Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 65/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 65
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 17 aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman judecător
- - - grefier
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat prin procuror
La ordine a venit spre soluționare plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 4 decembrie 2007, pronunțată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petent procurator, lipsă fiind acesta, avocat ales pentru intimata, lipsă fiind aceasta și ceilalți intimați, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Procurator, arată că nu are alte cereri de formulat pentru petent.
Avocat, pentru intimata, arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, invocă excepția tarvidității formulării plângerii, având în vedere fila 5 și fila 180 dosar.
Nemaifiind alte cereri formulate în cauză, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente pe excepția tardivității formulării plângerii și pe fond.
Procurator pentru petent, arată că menține concluziile depuse la dosar și solicită admiterea plângerii, anularea rezoluției și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor în vederea verificării hotărârilor judecătorești pe baza declarațiilor și a înscrisurilor depuse, întrucât s-au pronunțat două hotărâri pentru același teren. Arată că nu a fost chemată la parchet pentru a i se lua declarații, nu s-a soluționat cererea de recuzare formulată în apel și recurs, iar terenul nu fost înscris la rolul numitului.
Avocat pentru intimata, a solicitat respingerea plângerii, pe cale de excepție aceasta fiind formulată peste termenul prevăzut de art. 2781Cod procedură penală. Pe fond, solicită respingerea plângerii ca nefondată. În mod temeinic Parchetul a respins plângerea, constatând că nu sunt întrunite elementele infracțiunii precizate în plângere. Intimata a pus în aplicare dispozitivul unor hotărâri judecătorești irevocabile, în măsura în care petentul a avut la îndemână toate căile procedurale de atac.
Solicită obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea excepției,respingerea plângerii, menținerea rezoluției ca fiind temeinică și legală.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei penale de față constată următoarele;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la această instanță, petentul, prin procurator, a formulat, în termen legal, plângere împotriva rezoluției procurorului dată în dosarul nr. 356/P/2007 al Parchetului de pe lângă CURTEA DE APEL BACĂU, invocându-se netemeinicia soluției de neîncepere a urmăririi penale împotriva numiților -, -, și, procurori și respectiv, judecători în cadrul Tribunalului Neamț.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin rezoluția procurorului din data de 19.10.2007 dată în dosarul nr. 356/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂUs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de, și, reclamați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 248-1, art. 249 Cod penal, întrucât faptele nu există.
Pentru a pronunța această soluție procurorul a reținut:
, procurator pentru a formulat plângere penală, solicitând a se efectua cercetări față de judecătorii, - primarul comunei Rediu, județul N, subprefectul, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246, 248-1, art. 249 Cod penal.
La data de 05.09.2007 a fost citată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU în scopul precizării obiectului plângerii și a persoanelor reclamate, însă nu s-a prezentat.
Din studierea lucrărilor din dosar se rețin următoarele:
este nemulțumit pentru că nu i se recunoaște dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.000. teren cumpărat de la. din comuna Rediu, pe baza actului cu dare în plată nr. 437/28.03.1990.
Reclamanta invocă nelegalitatea și netemeinicia sentinței civile nr. 3323/29.09.2006 pronunțată de judecător, dar și a deciziei civile nr. 76/RC/21.01.2007 a Tribunalului Neamț dată de judecătorii,.
În dosarul nr. 3672/P/2003, la data de 09.03.2005 Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, pe baza probelor administrate între care și raport de constatare tehnică-grafologică, a dispus anularea parțială a actului de dare cu plată întrucât a fost falsificat, în sensul că în de suprafața de 1.000. cât a fost modificat, va fi valabil numai pentru 500. cât a fost înscris în actul inițial.
Reclamantul a promovat o multitudine de acțiuni judecătorești în scopul recunoașterii dreptului de proprietate și pe suprafața de 500. deși a luat la cunoștință să s-a dovedit prin probe faptul că actul inițial a fost alterat în conținutul lui prin modificarea suprafeței de 500. în 1.000.
Acest litigiu a fost soluționat existând hotărâri judecătorești irevocabile prin care i se recunoaște dreptul de proprietate pentru 500.
Reclamanta apreciază că judecătorii care au instrumentat cauza la fond și recurs, prin soluțiile adoptate, a comis fapte penale în sensul că nu au analizat toate robele, nu au dat o corectă interpretare în concordanță cu legislația în materie. Toate acestea au fost posibile, după cum e reclamanta, pe baza informațiilor remise de către primarul comunei Rediu și subprefectul județului
În aplicarea art. 97 al. 2 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, modificată, soluțiile adoptate de judecător prin hotărâri judecătorești, nu pot fi desființate sau modificate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, așa cum se dispune în art. 17 din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, modificată.
Se garantează în felul acesta independența judecătorului și supunerea lui numai legii așa cum este stipulat în art. 124 al. 3 din Constituție.
Față de situația expresă, în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât faptele reclamate nu există.
