Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 358/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 358/R/2008
Ședința publică din 3 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan Judecător
JUDECĂTORI: Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Maria PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan e
Curții de Apel Cluj
-
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către petentul împotriva sentinței penale nr. 163/D din data de 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorul de netrimitere în judecată (art. 278 pr.pen.)
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul, aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind petentul și intimații și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea din oficiu a intimatului solicită respingerea recursului declarat de petent ca tardiv. În cazul în care se consideră că recursul declarat de petent este declarat în termen, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii rezoluției pronunțate în dosar nr. 1256/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Arată că acest dosar a parcurs toate fazele procesuale, instanța a stabilit vinovăția celor trei făptuitori, astfel încât nu se impune o nouă judecată. Nu se poate trage la răspundere penală de două ori.
Solicită respingerea recursului declarat de petent și menținerea sentinței penale nr. 163/D/2008 ca legală și temeinică. Cu onorar.
Reprezentanta Ministerulu I Public arată că recursul declarat de petent nu este tardiv, pentru că sentința penală s-a comunicat petentului, iar termenul de recurs trebuie calculat de la data la care a luat cunoștință de comunicare. Apreciază recursul declarat de petent în termen.
Pe fond, solicită respingerea recursului declarat de petent ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale atacate, având în vedere că s-au pronunțat hotărâri definitive față de făptuitori.
Intimatul solicită respingerea recursului declarat de petent cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
CURTEA
Prin sentința penală nr.163/20 martie 2008, în baza art.2781alin.8 lit.a proc.pen. a fost respinsă plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției adoptate în dosar nr.1256/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj confirmată prin ordonanța nr.435/II/2/2007 a prim-procurorului aceluiași parchet.
S-a reținut că prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. de mai sus, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției prim-procurorului nr.435/II/2/2007 adoptată în dosar nr.1256P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, arătând că rezoluțiile atacate sunt nelegale și netemeinice și solicitând reluarea cercetărilor față de făptuitorii, și G. Petentul nu a depus în scris motivele plângerii însă în principal a susținut că ele sunt aceleași care l-au determinat să formuleze plângerea penală, precum și plângerea împotriva soluției procurorului de caz.
Au fost acvirate la prezenta cauză, la cererea petentului, dosarul 11256/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și dosarul nr- al curtii de Apel Cluj în care s-a pronuntat decizia penală nr. 1421/14.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe parcursul soluționării cauzei, deși în materia plângerilor împotriva soluțiilor procurorului adresate instanței de judecată nu este obligatorie asistența juridică, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 173 alin. 3 pr.pen. și a dispus desemnarea unui apărător din oficiu, atât pentru petent, cât și pentru făptuitorul, având în vedere că aceștia se aflau în stare de detentie.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 18.07.2006 persoana vătămată, deținut în Penitenciarul Gherla, a solicitat cercetarea și tragerea la răspundere penală a numiților, și G pentru săvârșirea inftacțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.4 și 5 Cod penal.
În cuprinsul plângerii, petentul a arătat că este cercetat împreună cu făptuitorii indicați în dosarul penale 3720/2005 aflat pe rolul Tribunalului Cluj, dispunându-se trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.4 și 5 pen. infracțiune de a cărei comitere nu se face vinovat, fiind la rândul său indus în eroare de către făptuitori (coinculpati în dosarul indicat) prin manopere frauduloase ce l-au determinat să accepte cesionarea în favoarea sa a SC SRL.
În această modalitate petentul a susținut că a devenit unic asociat și administrator al societății, situație formală întrucât în realitate întreaga activitate a fost desfășurată de foștii asociați, și, ajutați de către numitul G.
Petentul a susținut că în urma prezentării nereale a situației de fapt a fost determinat împotriva voinței sale să participe la prejudicierea SC & SRL, fapt ce a determinat inculparea sa pe nedrept.
Inițial, petentul a formulat o plângere similară în care solicita efectuarea de cercetări sub aceste aspecte și conexarea acelei cauze la dosarul dedus judecății pentru a fi avut în vedere la soluționarea cauzei. Plângerea a fost înregistrată la parchet sub numărul 1085/VIII/I/2005 și soluționată, împrejurare comunicată petentului, respectiv s-a comunicat acestui a faptul că sesizarea a fost înaintată instanței de judecată spre competentă soluționare, dat fiind caracterul pendinte al cauzei.
De asemenea, petentul a susținut că aspectele prezentate în cuprinsul prezentei plângeri au fost declarate și în cursul cercetării judecătorești, referindu-se expres la mijloace de probă pe care își întemeiază susținerile, toate acestea fiind administrate în dosarul de fond dar cu toate acestea, prin sentința penală 333/23.05.2006 Tribunalul Clujs -a dispus condamnarea sa și obligarea la recuperarea prejudiciului în favoarea SC & SRL.
