Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1216/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 1216/

Ședința publică din 14 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Costea

JUDECĂTOR 2: Florin Popescu

JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 10 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv și asistat de avocat din oficiu Arala.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea în stare de libertate a inculpatului.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, încheierea tribunalului este legală și temeinică, în mod corect a evaluat instanța de fond că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, precum și faptul că inculpatul este recidivist.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 10.12.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad, a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat, în condițiile prevăzute de art. 3001Cpp raportat la art.160 Cpp, tribunalul a constatat că temeiul de arestare preventivă, prevăzut de art. 148 lit. f Cpp, subzistă și impune privarea de libertate a inculpatului în continuare pentru încă 60 de zile.

Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar probele administrate conduc la concluzia că cercetarea acestuia în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică derivat atât din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, față de persoane minore cu vârste sub 15 ani, dar și din reacția membrilor comunității locale.

Revocarea măsurii arestării preventive față de acest inculpat nu are nicio justificare, privarea sa de libertate fiind o măsură oportună, proporțională scopului pentru care este aceasta prevăzută, respectiv apărarea ordinii publice, în sensul prevăzut de dispozițiile legale cu caracter general, cuprinse în art.136 Cpp, și a celor cu caracter particular, prevăzute de art.198 alin.1 Cp și art.197 alin.1,3 teza I Cp.

Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris, dar a fost susținut oral de inculpat și apărătorul din oficiu, ambii solicitând revocarea arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de liberate.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev. art. 385 ind.6 al.3 cpp, se constată că Încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.

Potrivit prev. art.300 ind.1 cpp, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive, iar dacă se constată că arestarea este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventive au încetat sau nu există temeiuri noi care justifice arestarea, se dispune revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Prin urmare, în raport cu prevederile mai sus menționate, revocarea arestării se poate dispune doar dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.

În speță se poate observa că nu s-a făcut dovada că de la data la care s-a dispus ultima prelungire a măsurii arestării preventive, temeiurile care stat la baza luării acestei măsuri au încetat, astfel că menținerea arestării preventive se justifică în continuare, având în vedere că la dosar sunt indicii și probe temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată, faptă pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și față de pericolul social pe care îl reprezintă aceasta faptă, modalitatea concretă de săvârșire, în mod întemeiat instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prin urmare, în baza art.385 ind.15 lit. b cpp se va dispune respingerea recursului inculpatului ca nefondat.

Văzând și prev. art.192 al.2 cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515pct. 1 lit.b Cpp, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii pronunțate de Tribunalul Arad în dosarul nr- la data de 10 decembrie 2009.

Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - G -

GREFIER

- -

Red /16.12.09

Tehnored. 2.ex./05.01.10

Pi. - - Trib.

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea, Florin Popescu, Gheorghe Bugarsky

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1216/2009. Curtea de Apel Timisoara