Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 116
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta SRL B, cu sediul în B,- A, sector 5 împotriva sentinței nr. 452 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 13 februarie 2007 dispusă în dosarul nr. 1187/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petenta SC SRL B prin reprezentant și asistată de apărător ales din Baroul București conform împuternicirii avocațiale nr. -/2008 aflată la fila 10 dosar, precum și intimații și personal și asistați de apărător ales din Baroul Dâmbovița conform împuternicirii avocațiale nr. 5/2008 aflată la fila 8 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii aleși ai părților, având pe rând cuvântul declară că nu au cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul învederează instanței că la termenul anterior a invocat excepția de tardivitate a recursului declarat de petenta SC SRL
Arată că recursul privește decizia nr. 452 din 12.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, fiind declarat peste termenul prevăzut de lege la data de 06.12.2007.
Avocat având cuvântul pentru petenta SC SRL B solicită repunerea în termenul de declarare a recursului conform art. 3853Cod proc. penală raportat la disp. art. 363-365 Cod proc. penală.
Învederează instanței faptul că la data de 12.11.2007 reprezentanta societății a fost prezentă în instanță, dar nu a fost asistată de apărător ales, necunoscând termenul procedural de declarare a căii de atac. Față de complexitatea cauzei se impune repunerea în termen.
Cu privire la recursul declarat, se arată că organele de cercetare penală nu și-au făcut datoria, stabilind că nu există indicii cu privire la săvârșirea faptelor.
Petentul în calitate de administrator al societății și-a exercitat mandatul în scopul obținerii unor avantaje personale: acapararea unui imobil, constituirea unei alte societăți cu obiect de activitate asemănător celei la care a fost administrator. Soția sa, ca angajată a Primăriei a comis infracțiunea de trafic de influență în vederea obținerii unor suprafețe de teren de către tatăl său, fără ca acesta să fi formulat vreo cerere de punere în posesie.
Solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea cercetării.
Apărătorul ales al intimaților și având cuvântul susține excepția tardivității recursului invocată de reprezentantul parchetului, solicitând respingerea cererii de repunere în termen ca neîntemeiată.
Învederează instanței faptul că sentința pronunțată de Tribunalul Dâmbovița precum și rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița sunt legale și temeinice.
Societatea doamnei intrase în faliment, iar intimatul a ajutat-o pe aceasta, închiriind construcția. Terenul la care se face referire a fost a CAP-ului iar a primit construcția de la CAP. Ulterior SC SRL a ridicat pretenții în privința terenului, fără a avea însă probe certe care să ateste existența vreuneia din infracțiunile reclamate.
Solicită respingerea recursului formulat de petentă.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul cu privire la cererea de repunere în termen arată că necunoașterea legii penale nu este o cauză de împiedicare. Pune concluzii de respingere a cererii ca neîntemeiată, iar a recursului declarat de petentă, ca tardiv, admițându-se excepția invocată în cauză.
Intimatul având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat și excepția invocată în cauză.
Intimata având cuvântul lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Luând în examinare actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr.452 din 12 noiembrie 2007 Tribunalul Dâmbovițaa respins plângerea formulată de petenta - persoană vătămată SC SRL B, cu sediul în B- A sector 5 împotriva rezolutiei de neînceperea urmăririi penale dispusă la data de 13 februarie 2007 în dosarul nr.1187/P/2007 al parchetului de pe lângă aceeași instanță.
Totodată, petiționara a fost obligată la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a dispune astfel, pe baza materialului din dosarul de urmărire penală, prima instanță a reținut că solutia adoptată de procurorul sesizat și confirmată de primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovita prin rezolutia nr.559/II/2 din 11 mai 2007, este temeinică și legală.
În fapt, s-a motivat că prin actele premergătoare administrate nu s-a dovedit existența unor indicii temeinice de natură a întruni conditiile legale cerute de lege pentru începerea cercetărilor față de făptuitorii intimați și împotriva cărora petenta a depus plângere penală, solicitând tragerea la răspundere sub aspectul săvârșirii infractiunilor de gestiune frauduloasă, înșelăciune, abuz în serviciu și trafic de influență, incriminate prin art.214, art.215, art.246 și respectiv art.257, cu privire la modul de dobândire al unui teren și folosirea de către aceștia a unor bunuri din patrimoniul societății, în cursul anului 1991.
