Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 296/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 296
Ședința publică de la 24 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa președinte secție
JUDECĂTORI: Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț Bogdan Adrian
- - -
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, împotriva sentinței penale nr. 19 din 17 ianuarie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petenta avocat, apărător ales, lipsă fiind petenta.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul petentei și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul parchetului arată că hotărârea pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU este nelegală întrucât în mod greșit s-a admis plângerea, aceasta fiind inadmisibilă întrucât dosarul se află în faza de urmărire penală iar măsura dispusă de procuror prin ordonanța 66D/P/2005 din 3.08.2007 nu se încadrează în rezoluțiile ori ordonanțele de netrimitere în judecată enumerate la art. 2781al.1 Cod pr.penală. În acest sens invocă deciziilșe 3405/22.02.2007 și 57/24.09.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Solicită admiterea recursului, să se caseze hotărârea pronunțată și pe fond să se dispună respingerea plângerii ca inadmisibilă.
Avocat pentru intimata solicită a se admite în parte recursul doar în ceea ce privește temeiul de drept, apreciind că plângerea trebuia admisă în baza art. 168 al.1 Cod pr.penală și nu în baza art. 2781Cod pr.penală deoarece măsura a fost dispusă de procurorul care instrumentează cauza iar plângerea a fost soluționată de procurorul ierarhic superior.
De asemenea apreciază că în mod corect instanța de fond a dispus ridicarea sechestrului asigurator asupra autoturismului marca BMW deoarece acesta aparține petentei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin Sp nr.19/D din 17.01.2008 pron. de TRIBUNALUL BACĂUs -a dispus:
În temeiul art. 278 Cod pr.penală s-a admis în parte plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței de instituire a sechestrului asigurator nr. 66D/P/2005 din 3.08.2007 pronunțată de DIICOT Serviciul Teritorial Bacău.
S-a desființat în parte ordonanța atacată și pe cale de consecință s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator asupra autoturismului marca BMW cu nr. - aparținând petentei.
S-au menținut celelalte dispoziții ale ordonanței atacate.
S-a constatat că petenta a fost asistată de apărător ales.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Potrivit art. 163 Cod pr.penală "măsurile asiguratorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii; măsurile asiguratorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei".
Analiza acestui text de lege, relevă clar că sechestrul asigurator se instituie exclusiv asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului în speță asupra bunurilor inculpatului.
Susținerea DIICOT- Serviciul Teritorial Bacău, că autoturismului asupra căruia s-a instituit măsura sechestrului asigurator este prezumat a fi dobândit din săvârșirea faptelor infracționale a inculpatului și că se impune luarea măsurii și asupra autoturismului petentului, atâta timp cât la dosar toate actele dovedesc fără echivoc că mașina este proprietatea petentei, este neîntemeiată, simpla prezumție de dobândire a unor bunuri nedovedite probator, nu poate avea nicio valoare în raport de existența unor acte care dovedesc incontestabil proprietatea, așa încât tribunalul a apreciat că sub acest aspect măsura este nelegal luată.
În ceea ce privește suma de 1000 Euro, ce s-a susținut că ar fi fost dată inculpatului pentru repararea mașinii, și pentru care de asemenea s-a solicitat restituirea, Tribunalul a apreciat că cererea acesteia este neîntemeiată, petenta nu a făcut dovada în vreun mod pe de o parte că mașina era în reparații iar pe de altă parte nu a dovedit nici faptul că ar fi dat fratelui său suma de 1000 Euro în vederea reparării acestuia. Simpla remarcă că banii încasați din comiterea infracțiunii de către inculpatul sunt în dolari, iar suma găsită în autoturismul său erau în EURO, nu a fost de natură să formeze convingerea instanței că în cauză suma solicitată a fi restituită aparține petentei și aceasta cu atât mai mult cu cât mașina sa potrivit propriilor declarații era folosită preponderent de către inculpat, iar ea o folosea doar când avea nevoie.
Pentru aceste considerente tribunalul apreciază că plângerea formulată în cauză de petentă este întemeiată în parte; așa încât în temeiul art. 278 Cod pr.penală urmează aoa dmite doar în ceea ce privește instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismului marca BMW- cu nr. - și va dispune ridicarea sechestrului asigurator doar asupra autoturismului.
S-au menținut celelalte dispoziții ale ordonanței atacate.
Împotriva sentinței penale menționate a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU care invocă nelegalitatea sentinței recurate sub următoarele aspecte:
Prin ordonanțele 66D/P/2005 și 19D/II/2/2007 s-a dispus instituirea unei măsuri asiguratorii în temeiul art. 163 și urm. Cod pr.penală, respectiv s-a soluționat plângerea împotriva măsurii luate. În aceste condiții, nefiind vorba de o rezoluție ori ordonanță a procurorului de netrimitere în judecată, din cele reglementate în art. 2781Cod pr.penală, plângerea formulată este inadmisibilă În cauză împotriva ordonanței de instituire a sechestrului asigurator există posibilitatea formulării unei plângeri conform art. 168 Cod pr.penală, petenta uzând de această cale, fiind soluționată de procurorul ierarhic superior prin ordonanța 19D/II/2/2007.
