Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 806/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ( 768/2009)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 806 /R/
Ședința publică de la 28 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
*****
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale de față, având ca obiect recursul declarat de petent SC " PROIECT" S., împotriva sentinței penale nr. 304 din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosar nr-.
Dezbaterile au avut loc, în ședința publică din data de 14 mai 2009 fiind consemnate separat în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar CURTEA, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea consecutiv la data de 21 mai 2009 și 28 mai 2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prinsentința penală nr. 304/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cpp s-a respins plângerea formulată de petenta SC Proiect prin reprezentantul legal împotriva ordonanței nr. 428/P/2008 din 16.10.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, menținută prin rezoluția nr. 2807/II-2/2008 din 29.12.2008 a Primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalului București.
S-a menținut în consecință soluția din ordonanța atacată, ca legală și temeinică.
În baza art. 193 alin. 6 Cpp a obligat petenta SC Proiect prin reprezentantul legal la plata sumei de 2000 lei către intimații și reprezentând cheltuieli de judecată provocate de prezentul proces.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cpp a obligat petenta la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut în esență că prin ordonanța nr. 428/P/2008 din data de 16.10.2008, în baza art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. d Cpp s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și sub aspectul infracțiunii de înșelăciune în formă agravată prev. de art. 215 alin. 5.pen, reținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nefiind realizată urmarea imediată cerută de textul de lege. Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei în vederea efectuării de cercetări față de numita sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals prev. de art. 288 și de art. 291.pen, precum și declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei, cu privire la celelalte infracțiuni sesizate în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5
Din analiza dispozițiilor art. 2781alin. 1 Cpp a rezultat că plângerea poate fi formulată în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, respectiv împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale. Prin urmare, măsura dispusă de procuror prin ordonanță, în sensul disjungerii cauzei sau declinării competenței materiale de soluționare a cauzei nu pot fi cenzurate de instanță pe calea plângerii reglementate prin dispozițiile art. 2781Cpp.
În consecință, singura dispoziție care poate forma obiectul plângerii formulate în condițiile art. 2781Cpp este dispoziția de neîncepere a urmăririi penale față de numiții și sub aspectul infracțiunii de înșelăciune în formă agravată prev. de art. 215 alin. 5.pen.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma plângerii formulate împotriva ordonanței nr. 428/P/2008, instanța a reținut că petenta s-a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu o plângere împotriva intimatului, sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 1 și 5, art. 289, art. 291 și art. 246.pen, învederând în declarațiile date ulterior că valoarea prejudiciului pe care l-a suferit depășește suma de 200.000 RON. De asemenea, în cursul declarațiilor date în fața organului de urmărire penală petenta a menționat că înțelege să formuleze plângere și împotriva numitului.
Din susținerile petentei, raportat la actele existente la dosar, a rezultat că la data de 22.04.1999 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 B cu numărul 3230/P/1999 plângerea formulată de împotriva numitului, în care susține că acesta din urmă a preluat ilegal funcția de președinte al SC Proiect SA și a înstrăinat abuziv acțiunile deținute de către Asociația Salariaților numiților și, iar ulterior, împreună cu aceștia din urmă, i-au desfăcut contractul de muncă în mod abuziv.
La data de 07.01.2000, în dosarul nr. 3230/P/1999 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, deoarece față de valoarea prejudiciului reclamat (peste 50.000.000 rol) erau aplicabile dispozițiile art. 215 alin. 5.pen.
Ulterior, ca urmare a modificării dispozițiilor art. 146.pen, cu privire la cuantumul prejudiciului care se încadrează în noțiunea de consecințe deosebit de grave, dosarul a fost retrimis spre soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 În aceste condiții, prin ordonanța nr. 3230/P/1999 din 19.07.2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bad ispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, reținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate.
Această ordonanța a fost infirmată parțial, din cauza omisiunii procurorului de a se pronunța cu privire la faptele comise de numiții și, față de aceștia fiind dispusă neînceperea urmăririi penale la data de 18.12.2002.
Prin sentința penală nr. 1040 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 la data de 23.03.2004 în dosarul nr. 2411/2004 a fost respinsă plângerea formulată de petenta împotriva ordonanțelor nr. 3230/P/1999 din datele de 19.07.2002, 18.12.2002 și 21.03.2003 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 B ca neîntemeiată. Sentința penală nr. 1040 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 la data de 23.03.2004 în dosarul nr. 2411/2004 a rămas definitivă prin respingerea recursului formulat de petenta.
În consecință, plângerea formulată de petenta împotriva soluției de netrimitere în judecată a intimaților și a fost respinsă prin hotărâre definitivă, astfel încât în mod temeinic și legal s-a reținut în considerentele ordonanței atacate că aspectele ce formează obiectul prezentei cauze au mai fost cercetate și soluționate anterior, soluții rămase definitive prin respingerea de către instanță a plângerilor formulate.
În aceste condiții, tribunalul a avut în vedere în drept, dispozițiile art. 2781alin. 11 Cpp, potrivit cu care "persoana în privința căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul din cazurile prevăzute de în art. 10."
Toate înscrisurile depuse la dosar, precum și plângerile făcute la organul de urmărire penală de către petentă nu pot fi considerate fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală, astfel încât să fie posibilă reluarea cercetărilor față de și.
Cu privire la săvârșirea de către făptuitori a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin.5 pen s-a reținut că în plângerea formulată la data de 31.10.2007 și în declarațiile date ulterior, petenta nu a precizat cuantumul prejudiciului suferit, susținând doar că ar depăși valoarea de 200.000 Ron, fără a prezenta vreo dovadă în susținerea acestei afirmații.