Analizând plângerea formulată prin prisma motivelor invocate și a actelor premergătoare efectuate în cauză procurorul a reținut că urmărirea penală nu poate fi începută iar acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de făptuitori fiind incidente prevederile art.10 lit.f pr.pen. Aceasta în virtutea aplicării principiului unicității răspunderii penale, reținând că nici o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală de mai multe ori pentru aceeași faptă, ceea ce semnifică și unicitatea cercetării penale în același condiții. S-a apreciat că atâta, vreme cât fapta de înșelăciune a fost dedusă judecății, aflându-se pe rolul instanțelor de judecată, organul de urmărire penală nu are îndrituirea de a efectua noi cercetări, aceasta semnificând substituirea sa în rolul instantei de judecată.
Pentru toate aceste considerente, prin rezoluția adoptată în dosarul nr.1256P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj la data de 6.04.2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, această rezoluție fiind ulterior confirmată prin rezoluția prim-procurorului nr.435/II/2/2007.
Examinând plângerea formulată în condițiile art. 2781pr.pen. tribunalul a apreciat că aceasta este nefondată iar soluțiile adoptate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj sunt temeinice și legale.
Prin sentința penală nr. 333/23.95.2006 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr.1421/14.03.2007 a Inaltei Curți de Casație și Justiție petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu detenție pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,3, 4, 5 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. art. 74.76 pen. În aceeași cauză au mai fost condamnați făptuitorii la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu detenție și la o pedeapsă de 6 ani închisoare cu detenție și doi ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a,b și c pen. pentru comiterea aceleiași infracțiuni.
Reiese din cuprinsul actelor dosarului în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare (declarațiile inculpaților și ale martorilor audiați) că petentul a acționat în cunoștință de cauză alături de cei doi făptuitori, urmărind inducerea în eroare a părților vătămate, petentul recunoscând că a emis acele file CEC la solicitarea coinculpaților, că avea cunoștință de împrejurarea că societatea avea mari probleme financiare la momentul când a fost de acord să preia părțile sociale însă i s-a promis în schimb un procent dintr-o "finanțare" de 100.000 de euro pe care ar fi urmat să o primească societatea. De altfel, în calea de atac a recursului, apărătorul inculpatul nici nu a solicitat achitarea sa, ci doar reducerea pedepsei și suspendarea condiționată sau sub supraveghere a acesteia, iar inculpatul a arătat în mod expres la ultimul cuvânt acordat că nu solicită achitarea sa, ci doar reducerea pedepsei.
Dincolo însă de poziția de recunoaștere implicită a faptei de către inculpat în cursul procesului sus-menționat, soluția adoptată de parchet este just motivată, deoarece prin plângerea penală formulată împotriva făptuitorilor s-a tins practic la încălcarea principiului "non bis in idem", câtă vreme cauza se afla pe rolul instanțelor de judecată unde petentul a avut posibilitatea să formuleze orice cereri în apărare a considerat de cuviință, pe parcursul a trei faze procesuale (fond, apel, recurs). Susținerile petentului din plângerea care face obiectul prezentului dosar au semnificația apărărilor formulate în cursul cercetării penale și judecătorești, odată cu sesizarea instanței, rolul în aprecierea probelor și a temeiniciei susținerilor părților revenind instanțelor de judecată care toate trei au pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal petentul criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea motivelor de recurs petentul a precizat că sentința penală nr.163/20 martie 2008 s-a pronunțat în lipsa sa nefiind citat la nici una din adresele menționate printr-o cerere anterioară iar începând cu luna martie 2008 are noul domiciliu în C-N unde solicită să fie citat.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În mod corect prin rezoluția adoptată în dosarul nr.1256/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, această rezoluție fiind ulterior confirmată prin rezoluția prim-procurorului nr.435/II/2/2007.Astfel, petentul a solicitat prin plângerea formulată tragerea la răspunderea penală a numiților, și G, precizând că s-a dispus trimiterea sa în judecată alături de făptuitor pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev.de art.215 alin.4, 5 pen.însă nu se face vinovat de comiterea acestei infracțiuni.
Ori, examinând plângerea formulată prin prisma motivelor invocate de petent, s-a reținut în mod corect că susținerile formulate petent în plângerea sa au semnificația unor apărări pe fondul cauzei, cauza aflându-se pe rolul instanțelor de judecată unde petentul avea posibilitatea de a formula apărările necesare pe parcursul tuturor fazelor procesuale.
De asemenea, nu subzistă nici critica formulată de petent în sensul căreia nu a fost citat în mod legal de instanța de fond cu ocazia soluționării plângerii sale. Astfel, potrivit cererii depuse la dosarul cauzei la instanța de fond, (89) petentul a indicat domiciliul în O- -.C,.3,.13 jud.B adresă la care a fost citat în mod legal, procedura de citare fiind însă restituită cu mențiunea că destinatarul s-a mutat de la adresă.
În consecință, s-a dispus citarea în mod legal a petentului prin afișare la Consiliul local C-N, în lipsa unei alte adrese indicate de petent la care să fie citat acesta.
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că având în vedere și dispoz.art.38515pct.1 lit.b proc.pen.soluția pronunțată fiind legală și temeinică, recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art.189 și 192 alin.2 proc.pen.se va stabili onorar avocațial și va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.163 din 20.03.2008 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe petent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - -
Red.MB/CA
11.06.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Maria