Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 973/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 973/
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER: BECHE
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, împotriva încheierii penale nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul intimat, personal, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se ia o declarație inculpatului, consemnată în scris și depusă la dosar, apoi nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Procurorul susține recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat în scris, încheierea atacată fiind netemeinică și nelegală, în sensul greșitei respingeri a cererii de prelungire a arestării preventive față de inculpat, neținând cont de pericolul social concret al faptei comise de acesta, prin care s-a cauzat decesul unei persoane. Astfel, solicită casarea încheierii Tribunalului C-S și admiterea cererii de prelungire a arestării preventive formulată de parchet. Arată că Tribunalul C-S nu a apreciat corect pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul și că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, care subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. De asemenea, reprezentantului parchetului nu i s-a dat cuvântul cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, pronunțându-se asupra acesteia fără a lua în considerare punctul de vedere al parchetului. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, pentru a se preveni sustragerea inculpatului de la urmărire penală și judecată.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului intimat solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea ca temeinică și legală a încheierii Tribunalului C-S, arătând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă, pedeapsa pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani și judecarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, inculpatul nu este recidivist și a colaborat cu organele de urmărire penală. Chiar dacă inculpatul lucrează ca ziler, nu sunt indicii temeinice că s-ar sustrage de la urmărire penală și de la judecată ori că ar influența martorii sau părțile civile.
Inculpatul recurent solicită să fie pus în libertate.
A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, a fost respinsă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr-, Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S a solicitat prelungirea stării de arest preventiv a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14.10.2009 până la data de 21.11.2009, inclusiv.
În motivarea cererii, s-a arătat că prelungirea arestării preventive a inculpatului se impune pentru a se efectua următoarele acte: întocmirea și avizarea raportului medico-legal, declarație parte civilă (în vederea terminării urmăririi penale).
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dosarul de urmărire penală, tribunalul a constatat că inculpatul este cercetat în dosarul de urmărire penală nr. 199/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 183 Cod penal, întrucât în seara zilei de 22.08.2009, în jurul orelor 23,00-24,00, a aplicat o lovitură cu palma peste față victimei, în urma căreia acesta a căzut pe spate, lovindu-se la cap, iar noaptea în jurul orelor 02,30 decedat la Spitalul Județean Reșița.
Instanța a mai constatat că prin Ordonanța de reținere din 23.08.2009, ora 14,00, Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S a dispus reținerea inculpatului pe o durată de 24 de ore, iar prin încheierea nr. 50 din 24 august 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 183 Cod penal, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 24 august 2009, până la data de 21 septembrie 2009.
În baza încheierii mai sus menționată, a fost emis de către Tribunalul C-S, mandatul de arestare preventivă nr. 22/24 august 2009.
Totodată, s-a constatat că prin încheierea nr. 52 din 16.09.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, s-a dispus prelungirea mandatului de arestare preventivă nr. 22 din 24 august 2009, emis de Tribunalul C-S în dosar nr-, privind pe inculpatul, pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 21.09.2009 până la data de 05.10.2009, inclusiv; prin încheierea nr. 54 din 01.10.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, s-a dispus prelungirea mandatului de arestare preventivă nr. 22 din 24 august 2009, emis de Tribunalul C-S în dosar nr-, privind pe inculpatul, pentru o perioadă de 10 zile, începând cu data de 05.10.2009 până la data de 14.10.2009, inclusiv
În cauză, urmează a se administra probe, respectiv întocmirea și avizarea raportului medico-legal și declarație parte civilă.
Potrivit disp. art. 155 Cod procedură penală, prelungirea duratei arestării preventive se dispune de către instanță, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
De asemenea, s-a constatat că arestarea inculpatului s-a dispus în temeiul art.1 36 și 148 lit. f Cod procedură penală, mai precis acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând actele dosarului de urmărire penală și cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, prin prisma dispozițiilor de mai sus, s-a constatat că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii preventive față de inculpatul nu mai impun privarea pe viitor a acestuia, și nici nu există alte temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Astfel, prin încheierea nr. 50 din 24.08.2009, s-a reținut că infracțiunea săvârșită de inculpat este o "infracțiune de violență și de pericol, iar lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică tocmai ca urmare a impactului acestei fapte și a făptuitorului în rândul colectivității".
