Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 1156/2009. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

DECIZIA PENALĂ NR.1156/

Ședința publică din data de 26.11.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timișoara este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii nr. 140/CC din 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpații intimați și ambii în stare de libertate asistați de avocați aleși - și cu împuternicire avocațială la dosar. Pentru inculpata se prezintă și avocat.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se procedează la audierea inculpaților, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar, după ce în prealabil le-au fost aduse la cunoștință drepturile de care beneficiază potrivit dispozițiilor art. 70 Cod procedură penală.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Procurorul sintetizează oral motivele de recurs formulate în scris la dosar, susținând că se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, această măsură fiind în concordanță cu prevederile art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale întrucât în cauză există nu numai motive verosimile de a se bănui că inculpații au săvârșit fapte penale ci dovezi certe, iar lăsarea lor în libertate va determina o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment major de insecuritate și neîncredere în organele de justiție, atât părților vătămate, cât și întregii comunități. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare admiterea cererii de arestare preventivă a inculpaților.

În apărarea inculpaților avocat solicită respingerea recursului formulat de parchet apreciind că faptele reținute în seama inculpaților nu sunt de competența acestora și că pentru a justifica competența de cercetare a pretinselor fapte la nivelul DIICOT, s-au inclus între infracțiunile pretins săvârșite și infracțiunile de constituire de grup infracțional și spălare de bani. Mai arată că nu se face nici o referire la condițiile de admisibilitate a infracțiunii de constituire de grup infracțional, la condițiile pe care trebuie să le întrunească asocierea mai multor persoane pentru ca acestea să poată fi încadrate în contextul acestei infracțiuni. Susține că se mai invocă spălarea de bani fără a se indica care sunt faptele penale care au generat sumele de bani utilizate în tranzacțiile ce au avut drept scop spălarea de bani, iar pentru aceste infracțiuni nu există indicii și probe că ar fi fost săvârșite de cei doi inculpați. Apreciază că întreaga cercetare nu are un fundament legal iar cercetarea inculpaților în stare de arest nu are nici un suport legal și nu se justifică.

Avocat - în apărarea inculpaților solicită respingerea recursului și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca legală și temeinică. Apreciază că motivarea propunerii de arestare preventivă a inculpaților încalcă principii de drept. Mai arată că inculpaților le sunt blocați banii în conturile bancare în ideea că au săvârșit infracțiunea de spălare de bani, însă nu s-a arătat în ce constau activitățile ilegale din care inculpații ar fi obținut respectivele sume de bani, în condițiile în care activitatea acestora infracțională din ia s-a desfășurat în urmă cu 20 de ani, neavând relevanță pe teritoriul României. Învederează că nu se poate reține prejudiciul stabilit de acuzare, în condițiile în care prețul imobilelor a fost stabilit în urma negocierii dintre părți, contractele de vânzare - cumpărare fiind încheiate la notar.

Avocat în apărarea inculpatei depune la dosar certificat de deces, cerere de deschiderea procedurii insolvenței, cazier judiciar referitor la, în română și ă, articole din ziare, grafic de prezentare privind persoana supravegheată și, încheiere de autentificare nr.1185 din 05.08.2008, promisiune de vânzare - cumpărare. Solicită respingerea recursului formulat de parchet ca nefondat și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca legală și temeinică apreciind că nu reprezintă pericol concret pentru ordinea publică cercetarea inculpaților în libertate. Solicită să se țină seama că prin tranzacțiile desfășurate inculpații nu au avut intenția să înșele anumite persoane iar cu privire la faptele cercetate de autoritățile din ia nu au relevanța pe care parchetul încearcă să le confere în cadrul cercetării penale de față.

Inculpatul, având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de parchet.

Inculpata solicită respingerea recursului parchetului și cercetarea sa în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 140/CC din 30 octombrie 2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș în baza art.149 ind. 1 alin. 9 Cod procedură penală, a respins ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații și, formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara.

