Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 463/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
2748/2008
DECIZIA PENALĂ NR.463
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25.03.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Luciana Mera
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații, împotriva deciziei penale nr.698 A/04.12.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI -SECȚIA I PENALĂ în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc in ședința publică de la 11.03.2009, au fost consemnate in încheierea de ședința de la acea dată, încheiere care face parte integranta din prezenta decizie penala, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la 18.03.2009, si, respectiv 25 martie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1040 din 4 iunie 2008 Judecătoriei sectorului 5 s-a dispus în baza art. 291 Cod penal condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, în condițiile art. 82 Cod penal.
Conform art. 350 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei, iar conform art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Prin aceeași sentință s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală achitarea inculpatului pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal.
În baza art. 292 Cod penal inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a, teza a II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Prin menționata sentință s-a mai dispus în baza prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achitarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 292 Cod penal.
În baza art. 291 Cod penal inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
Potrivit prevederilor art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, conform prevederilor art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar conform art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de despăgubiri formulată de partea civilă.
Conform prevederilor art. 348 Cod procedură penală s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate - declarația autentificată sub nr. 1598/26.08.2003 de către notarul public și certificatul de calitate de moștenitor nr. 154/17.09.2003 eliberat în dosarul nr. 164/2003 de același notar.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în fapt, pe baza probatoriilor administrate, că la data de 25 mai 2006, partea vătămată, prin mandatar, s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 cu o plângere penală, solicitând să se verifice legalitatea emiterii certificatului de calitate de moștenitor nr. 154/2003 pe numele inculpatului și a testamentului olograf din 29.09.1951, înscrisuri în baza cărora inculpatul a obținut retrocedarea unor imobile din B, la care partea vătămată a susținut că era și ea îndreptățită. S-a mai arătat că în aceste demersuri nelegale a fost sprijinit de inculpații și, care au declarat în mod mincinos că defuncta, căsătorită și decedată sub numele de, a avut un singur frate, pe, nemaifiind alți moștenitori.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța a reținut că la data de 26 august 2003, acesta a dat în fața notarului public, declarație autentificată sub nr. 1598/26.08.2003 prin care a afirmat că defuncta (născută ) a avut un singur frate, decedat la 22.11.1995 și că dorește ca această declarație să fie utilizată la dezbaterea succesiunii defunctei, la solicitarea vărului său..
Instanța a apreciat și motivat că declarația a fost dată în mod vădit cu încălcarea flagrantă a adevărului, în condițiile în care inculpatul, în calitate de fiu al părții vătămate (soră a defunctului ) a negat prin susținerile sale existența propriei sale mame, ascunzând faptul că această este singura soră în viață a defunctei.
Această declarație a inculpatului a fost depusă în dosarul notarial nr. 164/2003 și a fost folosită pentru obținerea certificatului de calitate de moștenitor nr. 154/17.09.2003 întocmit la BNP și, prin care s-a stabilit că singurul moștenitor legal la defunctei este defunctul, în calitate de frate.
Instanța a mai reținut că declarația autentificată menționată a fost făcută și folosită în considerarea producerii unor consecințe juridice, și anume restituirea în natură, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, a mai multor imobile situate în
În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța a reținut că la data de 17 septembrie 2003 fost împuternicit de către inculpatul, fiul defunctului, să îl reprezinte în cadrul tuturor procedurilor administrative, judecătorești ori de altă natură, prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru restituirea unui număr de 4 imobile situate în
În baza acestei procuri speciale, inculpatul a făcut mai multe demersuri către Primăria Municipiului B vizând restituirea în natură a imobilelor și a completat și declarații tipizate cuprinzând următoarea formulare: "declar pe proprie răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod penal, că nu mai sunt moștenitori îndreptățiți la restituire", pe care le-a semnat.
Instanța a reținut însă că în ceea ce privește aceste afirmații, elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații nu sunt întrunite, fiind incidente prevederile art. 10 lit. d Cod procedură penală. S-a arătat în cuprinsul sentinței că, în raport de prevederile art. 3, 4 și 21 din Legea nr. 10/2001, moștenitorul "îndreptățit la restituire" era doar cel care a formulat o notificare în termenul și condițiile prevăzute de acest act normativ, adică, în speță, inculpatul.
În ceea ce privește însă infracțiunea de uz de fals, instanța a reținut că inculpatul s-a folosit, cu intenție directă și cunoscând realitatea, de certificatul de calitate de moștenitor fals, obținut în condițiile arătate, pe care le-a depus în dosarul de retrocedare întocmit în baza Legii nr. 10/2001, și apoi l-a utilizat pentru dovedirea mai multor notificări.