În cauză, conform considerentelor precizate mai sus, în absența unor elemente noi, de natură să modifice cuantumul prejudiciului inițial reținut, în mod corect și legal s-a apreciat că prejudiciul cauzat a fost în valoare de 110.000.000 ROL, reprezentând contravaloarea celor 4404 acțiuni cumpărate de petentă. Această sumă reprezintă singurul prejudiciu concret care poate fi reținut ca fiind rezultatul faptei ilicite. Celelalte sume invocate de persoana vătămată ca reprezentând un prejudiciu, respectiv beneficii nerealizate sau sume pretinse cu titlu de despăgubiri morale nu pot fi luate în considerare pentru încadrarea juridică corectă a faptei în dispozițiile alin. 5 din art. 215.pen, deoarece nu reprezintă un prejudiciu cert și clar stabilit, care să rezulte din comiterea infracțiunii de înșelăciune, ci reprezintă pretenții de natură civilă care pot fi valorificate eventual în instanță în ipoteza declanșării unui proces penal sau civil.
În consecință, în cauză nu s-a putut reține că prejudiciul ar fi cuantificabil în limitele prevăzute de art. 146.pen și nici nu există indicii conform cărora activitatea infracțională ar fi produs vreo tulburare bunului mers al vreunei instituții.
Prin urmare, în mod corect s-a reținut în motivarea ordonanței atacate că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin.5, nefiind realizată urmarea imediată cerută de textul de lege care reglementează agravanta menționată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta SC Proiect SA, prin, solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii plângerii și judecării intimaților și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.215 alin.1,5 Cod penal, art.289 Cod penal, art.291 Cod penal și art.246 Cod penal.
În motivele de recurs, petenta, prin reprezentant, nu a formulat critici propriu zise cu privire la hotărârea pronunțată de prima instanță, ci a susținut existența "unor nereguli", constând în faptul că avocata intimaților a săvârșit infracțiuni în fața instanțelor judecătorești, în sensul schimbării calității procesuale a părților, că cele trei încheieri de ședință (neprecizate) sunt redactate eronat, că la fiecare termen de judecată a participat alt judecător etc. Aceleași aspecte au fost reiterate și în concluziile scrise depuse de petentă la dosar.
Examinând sentința penală atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, conform art.385/6 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Prin ordonanța nr.428/P/2008 din 16.10.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, atacată de petentă, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă agravată prev. de art.215 alin.5 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nefiind realizată urmarea imediată cerută de textul de lege care reglementează agravanta menționată (un prejudiciu de peste 200.000 Ron).
Prin aceeași ordonanță s-a dispus declinarea, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 B, a competenței materiale de soluționare a cauzei cu privire la celelalte fapte sesizate de petentă,inclusiv cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune (dar în varianta prev. de art.215 alin.1 și 2 Cod penal).
Curtea constată că maniera în care a procedat procurorul de caz nu este una de acuratețe juridică, căci pentru aceleași fapte reclamate de petentă apar două soluții, una de neîncepere a urmăririi penale (pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.5 Cod penal), iar alta de declinare a competenței de soluționare la un parchet de la o instanță inferioară (pentru aceeași infracțiune de înșelăciune, dar în varianta prev. de art.215 alin.1 și 2 Cod penal).
În mod corect, constatând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile alineatului 5 al art.215 Cod penal (astfel cum susținuse petenta), Parchetul de pe lângă Tribunalul București trebuia să declinedirectcompetența de soluționare a cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 B, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în forma neagravată,fărăsă mai dispună neînceperea urmăririi penale față de intimați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă agravată. Aceasta întrucât încadrarea juridică a faptelor reclamate este atributul exclusiv al organului de urmărire penală, acesta nefiind ținut de încadrarea juridică dată faptelor de partea care le-a reclamat.
Așadar, din actele și lucrările dosarului, reiese că plângerea penală formulată de petentă împotriva intimaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune este încă în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 B, astfel că soluția de neîncepere a urmăririi penale atacată în cauză este doar una pur formală. Ca atare, prima instanță ar fi trebuit să aprecieze dacă plângerea declarată de petentă nu este în realitate inadmisibilă, nefiind justificat un interes actual, dat de pronunțarea unei soluții de netrimitere în judecată.
Instanța de recurs nu poate însă înrăutăți situația petentei în propria cale de atac, căci s-ar încălca dispozițiile art.385/8 Cod procedură penală (non reformatio in pejus). Pe de altă parte, principiul enunțat impune instanței de control judiciar să nu creeze o situație mai grea pentru partea care a exercitat calea de atac, fără însă să fie obligată să creeze acestei părți o situație mai favorabilă decât cea stabilită prin hotărârea recurată. Din această perspectivă, apreciind că plângerea formulată de petentă în temeiul art.278/1 Cod procedură penală era inadmisibilă, dar fiind ținută de respectarea principiului consacrat de art.385/8 Cod procedură penală, Curtea va menține hotărârea primei instanțe, considerând, din acest motiv, că nu mai este necesar să efectueze o analiză a fondului cauzei.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de petenta SC " Proiect" SA (prin ), soluție în raport de care o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, dar și la plata cheltuielilor de judecată către intimați, cu titlu de onorariu avocațial, conform art.193 alin.6 Cod procedură penală (chitanța nr.21/28.04.2009).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul petentei SC " Proiect" SA (prin ) declarat împotriva sentinței penale nr.304/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Obligă recurenta petentă la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Obligă petenta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimați cu titlu de onorariu avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-verbal
Pentru jud.
aflat în semnează
președinte secție
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-30.06.2009
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Mirancea, Andreea Cioată
