Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 710/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 710/
Ședința publică din 18 2008
Completul compus din:
Președinte: dr.- -, președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș este reprezentat prin procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpat, împotriva deciziei penale nr.479/R din data de 17 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-petent, lipsă fiind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul parchetului si petentul, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestuia.
Petentul solicită admiterea recursului, casarea deciziei nr.479/R din data de 17 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, iar pe fond condamnarea intimatei pentru folosirea de acte false și declarație mincinoasă, întrucât aceasta a prezentat instanței ca act de proprietate un certificat de moștenitor, deși conform unui act de vânzare cumpărare depus la dosar, aceasta vânduse suprafata de teren menționată în actul de moștenitor. Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul parchetului formulează concluzii de respingere a recursurlui, ca inadmisibil, potrivit disp.art. 3851Cod procedură penală și a dispozițiilor Constituției României, întrucât recurentul poate exercita o singură dată calea de atac a unei hotărâri, soluția contestată de acesta fiind definitivă.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.429 din 4 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală, a fost respinsă plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în comuna, județul V, împotriva rezoluției nr.1671/P/2006, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, la data de 9 mai 2006, petiționarul a formulat plângere penală împotriva intimatei, acuzând-o de comiterea infracțiunii prev. de art.291 și 292 Cod penal. Petiționarul a susținut că, în dosarul civil nr.1450/2005, aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea, intimata a prezentat ca act de proprietate un certificat de moștenitor și un act de vânzare-cumpărare din 4 iunie 2004 și o declarație sub semnătură privată, prin care susținea că la data introducerii acțiunii avea calitatea de proprietar, cu toate că vânzarea a fost efectuată la 4 iunie 2004.
Plângerea petiționarului a fost respinsă de către procuror care a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimatei, pentru faptele de care a fost acuzată, în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală.
La data de 2 ianuarie 2008, petiționarul a formulat o altă plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea împotriva soluției date în dosarul nr.1771/P/2006.
Prin ordonanța nr.227/II/2/7 martie 2008, plângerea a fost respinsă, apreciindu-se că sunt incidente dispozițiile art.278/1 alin.11 Cod pr.penală.
Instanța de fond a reținut că potrivit acestui text de lege, în situația prevăzută la alin.1 lit.a Cod pr.penală, persoana în privința căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă a stabilit că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și a intervenit unul dintre cazurile prevăzute de art.10.
Impotriva acestei soluții a declarat recurs petiționarul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr.479/R din 17 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-a respins ca nefondat recursul declarat de petiționarul și a fost obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că, în mod corect organul de cercetare penală cât și instanța de judecată au constatat că obiectul plângerii petiționarului a format obiectul dosarului penal nr.1671/P/2005, când s-a pronunțat soluția de neîncepere a urmăririi penale.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs petiționarul.
Recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor urma:
Potrivit dispozițiilor art.385/1 Cod pr.penală, pot fi atacate cu recurs sentințele pronunțate de judecătorii în cazurile prevăzute de lege. Cum în cauză petiționarul a mai declarat un recurs împotriva sentinței penale mai sus arătate, respins prin decizia tribunalului, care este definitivă, cel de-al doilea recurs este inadmisibil, întrucât legea nu prevede folosirea a două căi de atac de același grad în mod consecutiv.
Pe cale de consecință, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.a Cod pr.penală, se va respinge recursul ca inadmisibil.
In temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, recurentul-petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de inculpat, împotriva deciziei penale nr.479 din data de 17 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2
Jud.fond
Jud.recurs
23 2008
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Elena Minodora Rusu