Împotriva soluției procurorului, petentul a formulat plângere la procurorul general de pe lângă Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, iar acesta prin rezoluția din data de 04.12.2007 a respins ca neîntemeiată plângerea împotriva soluției procurorului.
prezenta acțiune petentul invocă soluționarea greșită a plângerii, lipsa de diligență a organelor de cercetare penală în instrumentarea cauzei și în special în verificarea susținerilor sale privind modul de desfășurare a procesului civil și, consecință acesteia, aprecierea greșită a probatorului.
Din studiul întregului probator administrat de organele de cercetare penală rezultă însă că susținerile petentului nu au suport real și sunt lipsite de orice temeinicie.
Din examinarea dosarului rezultă că cercetările penale efectuate în cauză sunt finalizate, complete și s - a ținut cont de obiectul plângerii.
Printre principiile de bază ale procesului penal sunt și principiul rolului activ al organelor judiciare, principiul aflării adevărului și principiul oficialității.
Săvârșirea unei infracțiuni dă naștere raportului juridic de drept substanțial, care, în conținutul său cuprinde, între altele, dreptul organelor de a trage la răspundere penală pe făptuitor.
Principiul oficialității este consacrat expres în art. 2 din Codul d e procedură penală.
Potrivit art. 2 alin. 2, actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel.
Principiul oficialității sau al obligativității este consacrat expres în art. 2 Cod procedură penală, unde se arată că"Actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel".
Apoi, organul de cercetare penală trebuia să dea dovadă de rol activ și să stabilească adevărul, dând astfel eficiență celorlalte două principii ale procesului penal menționate mai sus, respectiv principiul rolului activ al organelor judiciare și principiul aflării adevărului.
Privite în toată complexitatea lor, activitățile desfășurate în cadrul procesului penal trebuie, potrivit art. 3 Cod procedură penală, "să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului".
Numai ca urmare a aflării adevărului, scopul procesului penal poate fi atins și, în acest fel, soluțiile dispuse de organele judiciare dau satisfacție celor care urmăresc înfăptuirea justiției penale.
Aflarea adevărului în procesul penal presupune existența unei concordanțe între concluziile la care ajung organele judiciare și realitatea obiectivă privind fapta și autorul ei.
Fiind considerat ca unul dintre principiile care are un rol fundamental la aflarea adevărului în procesul penal, legiuitorul a consacrat expres rolul activ al organelor judiciare, ca regulă de bază după care trebuie să se conducă organele judiciare penal.
Potrivit acestor principii, organul de cercetare penală, au obligația de efectua acte de cercetare penală pentru a stabili dacă susținerile petentului sunt reale și dacă intimații au săvârșit sau nu infracțiunile pentru care s - a solicitat cercetarea și numai după administrarea tuturor probelor, să pronunțe o soluție.
Din examinarea dosarului de urmărire penală, rezultă că urmărirea penală nu s - a făcut în mod arbitrar așa cum tendențios se susține, și mai mult ea stabilit fără echivoc adevărul.
În conformitate cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, organele de cercetare penală au obligația, cu deosebire atunci când se invocă încălcarea legii de cei învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, de a verifica susținerile petenților și de efectua o cercetare penală efectivă care să lămurească cauza sub toate aspectele de fapt și drept.
În conformitate cu aceste prevederi, avocații, notarii, judecătorii, procurorii,exercitând atribute de autoritate publică care le-a fost delegată printr-un act al autorității statale competente și fiind suspuse controlului acesteia, exercită o profesie de interes public și nu pot fi subiecți activi ai infracțiunilor prevăzute de art. 246, 248/1 sau 249 Cod penal.
Astfel, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 97 alin.2 din Legea nr. 303/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare, art. 17 din Legea nr. 304/2004 republicată, art. 1 alin.4 și art. 129 din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, revizuită, rezultă fără echivoc faptul că exercitarea dreptului de sesizare al persoanelor în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor nu poate pune în discuție soluțiile acestuia ce pot fi supuse controlului legal.
În felul acesta se garantează independența judecătorului așa cum este stipulat în art. 124 alin.3 din Constituție, iar situația prezentată prin plângerea promovată de petent, potrivit căreia judecătorii nu au analizat și nu au dat o corectă interpretare a probelor în procesele pe care le + au soluționat, nu poate face obiectul unor cauze penale, hotărârile pronunțate de magistrați putând fi însă desființate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, căi de atac de care beneficiază și titularul plângerii de față.
Pentru toate aceste considerente, curtea urmează să constate că plângerea petentului este netemeinică și în conformitate cu dispozițiile art. 278/1 alin.8 Cod procedură penală să respingă, menținând soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 278/1 alin.8 lit. a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea petentului, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în data de 19.10.2007 și respectiv a rezoluției nr. 91/II/2/2008 din data de 12.02.2008, în dosarul 356/P/2007 a Parchetului de pe lângă CURTEA DE APEL BACĂU.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă petentul să plătească statului suma de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 193 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească intimatei, suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat ales.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procurator și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.04.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.sent. -
Tehnored. - 2 ex.
6/6.05.2008
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Gabriela Spoială