În baza art. 149 ind. 1 alin. 12 Cod procedură penală raportat la art. 146 alin. 11 ind. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 136 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, a dispus față de inculpații,fiica lui - și, născută la data de 19 februarie 1953 în L, jud. T, domiciliată în T,-,. 7A, jud. T, CNP- -, cetățenie română, necunoscută cu antecedente penale, și, fiul lui și al, născut la data de 13 ianuarie 1951, CNP- -, în comuna, jud. M, cetățenie română, cu domiciliul în T,-/A, cunoscut cu antecedente penale, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 30 octombrie 2009 până la data de 28 noiembrie 2009, inclusiv.

În temeiul art. 145 alin. 1¹și alin. 1²lit. c Cpp, a obligat inculpații și ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază domiciliază - desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar, respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

A atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 145 alin. 2²Cpp, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de inculpați măsura arestării preventive.

A dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiește inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.

Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a constatat următoarele:

Prin propunerea nr. 49/D/P/2009 din data de 30.10.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 30.10.2009 sub număr unic de dosar -, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa solicitat arestarea preventivă a inculpaților și, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 30.10.2009 până la data de 27.11.2009.

În motivarea propunerii se arată că față de inculpatul s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire unui grup infracțional organizat, înșelăciune, complicitate la evaziune fiscală, șantaj, participație improprie la fals intelectual, la fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, și spălare de bani prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3,5 cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 26. rap. la art. 9 lit. a din Lg. 241/2005, art. 194 alin. 1. art. 31 alin. 2 rap. La art. 289 al. 1 cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 31 alin. 2. rap. la art. 288 alin. 1 cu aplic. Art. 41 alin. 2. ar. 290. cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 291. cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 292. cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 23 lit. a,b,c din Lg. 656/2002 cu aplic. Art. 41 alin. 2. totul cu aplic. Art. 33 lit. a; iar față de inculpata s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire unui grup infracțional organizat, înșelăciune, evaziune fiscală, amenințare, participație improprie la fals intelectual, la fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, și spălare de bani prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, art. 215 alin. 1,2,3,5 cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 9 lit. a din Lg. 241/2005, art. 193 alin. 1. art. 31 alin. 2 rap. La art. 289 al. 1 cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 31 alin. 2. rap. la art. 288 alin. 1 cu aplic. Art. 41 alin. 2. ar. 290. cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 291. cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 292. cu aplic. Art. 41 alin. 2. art. 23 lit. a,b,c din Lg. 656/2002 cu aplic. Art. 41 alin. 2. totul cu aplic. Art. 33 lit. a

În fapt, în sarcina inculpaților au fost reținute următoarele:

Inculpatul împreună cu inculpații, și alte persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul înșelării mai multor părți vătămate ( și, ) cărora prin inducerea în eroare cu ocazia încheierii mai multor convenții de vânzare cumpărare, le-au cauzat un prejudiciu total de 995.648 Euro ( format din 870.000 + 77.000 +12.000+ 36.648 Euro). Inculpatul și cu au determinat cu intenție ca notarii publici în momentul întocmirii contractelor autentice să consemneze din culpă împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la achitarea prețului.

De asemenea inculpații au falsificat prin declarare neadevărată, prin contrafacerea scrierii și alterare conținutul contractelor autentice în cauză, fie prin consemnare în cuprinsul lor că se cumpără imobilul la un preț, când în realitate prețul total negociat a fost altul mai mare, fie că s-a plătit o anumită sumă când în realitate s-a înmânat vânzătorilor o sumă mult mai mică. Aceste acte false au fost folosite la Serviciul de Carte Funciară cu ocazia intabulării dreptului de proprietate.. a ajutat prin negociere și prin punerea la dispoziție a sumelor aferente impozitului și TVA-ului, ca ceilalți învinuiți să ascundă în parte sursa impozabilă și taxabilă sustrăgându-se alături de ei de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat în cuantum de 49.601 lei. . s-a sustras de la plata către bugetul de stat a sumei de 5641 lei prin ascunderea sursei impozabile.