Această sentință a fost atacată cu recurs de petenta - persoană vătămată SC SRL B, cererea înregistrându-se la prima instanță în data de 06 decembrie 2007, menționându-se că motivele de casare vor fi formulate după comunicarea dispozitivului.
În ședinta publică de astăzi 28 ianuarie 2008, reprezentantul Ministerului Publica invocat excepția de tardivitate a căii de atac exercitate în raport de termenele procedurale stabilite pentru părțile care au participat la dezbateri cu ocazia judecării cauzei în primul grad de jurisdicție.
La rândul său, personal și prin apărătorul ales, petenta a solicitat repunerea în termen a recursului declarat, invocând eroarea de drept, determinată de faptul că deși reprezentanta legală a acesteia a fost prezentă la dezbateri, nefiind asistată de avocat ales, nu a cunoscut data curgerii duratei de 10 zile admisă de art.385/3 rap.la art.363 Cod procedură penală.
Cererea nu este întemeiată.
Într-adevăr, accesul la justiție astfel cum este recunoscut atât prin Constituția României, cât și Jurisprudența Europeană în materie impune părților litigante respectarea întocmai a regulilor procedurale ce guvernează desfășurarea procesului penal, inclusiv în căile de atac ordinare, astfel cum sunt reglementate prin Codul d e procedură penală.
Or, din coroborarea dispozitiilor art.385/3 rap.la art.363-364 din acest ultim act normativ rezultă, fără dubii, că pentru părțile care au fost prezente la dezbateri cu ocazia judecății cauzei în primă instanță și a căror libertate de mișcare nu a fost restrictionată în vreun mod, inclusiv prin dovedirea unei cauze temeinice de împiedicare, nefiind aplicabile disp.art.360 Cod procedură penală, termenul de 10 zile pentru exercitarea recursului se calculează de la pronunțare și potrivit art.186 din același cod.
Pe de altă parte, în această situație, doctrina și jurisprudența internă au admis constant faptul că necunoașterea legii ori exercitarea apărării de către partea litigantă într-o cauză în care aceasta nu este obligatorie prin desemnarea sau alegerea unui avocat, nu pot fi reținute drept cauză întemeiată de împiedicare pentru a conduce la repunerea în termen a recursului declarat după expirarea celor 10 zile, conform art.385/3 - art.364 Cod procedură penală.
Într-adevăr, din materialul dosarului rezultă că pe parcursul procesului desfășurat în primă instanță, partea vătămată a fost asistată de avocatul ales din cadrul Baroului de avocați B, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 25 mai 2007, care nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei în fond.
Din partea expozitivă a sentinței atacate se constată însă, că la termenul din 12 noiembrie 2007 când s-au pus concluzii pe fond, aceasta a fost reprezentată de directorul său care, a depus la dosar atât concluzii scrise formulate de avocatul ales, cât și un set de acte apreciate de acesta ca pertinente pentru aflarea adevărului, precizând că nu mai are alte cereri de formulat și solicitând totodată, acordarea cuvântului în dezbateri.
Ca urmare, știut fiind că potrivit art.385/3 rap.la art.363 al.3 Cod pr.penală pentru părțile prezente la dezbateri, termenul de 10 zile prevăzut pentru declararea recursului curge de la pronunțare, în raport de considerentele expuse în drept și în fapt, curtea apreciază că excepția ridicată parchet, este pe deplin justificată, întrucât petenta a înregistrat cererea pentru exercitarea căii de atac abia la 6 decembrie 2007, deci după 16 zile de la data expirării duratei admise de lege (17 decembrie 2007).
Față de cele ce preced, se constată că motivele de casare invocate în fața instanței de control judiciar nu pot fi luate în examinare, atâta timp cât cererea de repunere în termenul de recurs legal nu este întemeiată, iar calea de atac a fost tardiv exercitată, nerespectându-se dispozitiile dirimante înscrise sub art.385/4 rap.la art.363 Cod procedură penală, care sunt de strictă interpretare.
Concluzionând, recursul declarat se va respinge ca tardiv, conform art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală, iar petenta persoană vătămată va fi obligată să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petenta persoană vătămată SC SRL B, cu sediul în B,- A, sector 2, împotriva sentinței penale nr.452 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurenta la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiuciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Fiind în concediu medical, prezenta se va
semna de Grefier șef secție,
red.EN
tehnored. MP.
2 ex/14.02.2008
nr- Tribunalul Dâmbovița
operator de date cu caracter personal 3113/2006.
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu
