Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 806/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 806
Ședința publică de la 12 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de petentul împotriva sentinței penale nr. 51/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 19.05.2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit petentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, hotărârea Tribunalului C - S fiind temeinică și legală, precum și soluțiile date de procuror.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Moldova Nouă sub nr-, petentul a solicitat instanței de judecată ca prin sentința ce se va pronunța să dispună desființarea ordonanței nr. 431/II/2/2008 din data de 07.10.2008 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul C-
În motivarea plângerii s-a arătat că prin ordonanța contestată a fost admisă plângerea pe care petentul a formulat-o împotriva referatului din data de 09.08.2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, dispunându-se efectuarea cercetărilor față de funcționari ai sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 214 și 215 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal.
Petentul a mai precizat că această ordonanță este contrară ordonanței din data de 05.09.2008 dată în dosarul nr. 41/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.
Prin sentința penală nr. 73 din 6 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Moldova Nouăa admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu de către instanță.
În baza art. 42 Cod procedură penală a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere împotriva ordonanței procurorului nr. 431/II/2/2008 din data de 7.10.2008, formulată de petentul, în favoarea Tribunalului C-
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin ordonanța contestată s-a admis plângerea formulată de petent împotriva referatului din data de 09.08.2008 și a fost trimisă cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.214 și 215 alin.1, 2 și 5 din Codul penal.
În conformitate cu dispozițiile art.27 alin.1 pct.a din Codul d e procedură penală, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin 5 Cod penal, competența de soluționare în primă instanță revine tribunalului.
Art.2781din Codul d e procedură penală reglementează competența de soluționare a plângerilor împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului, în sensul că este competentă instanța căreia i-ar reveni competența, potrivit legii, să judece cauza în primă instanță.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a admis excepția necompetenței materiale, invocate din oficiu, iar în temeiul art. 42 Cod de procedură penală raportat la art. 2781alin1 din Codul d e procedură penală, a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Tribunalului C-S, care este instanță competentă să soluționeze cauza în primă instanță.
Cauza fost înregistrată la Tribunalul C-S sub nr- din 21.11.2008.
Prin sentința penală nr. 94/11.12.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței primului-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, din 07.10.2008, dată în dosarul nr. 431/II/2/2008, petentul fiind obligat la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare față de stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul.
Prin decizia penală nr. 371/R/09.04.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, s-a admis recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 94/11.12.2008 a Tribunalului C-S, s-a casat sentința penală recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul C-
S-a constatat de către instanța de recurs că deși Tribunalul C-S a apreciat în considerente că plângerea petentului este inadmisibilă, în dispozitiv a respins plângerea ca nefondată, fiind așadar aplicabil cazul de recurs reglementat de art. 3859pct.9 Cod procedură penală.
Cauza fost reînregistrată la Tribunalul C-S sub nr- din 19.05.2009.
Prin sentința penală nr. 51/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 19.05.2008, n baza art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală, a fost respinsă plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 07.10.2008, dispusă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S în dosarul nr. 431/II/2/2008.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat petentul la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Din analiza actelor dosarului prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:
Petentul a formulat plângere împotriva ordonanței nr. 431/II/2/2008 din 7 octombrie 2008, dată de primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, solicitând admiterea plângerii în sensul dispunerii efectuării de cercetări "așa cum a dispus direcția națională anticorupție", respectiv sub aspectul infracțiunii de deturnare de fonduri, delapidare, gestiune frauduloasă și înșelăciune.
Din analiza ordonanței prim procurorului rezultă că în cauză s-a dispus admiterea plângerii petentului, infirmarea soluției nr. 217/VIII/1/2008, "înregistrarea" plângerii în registrul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S pentru efectuarea cercetărilor față de autori necunoscuți pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2, 5 Cod penal.
