prezenta se va semna de
Președintele completului
Grefier
Red.VM
Tehnored.EV
2 ex./16.04.2009
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ion StelianJudecători:Ion Stelian, Vasile Mărăcineanu Ștefan Fieraru
