Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 22/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA PENALĂ NR. 22/
Ședința publică din 06 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu Judecător
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, plângerea formulată de, domiciliat în comuna, sat. Popești, județul A, împotriva rezoluțiilor nr.128/P/2007 din 09 octombrie 2007 și 973/II/2/2007 din 22 decembrie 2007, emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că s-au depus la dosar prin serviciul Arhivă, concluzii scrise din partea petentului.
Reprezentantul parchetului arată că nu mai are cereri.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea cauzei, acordând reprezentantului parchetului cuvântul asupra fondului.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a plângerii și de menținere a rezoluției atacate.
CURTEA
Deliberând, constată:
La data de 13 noiembrie 2006, petiționarul a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, pentru săvârșirea infracțiunilor de "încăierare, înșelăciune și purtare abuzivă" împotriva avocatului, pe motiv că l-ar fi influențat pe tatăl petiționarului să-i aducă injurii și să manifeste agresivitate față de petiționar, situații neadevărate ce au fost prezentate și instanței de judecată, avocatul înșelându-și clientul în momentul în care i-a promis că va avea câștig de cauză, în scopul obținerii sumei de 5.000.000 lei.
Prin rezoluția nr.6360/P/2006 din 7 martie 2007, Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, deoarece lipsea plângerea prealabilă a petiționarului și s-a disjuns cauza privind pe avocat pentru a se efectua cercetarea de către procuror, potrivit dispozițiilor art.209 Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.250 Cod penal.
Prin ordonanța nr.2165/P/2006 din 24 aprilie 2007, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, față de prevederile Legii nr.79/2007, care modificase competența de efectuare a urmăririi penale pentru avocat.
Prin rezoluția nr.128/P/2007 din 9 octombrie 2007 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de avocat, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.250 alin.1 Cod penal, considerându-se că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.
Pentru a adopta această soluție, procurorul a reținut că petiționarul locuiește împreună cu tatăl său în comuna, județul A, între ei existând mai multe conflicte, tatăl petiționarului angajându-l pe avocatul să-l susțină în acțiunea de evacuare ce a făcut obiectul dosarului nr.3024/2006 al Judecătoriei Pitești.
Intr-o precizare privind motivele pentru care solicita evacuarea fiului său, a susținut că petiționarul îl înjură, îl amenință, îl bruschează, i-a pus hainele pe foc, i-a înstrăinat bunuri din gospodărie, i-a spart geamurile (7 dosar urmărire penală).
Pentru aceste susțineri din precizarea depusă la termenul din 2 iunie 2006 și semnată de către avocat, a formulat plângere petiționarul, considerând că ele întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracțiuni.
In dovedirea celor arătate, petiționarul a depus la dosar înscrisuri și a solicitat audierea ca martor a tatălui, care a declarat că este mulțumit de activitatea avocatului său și că cele arătate în respectiva precizare sunt reale și i-au fost relatate avocatului de către el.
Constatând că avocatul nu a săvârșit prin activitatea sa nici o infracțiune, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale.
Impotriva acestei rezoluții, petiționarul a formulat plângere la Curtea de APEL PITEȘTI, iar prin sentința penală nr.124/F din 29 noiembrie 2007, plângerea a fost trimisă Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, pentru a fi soluționată în procedura prealabilă sesizării instanței prevăzută de art.278 Cod pr.penală, care constituie o condiție de admisibilitate a plângerii adresată instanței.
Prin rezoluția nr.973/II/2/2007 din 27 decembrie 2007, procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTIa respins ca neîntemeiată plângerea petiționarului formulată împotriva rezoluției nr.128/P/2007, considerând soluția adoptată ca fiind legală și temeinică.
La data de 23 ianuarie 2008, petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției menționate, arătând că avocatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.250 Cod penal, prin întrebuințarea de expresii jignitoare la adresa sa, în situația neadevărată prezentată instanței. În plus, datorită activității acestuia de a încasa suma de 5.000.000 lei vechi, în momentul în care petentul a refuzat să-i restituie tatălui suma plătită avocatului, tatăl petiționarului l-a lovit cu o în cap, producându-i leziuni constatate în certificatul medico-legal.
La dosar au fost depuse: copia rezoluției nr.973/II/2/2007, lucrarea cu același număr și a fost atașat dosarul de urmărire penală.
Printr-o precizare depusă la dosar la data de 6 martie 2008, petiționarul a invocat nelegalitatea urmăririi penale, susținând că aceasta a fost efectuată de către un organ necompetent, respectiv de către lucrătorii Postului de Poliție.