De asemenea, s-a constatat, din considerentele ordonanței că plângerea inițială a petentului a fost trimisă Direcției Generale Anticorupție B (alta decât cea a Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Timiș ). Se mai observă de asemenea că împotriva rezoluției din 26.09.2008, nr. 383/II/2/2008 și a ordonanței din 5.09.2008 emisă în dosar nr. 41/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timiș, petentul nu a formulat plângerea, conform art. 2781și urm. Cod procedură penală, la instanță.
Față de această situație, prima instanță a apreciat că în prezenta cauză petentul a atacat ordonanța din 7 octombrie 2008, conform art. 2781Cod procedură penală, așa încât nu poate solicita modificarea acesteia, conform celor dispuse prin rezoluția din 26.09.2008 a procurorului șef din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timiș (pe de o parte pentru că petentul, așa cum s-a arătat, nu a formulat plângere împotriva acesteia conform art. 2781Cod procedură penală, iar pe de altă parte conform dispozițiilor art. 2781Cod procedură penală și a plângerii petentului de la fila 3 dosar -, acesta a atacat rezoluția primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S).
Respectivul punct de vedere a fost de altfel reținut și de completul de judecată din cadrul Tribunalului C-S care a pronunțat sentința penală nr. 94/11.12.2008, neexistând nici un motiv de contrazicere a respectivului raționament, respectiva plângere fiind într-adevăr inadmisibilă, faptul că în dispozitivul sus-amintitei sentințe a apărut mențiunea de plângere nefondată datorându-se exclusiv unei erori materiale, nefiind vorba propriu-zis de o contrazicere a respectivului dispozitiv de către motivarea hotărârii.
Față de aceste considerente, în baza art. 2781alin.8 lit.a Cod procedură penală, tribunalul a respins plângerea formulată de petentul împotriva ordonanței din 07.10.2008, dispusă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S în dosarul nr. 431/II/2/2008.
Împotriva sentinței penale nr. 51/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 19.05.2008 a declarat recurs în termenul legal petentul (la data de 02.07.2009 - data ștampilei poștei, comunicarea fiind la 25.06.2009), înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- din 22.07.2009, solicitând casarea rezoluției nr. 431/II/2/2008 și a sentinței penale nr. 51/17.06.2009.
În motivarea recursului, petentul arată că i se aduce o lezare drepturilor și intereselor legitime, rezoluția nr. 431/II/2/2008 din 07.10.2008 fiind nulă deoarece prim-procurorul este incompatibilă conform art. 48alin. 1 lit. g) proc.pen.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu conform art. 3859alin. 3.proc.pen., Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele care urmează.
Prima instanță a apreciat în mod corect că plângerea petentului este inadmisibilă.
Potrivit art. 2781alin. 1.proc.pen. după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Prin decizia nr. /24.09.2007 pronunțată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 283/11.04.2008, s-a stabilit că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781alin. 1 din Codul d e procedură penală, este inadmisibilă.
Sub incidența acestei decizii intră și situația din cauza de față, plângerea petentului nefiind îndreptată împotriva vreunei rezoluții sau ordonanțe a procurorului de netrimitere în judecată, ci împotriva ordonanței nr. 431/II/2/2008 din 07.10.2008 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, prin care a fost admisă plângerea petentului împotriva soluției din dosarul nr. 217/VIII/1/2008, a fost infirmată soluția atacată și s-a dispus înregistrarea plângerii petentului în Registrul de urmărire penală pentru efectuarea cercetărilor față de pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 214, art. 215 alin. 1, 2, 5.pen.
Curtea constată că în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 3859alin. 3.proc.pen.
Față de aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b proc.pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 51/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 19.05.2008.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b proc.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 51/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- din 19.05.2008.
În temeiul art. 192 alin. 2.proc.pen. obligă petentul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2009.
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G - | JUDECĂTOR 2: Anca Nacu - - | JUDECĂTOR 3: Florin Popescu - - |
GREFIER
- -
Red. /13.08.2009
Dact. 2 ex./
Prima instanță - Jud. - Tribunalul C-
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Anca Nacu, Florin Popescu