Referitor la inculpatul, instanța a reținut că acesta s-a folosit, cu rea-credință, de declarația necorespunzătoare adevărului dată de inculpatul, precum și de certificatul de calitate de moștenitor emis în baza ei, cunoscând că tatăl său, a avut mai mulți frați și surori, între care singura în viață mai era partea vătămată.
Acțiunea în despăgubiri a acesteia, care s-a constituit parte civilă, solicitând ca inculpații să-i plătească a 6-a parte din prețul terenului pe care l-au vândut și câte 10.000 lei fiecare cu titlu de daune morale, a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a reținut, sub un prim aspect, că între prejudiciul de ordin materialul reclamat (care nici nu a fost dovedit) și faptele inculpaților nu există o legătură de cauzalitate directă. În ceea ce privește prejudiciul moral, s-a apreciat că acesta nu este atât de însemnat încât să justifice acordarea de daune morale.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri partea vătămată și cei trei inculpați.
Prin decizia penală nr. 698/A din 4 decembrie 2008, TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală a respins toate apelurile, reținând în esență că:
- situația de fapt stabilită de instanța de fond este cea corectă, ea rezultând din coroborarea tuturor probatoriilor, administrate;
- vinovăția inculpaților, sub forma intenției directe, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, este certă, iar apărările în sensul că au fost de bună credință nu pot fi primite deoarece sunt contrazise de dovezile administrate;
- încadrarea juridică este cea legală, iar sancțiunile reduse aplicate, cu suspendarea condiționată a executării, respectă criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal;
- pretențiile civile ale numitei sunt nefondate, neexistând legătura de cauzalitate între faptele inculpaților și eventualul prejudiciu.
Împotriva acestei decizii a declarat recursuri cei trei inculpați nemotivându-l și susținând cu ocazia dezbaterilor că se impune achitarea sa, întrucât certificatul de calitate de moștenitor este legal emis și nu a produs consecințe juridice.
Prin motive de recurs comune, inculpații și au solicitat, în același sens, achitarea, arătând că înscrisul emis de notarul public și declarația care i-au stat la bază nu sunt false și nu au produs consecințe juridice.
Examinând actele și lucrările dosarului în contextul criticilor formulate și având în vedere și dispozițiile art. 38510Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Atât judecătoria (în mod special), soluționând fondul cauzei, cât și tribunalul, judecând apelurile, au făcut o analiză detaliată și coroborată a tuturor probatoriilor, stabilind o situație de fapt certă și nesusceptibilă de dubii în favoarea inculpaților, elementul esențial al situației de fapt constată în faptul că inculpatul, deși știa cu certitudine că mama sa, singura soră în viață a defunctei, trăiește, a declarat în mod mincinos că unicul frate al defunctei a fost, unchiul său, tatăl inculpatului. Orice altă susținere ar sfida logica și cea mai elementară buna - credință.
Pe de altă parte, este incontestabil stabilit că declarația falsă și certificatul de calitate de moștenitor emise în baza ei au fost folosite de ceilalți recurenți inculpați în cadrul procedurilor de retrocedare conform Legii nr. 10/2001 și au produs consecințe juridice importante, inclusiv restituirea în natură a unui imobil.
Împrejurarea, de asemenea certă, că partea vătămată nu a formulat notificare în temeiul prevăzut de Legea nr. 10/2001 nu a rămas fără urmări din punct de vedere juridic, instanțele dispunând achitarea inculpatului pentru infracțiunea de fals în declarații tocmai pentru infracțiunea de fals în declarații tocmai pentru acest considerent.
În consecință, vinovăția inculpaților, sub forma intenției directe, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, este cert dovedită, iar sancțiunile aplicate, la limita minimă prevăzută de lege, cu suspendarea condiționată a executării, sunt corect individualizate.
Cum hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, inclusiv în privința anulării justificate a înscrisurilor emise ca urmare a comiterii faptelor, recursurile vor fi respinse ca nefondate, conform prevederilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 și urm. Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva deciziei penale nr. 698/A din 4 decembrie 2008, TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția I Penală.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat și la câte 266 lei cheltuieli de judecată către partea civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red.
Dact.
2 ex.-25.05.2009
-Secția I Penală
Jud. apel:;
Președinte:Viorica CostiniuJudecători:Viorica Costiniu, Cristina Rotaru, Luciana Mera