Este adevărat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este o infracțiune de violență, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, însă cumulativ acestor prevederi trebuie să poată fi reținut și pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpatul. Simplul fapt al impactului "faptei și făptuitorului în rândul colectivității" reținut de instanță imediat după săvârșirea infracțiunii, nu mai poate să reprezinte în momentul de față un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum îl definește art. 148 lit. f Cod procedură penală (ca și condiție cumulativă pentru reținerea acestui text ca temei al privării de libertate).
Instanța trebuie să aprecieze pericolul concret pentru ordinea publică și prin prisma persoanei inculpatului, a atitudinii acestuia manifestată în cursul urmăririi penale, respectiv a posibilității de influențare a cursului desfășurării urmăririi penale.
Față de aceste aspecte, s-a constatat că, în cauză, urmărirea penală se află în faza finalizării ei, că temeiurile invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S pentru o nouă prelungire a stării de arest a inculpatului au mai fost invocate - astfel întocmirea și avizarea raportului medico-legal și declarația părții civile (existentă de altfel la dosar - a se vedea declarația numitului G, fratele victimei) au fost invocate încă din data de 11 septembrie 2009 (a se vedea primul referat prin care s-a solicitat prelungirea duratei arestării preventive) și că nu există indicii în sensul influențării de către inculpat a raportului medico-legal (singura probă ce urmează a mai fi administrată).
În altă ordine de idei, nu s-a putut reține ca temei al prelungirii stării de arest a inculpatului administrarea unor probe pentru care nu se face nici o dovadă a demersurilor efectuate de către organul de urmărire penală, sau, deși au fost administrate nu au fost depuse la dosar (a se vedea procesul verbal de cercetare la fața locului din 23 august 2009, dar nedepus la dosar și invocat printre temeiurile celei de a doua solicitări de prelungire a stării de arest), starea de arest fiind una de excepție și nu regula care trebuie să guverneze desfășurarea procesului penal (în același sens statuând și jurisprudența CEDO - numai în cazuri deosebite, atunci când inculpatul prezintă un pericol social deosebit de grav se va desfășura procesul cu acesta în stare de deținere).
Pe de altă parte faptul că arestarea preventivă a fost prelungită până în prezent nu a putut fi apreciată ca un impediment pentru cercetarea și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Deși persistă motivele plauzibile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 183 Cod penal pentru care inculpatul a fost arestat, tribunalul a apreciat că nu se mai justifică menținerea acestuia în stare de arest, și deci, implicit, prelungirea acesteia după trecerea unei perioade de timp de la data comiterii faptei și de la data arestării inculpatului (24 august 2009), în raport de celelalte circumstanțe ale cauzei referitoare la împrejurarea concretă în care s-a comis fapta (astfel cum rezultă din declarațiile martorilor) și persoana inculpatului care o vârstă relativ fragedă - 21 ani - și nu mai comis anterior fapte penale, apreciindu-se că buna desfășurare a procesului penal în continuare se poate realiza și cu inculpatul în stare de libertate, prin respingerea cererii de prelungire a stării de arest, în condițiile în care în prezent nu se poate reține existența vreunui impediment în acest sens.
De menționat că în alte dosare soluționate, ori aflate pe rolul tribunalului, având același obiect (art. 183 Cod penal și cereri privind cercetarea legată de această infracțiune), alți inculpați au fost cercetați în stare de libertate în cursul urmăririi penale și faza de judecată.
Față de aceste considerente, având în vedere și disp. art. 155 și urm. Cod procedură penală, tribunalul a respins cererea de prelungire a stării de arest a inculpatului (arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 22 din 24 august 2009 emis de Tribunalul C-S în dosarul nr-), precum și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de apărătorul ales al inculpatului.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit cererea a fost respinsă, în cauză subzistând temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
Recursul declarat de procuror este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 155 alin. 1.C.P.P. arestarea inculpatului dispusă de instanță, poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială, impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate.
Arestarea inculpatului s-a dispus în temeiul prevederilor art. 148 lit. f C.P.P. prevederi potrivit cărora arestarea preventivă a inculpatului se poate dispune dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143.C.P.P. și dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul a fost arestat pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, pentru care pedeapsa prevăzută de art. 183.Cod Penal este închisoarea de la 5 la 10 ani, astfel că prima condiție prevăzută de art. 148 lit. f C.P.P. privind cuantumul pedepsei închisorii, este îndeplinită.
