Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 39/2010
Ședința publică din 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier ia
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 433/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul, aflat în stare de deținere și apărătorul ales al intimatei, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța pune în discuția părților calitatea procesuală a numitului.
Apărătorul ales al intimatei, avocat, învederează instanței faptul că inculpatul a fost citat la fond în calitate de intimat, apreciind astfel că acesta are calitate de parte și în recurs.
Reprezentanta DIICOT solicită respingerea recursului ca fiind declarat de o persoană fără calitate, având în vedere faptul că plângerea a fost formulată de soția inculpatului iar în prima instanță inculpatul nu a fost întrebat dacă își însușește plângerea.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al intimatei, avocat, arată că în mod greșit a fost respinsă plângerea pe fond ca inadmisibilă, apreciind că instanța trebuia să constate plângerea ca fiind greșit îndreptată și în temeiul art. 222 al. 7 Cod procedură penală să o scoată de pe rolul Tribunalului și să o trimită la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca și cale de atac împotriva actelor efectuate de procuror. Pentru aceste considerente solicită casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Reprezentanta DIICOT solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, apreciind că în mod corect instanța de fond a constatat cererea ca fiind inadmisibilă. Arată că în cursul urmăririi penale procurorul de caz a dispus aplicarea unui sechestru asigurător împotriva căreia a formulat plângere la primul procuror soția inculpatului, plângere care a fost respinsă. Precizează că peste acest nivel nu mai există cale de atac.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 433/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței din data de 12.06.2009 dată în Dosar 2D/P/2009 și împotriva ordonanței prim-procurorului din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Alba din data de 2.07.2009 în Dosar 27D/II/2/2009, fiind obligată petenta la plata sumei de 240 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin ordonanța din 12 iunie 2009 dată în dosarul nr. 27D/II/2/2009 al DIICOT - Serviciul Teritorial Albas -a dispus aplicarea unui sechestru asigurător asupra mai multor imobile și bunuri aparținând inculpaților cercetați în acest dosar pentru mai multe infracțiuni comise în grup organizat, printre care și cele două autovehicule menționate de petentă.
Împotriva acesteia petenta a formulat plângere la primul procuror care a respins plângerea motivând că aplicarea sechestrului potrivit art. 163 Cod procedură penală iar petenta are mandat să îndeplinească formalități de vânzare-cumpărare a autoturismelor însă nu și de reprezentare în fața organelor judiciare.
Prealabil, analizând admisibilitatea prezentei plângeri pe calea prev. de art. 278/1 Cod procedură penală Tribunalul a reținut că prin Decizia în interesul legii nr. LVII/2007 ÎCCJ - Secțiile Unite a stabilit cu obligativitate conform legii că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781alin. 1 din Codul d e procedură penală, este inadmisibilă.
Or, s-a constatat că prin rezoluțiile atacate procurorul nu a pronunțat o soluție de netrimitere în judecată, ci o soluție de aplicare a unei măsuri asigurătorii care a fost atacată conform art. 163 Cod procedură penală la primul procuror, astfel că prezenta plângere a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs inculpatul.
În susținerea orală a recursului inculpatul a apreciat că plângerea trebuia trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece aceasta a fost greșit îndreptată.
Recursul este nefondat din următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod justificat că procedura prevăzută de art. 2781Cod procedură penală este inadmisibilă, deoarece în cauză nu există o rezoluție sau ordonanță a procurorului de netrimitere în judecată.
În cauză s-a luat o măsură asiguratorie în contra căreia, potrivit art. 168 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul sau partea interesată se pot plânge procurorului, în faza de urmărire penală, având în vedere dispozițiile deciziei penale nr. 71/2007 a prin care a fost admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general.
Deoarece legea nu prevede o cale expresă de atac împotriva rezoluției prim procurorului, în faza urmăririi penale, plângerea adresată instanței de judecată este inadmisibilă.
Susținerea inculpatului că plângerea a fost greșit îndreptată și, pe cale de consecință, trebuia trimisă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, este nefondată, deoarece în cauză au fost parcurse procedurile prevăzute de art. 275 - 278 Cod procedură penală.
Având în vedere considerentele de mai sus, constatând că inculpatul are interes în promovarea unui recurs și calitate procesuală activă, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 433/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 80 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
ia
Red.
Tehnored.
2 ex./22.01.2010
jud. fond -
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș, Alina
