Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 135/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR. 135
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 27.11. 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Adrian Bogdan
JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Vadana Monica Mengoni Arin
- -
*
GREFIER:
***********
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ J-- SERVICIUL TERITORIAL BACĂU - reprezentat prin procuror-
*
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii nr. 41/ din data de 24.11.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- făcut referatul oral al cauzei după care:
Întrebat fiind recurentul inculpat precizează că nu dă declarație în fața instanței de recurs.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat L având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, punerea în libertate inculpatului avându-se în vedere motivele invocate la instanța de fond, în cauză neexistând indicii temeinice că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și că acesta frecventează cursurile Universității Consideră că măsura luată este una excesivă, împiedicându- pe inculpat să-și continue studiile.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea ca nefondat recursului declarat de inculpat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, deoarece subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că măsura arestării preventive este o măsura excepțională. Este al doilea referat prin care se solicită prelungirea măsurii arestării preventive, parchetul considerând că se impune a se prelungi această măsură. După cercetare de 1 an și 2 luni de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, s-a declinat cauza Parchetului de pe lângă J- Serviciul TERITORIAL BACĂU, cauză în care s-a efectuat doar o audiere. Arată că dorește să se finalizeze urmărirea penală, să primească rechizitoriul în timpul cel mai scurt pentru se judeca pe fond. Consideră că în stare de deținere nu își poate face apărarea în raport de cele 26 de plângeri.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin încheierea din 27.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț pronunțată în dosarul nr- s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive privind pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de prev de art 257alin 1 Cp cu aplicarea art 41 alin 2 Cp raportat la art 6 din Legea 78/2000
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În baza referatului nr. 109/P/2009 din 23.11.2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Bacăua sesizat instanța cu propunerea de prelungire a duratei arestării preventive a inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În susținerea sesizării se arată că inculpatul, în perioada 2006 - 2008, indus în eroare un număr de 22 de persoane de pe raza municipiului P N, de la care a încasat sume cuprinse între 500 și 4000 de euro sau 480 și 7420 de lei, totalizând 31.350 euro și 27.800 lei pretinzând că are influență asupra fostului viceprimar și a altor funcționari cum ar fi și are posibilitatea să obțină cu prioritate repartizări pentru locuințe construite prin Pentru a întări convingerea celor interesați, inculpatul invoca faptul că deține o funcție de conducere în cadrul - Tineret că mama sa este funcționar în cadrul primăriei iar tatăl său vitreg lucrează la Inspectoratul pentru calitatea în construcții.
Până în acest moment în cauză au fost audiate 22 de părți vătămate și martori și s-au administrat o serie de probe în apărarea inculpatului, însă mai există un mare număr de acte de urmărire penală și probe ce trebuie administrate iar masura arestării preventive urmează a expira în data de 27 noiembrie. Cum temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă se impune prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului pentru a se asigura efectuarea urmăririi penale
Instanța, analizând propunerea, în raport de actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Împotriva inculpatului a fost pusă în mișcare acțiunea penală prin Ordonanța nr. 11/P/2008 din 06.07.2009.
La data de 22.10.2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamța declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Bacău.
Din probele existente în dosar respectiv declarațiile părților vătămate, transcrierea convorbirilor telefonice interceptate, a mesajelor SMS și din declarațiile martorilor se poate presupune, în mod rezonabil, că inculpatul profitând de situația părților vătămate care căutau să obțină o locuință, a pretins că se află în relații de prietenie cu viceprimarul municipiului PNc are îi poate favoriza obținerea cu prioritate repartiției locuințelor prin ANL, contra unor comisioane ce variau între 4.000 și 500 de euro, sau între 480 și 7420 de lei. În aceste condiții, în perioada 2006 - 2008, inculpatul a pretins și a primit de la un număr de 22 de persoane suma totală de 31.350 euro și 27.800 euro. Toate persoanele au formulat autodenunț și plângere împotriva inculpatului. Din această sumă, o mică parte a fost restituită părților vătămate.
În data de 11.01.2008 s-a încercat surprinderea inculpatului în flagrant însă, în momentul în care echipa operativă a intervenit, inculpatul nu luase încă banii aflați pe masă și a negat orice implicare. Cu toate acestea inculpatul, audiat fiind și aducându-i-se la cunoștință învinuirea nu a justificat într-un mod verosimil conținutul convorbirilor telefonice purtate cu persoanele păgubite, prezența sa împreună cu persoana care l-a denunțat, la locul flagrantului și declarațiile celorlalte persoane păgubite.
În aceste condiții, deși a fost și audiat ( fila 35 ), inculpatul nu s-a mai prezentat la invitațiile organului de urmărire și nu a mai fost găsit la domiciliu. Mai mult chiar după această dată au fost depuse noi denunțuri formulate de alte persoane care au arătat că în perioada de după ianuarie 2008 au fost induse în eroare în același mod reținut anterior.
Până în momentul de față, chiar în prezența probelor administrate în favoarea inculpatului, nu s-a înlăturat presupunerea rezonabilă cu privire la săvârșirea faptelor ce fac obiectul urmăririi penale și calitatea de autor a inculpatului. Temeiurile avute în vedere de instanță la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent.
De asemenea, s- menționat faptul, că inculpatul prezintă un risc deosebit de ridicat de a săvârși noi fapte de natura celor presupuse a fi săvârșite de el. Această concluzie se desprinde din împrejurarea că inculpatul, deși a luat cunoștință de faptul că este anchetat penal ( fila 35) a continuat, se presupune, să racoleze noi persoane cărora le-a pretins sume de bani în același scop.
Deasemeni, deși a luat cunoștință de faptul că este anchetat penal, inculpatul s-a sustras urmării penale, a plecat de la domiciliu deși avea obligația să încunoștiințeze organul de ancheta despre intenția sa și să comunice noua adresă.
Toate aceste considerente au fundamentat prelungirea duratei arestării preventive. Condițiile prevăzute cumulativ de art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt întrunite cu referire la cuantumul pedepsei și pericolul social pentru ordinea publică. Este în interesul bunei desfășurări a urmăririi penale ca actele de urmărire ulterioare să fie îndeplinite cu inculpatul în stare de arest astfel fiind ocrotită și ordinea publică de pericolul pe care l-ar presupune lăsarea inculpatului în stare de libertate.
Prin urmare instanța a apreciat că, temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă și în continuare, neintervenind situații sau elemente noi care să justifice înlocuirea sau revocarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, tribunalul a constatat că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă subzistă și impun privarea în continuare de libertate a inculpatului, drept pentru care, în baza art. 159 raportat la art. 155 și Cod procedură penală, a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive, pe durata de 30 de zile.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul.
Oral, în fața instanței de recurs inculpatul,prin apărător a invocat netemeinicia încheierii primei instanțe prin aceea că nu se impunea prelungirea măsurii arestării preventive întrucât, pe de o parte nu s-a sustras de la urmărirea penală ci se afla în B, unde a muncit, nu s-a emis vreun mandat de aducere la locuința sa din mun. P N, în perioada scursă de la arestare nu i s-a luat decât o declarație, nu își poate face apărările fiind în stare de arest. Mai arată că este student iar privarea sa de libertate duce la imposibilitatea continuării studiilor.
Examinând cauza de față prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul art 385/6 alin 3 Cpp,instanța de control judiciar constată că acesta este nefondat din considerentele următoare.
Inculpatul a fost arestat în cursul urmăririi penale în lipsă prin încheierea 21/ 13.07.2009 pronunțată în dosarul nr- S-a reținut că sunt suficiente probe și indicii temeinice în sensul art. 143 Cpp și 68/1 Cpp că ar fi săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
De asemenea, judecătorul a reținut ca temei al luării măsurii arestului preventiv cel prev. de art. 148 lit f Cpp reținând că inculpatul a pretins și primit suma de 49.300 euro și 25.120 Lei de la 26 de părți vătămate cărora le-a promis că prin relațiile sale în Primăria P le poate facilita obținerea de locuințe ANL stare de fapt ce este periculoasă pentru societate și care necesită intervenția rapidă și fermă a instituțiilor statului. S-au reținut și temeiurile de la lit. a Cpp întrucât s-a sustras de la cercetarea penală.
Prin încheierea 100/7.10.2009 Pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, ca instanță de recurs, respins ca tardiv recursul inculpatului.
Din materialul probator de la dosar, respectiv declarațiile părților vătămate, declarațiile de martori, interceptările telefonice, de constatare a infracțiunii flagrante Curtea constată că în privința inculpatului există suficiente probe sau indicii temeinice care să îndreptățească presupunerea că acesta ar fi săvârșit infracțiunea de trafic de influență de prev. de art. 257 alin 1 Cp cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp raportat la art. 6 din Legea 78/2000
De asemenea, din probe rezultă că recurentul se află în situația prev. de art.148 lit. f Cpp în sensul că există presupunerea că ar fi săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că există probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii,la aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu se poate face abstracție de gravitatea faptei. Pericolul public poate rezulta și din însăși pericolul social al infracțiunii, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, în lipsa unei riposte ferme a autorităților, de noi fapte asemănătoare.
Existenta unor temeiuri plauzibile de a-l bănui pe inculpat de comiterea infracțiunilor si riscul ca el să se sustragă justiției sunt motive suficiente care să legitimeze luarea unei masuri preventive adecvate -a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea din 26 octombrie 2000, în cazul Kudla Poloniei.
Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie ", măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art.5 al Convenției europene a drepturilor omului precum și prin art. 23 din Constituția României. De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând "suspiciunea rezonabila ca s-a săvârșit o infracțiune"măsura luării /menținerii stării de arest este justificata si prin prisma acestei jurisprudențe.
În speță, măsura preventivă se justifică, așa cum corect a apreciat prima instanță și prin prisma infracțiunilor pe care este bănuit că le-ar fi săvârșit - cele în legătură cu serviciul subminând încrederea cetățenilor că cererilor lor legale vor fi soluționate în mod legal, a valorilor sociale lezate,cuantumul ridicat al prejudiciului și numărul mare de părți vătămate, precum și prin raportare la persoana inculpatului,care s-a sustras de la cercetarea penală. Împrejurarea că a plecat în B pentru a lucra nu poate fi primită în condițiile în care nu a anunțat familia despre adresa la care se află și știa că a fost implicat într-un dosar penal Faptul că nu a avut cunoștință despre numărul părților vătămate din dosar nu are relevanță.
Susținerea că nu se impune a fi cercetat în stare de arest întrucât are doar 21 de ani și este student este irelevantă în raport cu împrejurarea că acuzațiile se referă la un număr de 25 de acte materiale de trafic de influență soldat cu un prejudiciu de aproape 50000 euro și 25.120 lei, interesul personal al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate neputând prevala interesului societății de a fi ocrotită și celui a organelor de cercetare de a desfășura actele de cercetare fără influenșarea acestora sau sustragerea din nou a inculpatului.
Chiar în ipoteza în care nu s-a mai reține temeiul de la art 148 lit a Cpp, subzistă în continuare temeiul de la art 148 lit f Cpp.
În mod corect prima instanță a admis propunerea de prelungire a stării de arest și față de împrejurarea că organele de urmărire trebuie să administreze noi probatorii atât în apărare și acuzare. Propunerea Parchetului ÎCCJ- DNA Serviciul Teritorial Bacău apare ca întemeiată față de numărul mare de persoane care trebuie audiate De la ultima prelungire a stării de arest, prin încheierea nr. 36 / 27.10.2009 organele de urmărire nu au stat în pasivitate fiind audiate un număr important de persoane, declarații aflate la volumul I al dosarului de urmărire penală.
Contractele de împrumut depuse la dosarul de recurs vor fi avute în vedere de organele judiciare și oricum împrejurarea că deține contracte de împrumut pentru o parte din sumele pretinse nu constituie o schimbare a stării de fapt, a temeiurilor care au stat la baza arestului preventiv. Este unanim admis în jurisprudență că realizează latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență și pretinderea de către făptuitor a unei sume de bani cu titlu de împrumut pentru a interveni pe lângă un funcționar ca să rezolve cererea solicitantului.
Curtea apreciază că lăsarea recurentului inculpat în libertate în acest stadiu al soluționării cauzei, ar genera o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică
În cauză,urmărirea penală se află în curs, existând pericolul ca prin lăsarea inculpatului în libertate să influențeze părțile vătămate care mai trebuie audiate și martorii care urmează a fi audiați.
Instanța de control judiciar apreciază, deoarece temeiurile detenției nu au încetat, că în această fază a procesului penal nu se impune luarea unei măsuri alternative neprivative de libertate împotriva recurentului inculpat.
Întrucât încheierea primei instanțe este legală și temeinică și nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu în temeiul art. 385 / 9 al 3 Cpp Curtea, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 385/15 pct 1 lit. b Cpp.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin 2 Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE;
ÎN NUMELE LEGII;
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat, împotriva încheierii nr. 41 din data de 24.11.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Constată că recurentul a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 192 alin. 2 C.P.P. obligă recurentul să plătească statului suma de 2oo lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2009, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Vadana Monica Mengoni Arin
- - - -
- -
GREFIER,
Red. înch.
Red.
Tehnored. E/02.12.2009/ 2 ex
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Vadana Monica Mengoni Arin