Împrejurările reținute la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii, constând în lovirea de către inculpat, cu pumnul, a părții vătămate, căderea acesteia și lovirea în zona craniană de podeaua unui local de alimentație publică, în timp ce în imobil se mai aflau și alte persoane, comportarea inculpatului în cursul procesului, dovedesc împreună, pericolul concret pe care-l prezintă pentru societate lăsarea în libertate a inculpatului.
Lăsarea în libertate a inculpatului poate produce în rândul cetățenilor societății un sentiment de teamă că pot fi și ei victime ale unor astfel de fapte, precum și un sentiment de neîncredere în capacitatea organelor statului de a restabili ordinea de drept încălcată.
Așa cum s-a pronunțat în mod constant prin jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanțele de judecată trebuie să vegheze la menținerea unui just echilibru între starea de libertate a individului și interesul general al societății, ca acesta să fie privat de libertate.
Întrucât în cauză interesul societății prevalează, în baza art. 38515alin.1, pct. 2, lit. d C.P.P. recursul procurorului va fi admis, încheierea penală recurată va fi casată și rejudecându-se cauza, în baza prev. art. 155 alin.1, art. 156, 159.C.P.P. se va dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 15 octombrie 2009, inclusiv.
În temeiul prev. art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului și se va dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului T, a sumei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d C.P.P. admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, împotriva încheierii penale nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Casează încheierea penală recurată și rejudecând cauza, în temeiul prevederilor art. 155 alin. 1.C.P.P. art. 156, 159.C.P.P. admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și -, născut la 17.11.1988 în, jud. C-S, domiciliat în Ocna de,-, jud. C-S, CNP - -, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 15 octombrie 2009 inclusiv.
În temeiul prev. art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului și dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului Tas umei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
BECHE
Red. /13.10.2009
Tehnored./2 ex./15.10.2009
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 973/
Ședința publică din 13 octombrie 2009
În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d C.P.P. admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, împotriva încheierii penale nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Casează încheierea penală recurată și rejudecând cauza, în temeiul prevederilor art. 155 alin. 1.C.P.P. art. 156, 159.C.P.P. admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și -, născut la 17.11.1988 în, jud. C-S, domiciliat în Ocna de,-, jud. C-S, CNP - -, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 15 octombrie 2009 inclusiv.
În temeiul prev. art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului și dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului Tas umei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 13 octombrie 2009
CĂTRE,
ARESTUL C-S
Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 973/R din 13.10.2009, pronunțată în dosarul nr. de mai sus, Curtea de APEL TIMIȘOARAa hotărât următoarele:
"În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d C.P.P. admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, împotriva încheierii penale nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Casează încheierea penală recurată și rejudecând cauza, în temeiul prevederilor art. 155 alin. 1.C.P.P. art. 156, 159.C.P.P. admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și -, născut la 17.11.1988 în, jud. C-S, domiciliat în Ocna de,-, jud. C-S, CNP - -, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 15 octombrie 2009 inclusiv.
În temeiul prev. art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului și dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului Tas umei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 octombrie 2009."
Urmează ca dvs. să luați măsurile ce se impun conform celor dispuse prin decizia penală mai sus menționată.
JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - BECHE
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 15 octombrie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALUL C-
Vă restituim alăturat dosarul dvs. de urmărire penală nr.199/P/2009, privind pe inculpatul, nenumerotat, nemaifiindu-ne necesar.
Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 973/R din 13.10.2009, definitivă, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, împotriva încheierii penale nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
A fost casată încheierea penală recurată și rejudecând cauza, în temeiul prevederilor art. 155 alin. 1.C.P.P. art. 156, 159.C.P.P. a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și -, născut la 17.11.1988, CNP - -, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 15 octombrie 2009 inclusiv.
PREȘEDINTE SECȚIE, GREFIER,
- - BECHE
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 15 octombrie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALUL C-
Vă restituim alăturat dosarul dvs. de urmărire penală nr.199/P/2009, privind pe inculpatul, nenumerotat, nemaifiindu-ne necesar.
Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 973/R din 13.10.2009, definitivă, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, împotriva încheierii penale nr. 57/12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
A fost casată încheierea penală recurată și rejudecând cauza, în temeiul prevederilor art. 155 alin. 1.C.P.P. art. 156, 159.C.P.P. a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - fiul lui și -, născut la 17.11.1988, CNP - -, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 15 octombrie 2009 inclusiv.
PREȘEDINTE SECȚIE, GREFIER,
- - BECHE
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Ion Dincă, Anca