Cum măsura dispusă de procuror prin ordonanța 66D/P/2005 din 3.08.2007 nu se încadra în rezoluțiile ori ordonanțele de netrimitere în judecată enumerate în art. 2781al.1 Cod pr.penală, plângerea este inadmisibilă.
În acest sens s-a invocat decizia LVII(57) din 24.09.2007 pronunțată în recurs în interesul legii de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și decizia penală 3405/22.06.2007 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând decizia penală recurată, în raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea constată că recursul procurorului este fondat urmând a fi admis ca atare, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
În mod greșit prima instanța a procedat la verificarea legalității și temeinicii ordonanței de instituire a sechestrului asigurator nr. 66D/P/2005 din 30.08.2007 dispusă de procurorul din cadrul DIICOT, Serviciul Teritorial Bacău, atacată cu plângere de către petenta.
Prin decizia nr. LXXXI (71) din 15 octombrie 2007 prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a lămurit chestiunea competenței organului judiciar de a soluționa plângerea împotriva măsurilor asigurătorii luate de procuror, când dosarul se află în cursul urmăririi penale.
Astfel, prin decizia mai sus menționată s-a stabilit competența de a soluționa plângerea formulată în temeiul art. 168 din Codul d e procedură penală revine procurorului în cursul urmăririi penale și, respectiv, instanței de judecată în cursul judecății.
Având în vedere efectele obligatorii pentru instanțe, ale deciziei nr. LXXXI (71) din 15 octombrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, instanța de fond nu era competentă în faza urmărire penală să cenzureze ordonanța procurorului de instituire a sechestrului asigurator, întrucât competența de a soluționa plângerea formulată în temeiul art.168 Cpp revine exclusiv procurorului în această fază procesuală.
Pentru cele ce preced, Curtea va admite recursul procurorului și va desființa în totalitate sentința recurată.
Rejudecând cauza, va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței de instituire a sechestrului asigurator nr.66D/P/2005 din 3.08.2007 dispusă de DIICOT Serviciul Teritorial Bacău.
Văzând și dispozițiile art.192 al.3 Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.2 lit.d Cod pr.penală admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, împotriva nr. 19/D din 17.01.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dos-.
Casează în totalitate sentința recurată.Reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței de instituire a sechestrului asigurator nr. 66D/P/2005 din 3.08.2007 dispusă de DIICOT Serviciul Teritorial Bacău.
În baza art. 192 al.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 24.04.2008, cu opinia separată a domnului judecător, care este pentru admiterea recursului numai cu privire la greșitul temei de drept reținut de prima instanță la soluționarea plângerii.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
- -
Red.
Red.
Dact.
Ex.3
8.05/12.05.2008
OPINIE SEPARATĂ
Soluția pronunțată de prima instanță este corectă sub aspectul modului cum s-a soluționat fondul cauzei, greșit este doar temeiul juridic în baza căruia s-a admis plângerea.
În cauză erau aplicabile prevederile art. 168 Cod pr.penală, prin care se arată că "în contra măsurii asiguratorii luate se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal".
Prin decizia în interesul legii nr.LXXI s-a stabilit că "competența de a soluționa plângerea formulată în temeiul art. 169 Cod pr.penală revine procurorului în cursul urmăririi penale și respectiv instanței de judecată în cursul judecății".
Prin această decizie în interesul legii nu s-a stabilit că împotriva soluției date de procuror în temeiul art. 169 Cod pr.penală, partea nu se poate plânge la instanță.
În cauză nu sunt aplicabile nici prevederile deciziei în interesul legii nr. 57 din 24.09.2007 privind inadmisibilitatea plângerii, întrucât temeiul de drept invocat nu este art. 2781al.1 Cod pr.penală, ci art. 168 Cod pr.penală.
De altfel ar fi și contrar dreptului comunitar și principiilor din dreptul intern ca o măsură luată de procuror privind indisponibilizarea unui bun, cu consecințe grave asupra persoanei în cauză, să nu poată fi cenzurată de instanță.
Față de cele ce preced apreciez că prima instanță era competentă să soluționeze plângerea iar soluția pronunțată pe fond este corectă.
JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț Bogdan Adrian
- -
Red. op.Șt.
Dact.
Ex.3
13/13.05.2008
Președinte:Ioana VorniceasaJudecători:Ioana Vorniceasa, Ștefan Nimineț Bogdan Adrian