Analizând plângerea, pe baza lucrărilor efectuate de către organele de cercetare penală și a înscrisurilor noi depuse la dosar, conform art.278/1 alin.7 Cod pr.penală, curtea constată că aceasta este nefondată.
Astfel, în ceea ce privește efectuarea urmăririi penale de către un organ necompetent, curtea constată că această susținere este. Procurorul a audiat la data de 22 august 2007, personal, pe petiționar (3 file de declarații) și a administrat probele solicitate de acesta, respectiv înscrisurile și audierea tatălui petiționarului.
La dosar au fost depuse copii după plângerea adresată parchetului judecătoriei, împuternicirea avocațială a intimatului, precizarea de la termenul din 2 iunie 2006, sentința civilă nr.3755/2006 a Judecătoriei Pitești, prin care s-a respins acțiunea în evacuare, declarația dată de către petiționar în dosarul nr.6360/P/2006 al parchetului de pe lângă judecătorie și declarația avocatului dată în același dosar, cereri și alte înscrisuri depuse în dosarul judecătoriei, copia certificatului medico-legal.
In condițiile în care singurele probe solicitate au fost cele cu înscrisuri și cu declarația tatălui petiționarului, probe ce au fost administrate în cauză de către procuror care, așa cum s-a arătat, l-a audiat pe petiționar, personal (12-13) și pe tatăl acestuia (28), nu se poate reține că cercetarea ar fi fost efectuată de către lucrătorii de poliție, actele efectuate de către lucrătorii de poliție fiind copii din dosarul inițial format la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești (6360/P/2006).
In ceea ce privește fondul cauzei, curtea constată că tatăl petiționarului a declarat că i-a plătit avocatului-intimat suma de 3.000.000 lei pentru care a și primit chitanță, că personal i-a relatat avocatului modul în care s-a purtat petiționarul cu el, respectiv că îl înjură, îl bruschează, i-a pus hainele de foc, i-a spart geamurile, i-a furat mâncarea, i-a înstrăinat bunuri din gospodărie și că cele scrise de către avocat în precizarea depusă la termenul din 2 iunie 2006 în instanță, corespund întru totul relatărilor părții pe care acesta o asista.
In consecință, curtea nu poate reține că avocatul ar fi săvârșit infracțiunea de purtare abuzivă față de petiționar. De altfel, avocatul nu răspunde pentru susținerile pe care acesta le face într-un dosar, în strategia pe care o alege pentru susținerea clientului său care, în cauză, era adversarul petiționarului. Pentru a dovedi o imposibilitate de conviețuire în aceeași locuință, între tată și fiu, astfel încât să se poată dispune o evacuare pe calea unei acțiuni judecătorești, această acțiune în mod obișnuit se motivează cu situații de natura celor relatate de către avocat în precizarea menționată.
Imprejurarea că, în legătură cu suma plătită avocatului sau nemulțumit de situația expusă de către acesta în susținerea acțiunii, petiționarul s-a certat și s-a bătut cu tatăl său, nu are nici o legătură cauzală cu activitatea avocatului și nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de încăierare la care avocatul nici nu a fost de față (dealtfel nici măcar lovirea petiționarului de către tatăl său nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni), iar pentru infracțiunea de lovire există deja o soluție dată de către parchetul competent.
De asemenea, nu ar putea fi reținută săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, chiar dacă acțiunea tatălui petiționarului a fost respinsă, deoarece obligația avocatului este doar una de diligență în exercitarea profesiei cu bună-credință și nu una de rezultat, soluția procesului depinzând de probele care se administrează, de convingerea judecătorului și de alte situații care intervin pe parcursul desfășurării judecății.
In consecință, curtea apreciază că soluțiile procurorului de netrimitere în judecată a intimatului avocat, considerând că faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracțiuni, sunt legale și temeinice, și urmează a fi respinsă plângerea ca nefondată, în baza dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală.
Față de prevederile art.192 alin.2 Cod pr.penală, care impun obligarea la cheltuieli judiciare către stat a persoanei căreia i se respinge o plângere, cerere sau cale de atac, petiționarul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
In baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în comuna, sat Popești, nr.18, județul A, împotriva rezoluțiilor nr.128/P/2007 din 9 octombrie 2007, și nr.973/II/2/2007 din 27 decembrie 2007, ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, intimat fiind avocat, domiciliat în Pitești, cartier III, -.A,.2, județul
Menține rezoluțiile atacate.
In baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligă pe petiționarul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
ex.2/17 martie 2008
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu
