Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 546/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--12.05.2009

DECIZIA PENALĂ NR.546/

Ședința publică din data de 21.05.2009

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 3: Florin

GREFIER:

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timiș este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații, împotriva încheierii penale din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpații recurenți, toți în stare de arest preventiv, asistați din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Prin cererea depusă la dosar prin registratură, avocat, apărător ales al inculpaților solicită amânarea cauzei întrucât este plecat din țară.

Inculpații recurenți solicită ca dezbaterile să aibă loc cu avocat din oficiu.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul din oficiu al inculpaților solicită în principal admiterea recursurilor, casarea încheierii și în rejudecare punerea inculpaților în libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara motivat de faptul că lăsarea acestora în libertate nu reprezintă pericol pentru ordinea publică, aspect care rezultă din întreg probatoriul administrat până în prezent.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursurilor formulate de inculpați ca nefondate și menținerea încheierii tribunalului ca legală și temeinică, având în vedere că nu au survenit elemente noi care să justifice punerea în libertate a inculpaților.

Inculpatul recurent solicită să fie judecat în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică și a recunoscut fapta.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul recurent lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Tribunalul Timiș prin încheierea penală din data de 30.04.2009, pronunțată în dosar nr-, în baza art. 300 indice 2.C.P.P. rap. la art. 160 indice b C.P.P. menținut starea de arest preventiv a inculpaților:

-, fiul lui și, născut la data de 28.08.1968 în, jud. T, domiciliat în nr. 796, jud. T, CNP - -, cetățenie română, studii 5 clase, căsătorit, 3 copii, stagiul militar satisfăcut, ocupație -agricultor, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 55/2008 emis de Tribunalul Timiș;

-, fiul lui și, născut la data de 07.08.1988 în Sânnicolau M, jud. T, domiciliat în nr. 244, jud. T, CNP - -, cetățenie română, studii 4 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, ocupație -agricultor, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 56/2008 emis de Tribunalul Timiș;

-, fiul lui și, născut la data de 17.04.1989 în, jud. T, domiciliat în nr. 96, jud. T, CNP - -, cetățenie română, studii 7 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, ocupație - muncitor, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 57/2008 emis de Tribunalul Timiș, urmând ca legalitatea acestei măsuri să fie analizată înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.

În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 indice 1.C.P.P. respins ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de apărătorii aleși ai inculpaților.

Deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpaților, apreciind că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestora subzistă și în prezent, aceștia fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni referitor la care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai de 4 ani, și lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunii, respectiv infracțiune de pericol prin aceea că se aduce atingere relațiilor sociale referitoare la integritatea și demnitatea persoanei, dar și din aceea că inculpații au acționat racolând nu număr M de persoane, împreună cu alți participanți, în condițiile în care, de la ultima verificare a legalității măsurii arestării preventive și până în prezent, temeiurile în baza cărora a fost luată măsura nu s-au schimbat și nu au apărut temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpaților, susținerile apărătorilor inculpaților urmând a fi analizate de instanță în timpul administrării probatoriului, respectiv a audierii inculpaților și a părților vătămate, motiv pentru care, în temeiul art. 300 indice 2.C.P.P. rap. la art. 160 indice b C.P.P. a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive și a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, și.

Pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că nu s-au schimbat temeiurile în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive, a respins ca neîntemeiată, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 indice 1.C.P.P. cererea apărătorilor aleși ai inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Împotriva încheierii de ședință din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și, recursuri înregistrate la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. -.5/30 din 12.05.2009.

Recursurile inculpaților nu au fost motivate în scris.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 3001.C.P.P. și 160 C.P.P. precum și art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpații, și continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpați ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpaților continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, caracterul activității infracționale).

Pe de altă parte, aspectele invocate de inculpat în motivarea recursului nu sunt de natură a conduce la înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică a acestuia, precum și că măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților, iar față de probatoriul administrat până în acest moment există date care susțin acest fapt, neputându-se face aprecieri cu valoare de certitudine în acest moment procesual.

În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă; însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia. Infracțiunea de trafic de trafic de persoane aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv libera și neîngrădita circulație a persoanelor cu respectarea demnității umane, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. Aceasta atrage și obligația pozitivă a statului, în temeiul articolului 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, de a lua toate măsurile care se impun pentru protejarea efectivă a dreptului la viață, în cauza Osman Marii Britanii, Curtea Europeană statuând că aceasta depășește obligația primară de "adoptare a unei legislații penale efective care să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața unei persoane, legislație dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, în scopul prevenirii, reprimării și sancționării încălcării prevederilor sale, implicând de asemenea, în anumite circumstanțe bine-definite, o obligație pozitivă a autorităților de a lua preventiv, măsuri de ordin practic pentru a proteja individul a cărui viață este amenințată de actele criminale ale altui individ. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează libertatea personală.

Astfel fiind, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații, și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 30.04.2009 în dosar nr- din 29.12.2008.

În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 30.04.2009 în dosar nr- din 29.12.2008.

În.art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat recurent la plata a câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 300 lei reprezentând onorariu apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red. 29.05.2009

Tehnored.

2ex/ 01.06.2009

Prima inst. - Trib.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--12.05.2009

MINUTA DECIZIEI PENALE NR.546/

Ședința publică din data de 21.05.2009

În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 30.04.2009 în dosar nr- din 29.12.2008.

În.art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat recurent la plata a câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 300 lei reprezentând onorariu apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

CĂTRE,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr-172 file, privind pe inculpații, cu termen de judecată la data de29.05.2009.

Anexe: dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 16 file, dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr--11 file, dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr--32 file, dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 8 file, dosar Tribunalul Timiș nr- nenumerotat, dosar DIICOT nr. 48/D/P/2007- 9 vol.

PREȘEDINTE SECȚIE,

GREFIER,

Tehnored. 27.05.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

CĂTRE,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr-172 file, privind pe inculpații, cu termen de judecată la data de29.05.2009.

Anexe: dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 16 file, dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr--11 file, dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr--32 file, dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 8 file, dosar Tribunalul Timiș nr- nenumerotat, dosar DIICOT nr. 48/D/P/2007- 9 vol.

PREȘEDINTE SECȚIE,

GREFIER,

Tehnored. 27.05.2009

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin, Florin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 546/2009. Curtea de Apel Timisoara