S-a mai precizat că în data de 8.11.2006 în jurul orei 21,45 inculpatul sub amenințarea cu moartea la adresa părții vătămate și a familiei sale a solicitat acesteia, adică lui, la domiciliul acestuia, o sumă de bani și un autoturism. De asemenea, se arată că învinuitul și învinuita au transferat foarte mulți bani prin conturile bancare în scopul disimulării originii ilicite a acestora.. și inc. au ascuns și disimulat adevărata natură a provenienței banilor din fapte infracționale, și au dobândit bunuri cunoscând că banii care au stat la baza dobândirii lor provin din săvârșirea de infracțiuni comise în dauna mai multor persoane de cetățenie În raport cu înv. se reține că în perioada octombrie-noiembrie 2006 împreună cu au adresat amenințări cu moartea numitului.

S-a mai precizat că prin ordonanța din data de 29.10.2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpați pentru faptele susmenționate, iar prin ordonanța din data de 29.10.2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa luat față de inculpații și măsura reținerii pe o durată de 24 de ore.

Ministerul Public apreciază că săvârșirea infracțiunilor de către inculpați rezultă din: plângerile penale formulate de către părțile vătămate la DIICOT; declarațiile părților vătămate date în fața procurorului; declarațiile martorilor; raportul de evaluare a imobilului părților vătămate; raportul de constatare tehnico științifică grafică din care rezultă că înv. a semnat înscrisul prin care recunoștea primirea a 10.000 euro cu titlu de intermediere a înstrăinării imobilului părților vătămate; raportul de expertiză contabilă din care rezultă prejudiciul cauzat de inculpații și bugetului de stat, având în vedere că înțelegerea părților a fost ca inc. să suporte plata impozitelor și a TVA ului la buget; contractele aferente; răspunsul autorităților din ia din care rezultă multitudinea acțiunilor infracționale în care au fost implicați inculpații din dosar( vol. 12).

Ministerul Public apreciază că din probele administrate rezultată că inculpații, se află în situația prevăzută de art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală, întrucât: pedeapsa este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora, apreciez că prezintă pericol pentru ordinea și liniștea publică, având în vedere circumstanțele reale ale cauzei (gravitatea și complexitatea faptelor), și cele personale ale inculpaților( înscrisurile privind datele cu privire la activitatea inculpaților ).În raport cu inc. apreciam că sunt aplicabile prev. Art. 148 lit. d deoarece C.P.P. există dată că aceasta a comis cu intenție o altă infracțiune deși era cercetată în prezentul dosar.

Astfel, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică deoarece din înscrisurile primate din ia rezultă că toți trei inculpații au fost cercetați pentru multiple fapte antisociale asemănătoare cu cele din prezentul dosar, după cum urmează:

1.. a fost cercetat pentru extorcare calificată cu luare de ostatici în, pentru furt profesional cu ascundere de autoturisme. Conform certificatului oficial primit de la autoritățile din a rezultat că acesta deține foarte multe condamnări anterioare pentru intrare și ședere în mod clandestin într-o țară, pentru falsificare de documente, pentru conducere fără permis, pentru furt-art. 242.Pen, pentru furt în echipă, pentru înșelăciune- art- 263.Pen., și mărturie falsă sub jurământ( fapte pentru care a primit o condamnare de 3 ani închisoare), pentru vătămare corporală prin imprudență în două cazuri. În România inc. a fost condamnat în anul 1980 la 10 luni închisoare pentru înșelăciune.

2.. a fost cercetată penal în ia pentru escrocherie în 27 de cazuri, pentru declarații false în justiție, pentru furt prin violență, pentru lovituri și răniri periculoase în 3 cazuri, pentru constrângeri în 3 cazuri, pentru deturnare, pentru numeroase fapte de furt comise în bandă organizată, pentru formarea unui grup de infractori, pentru violare de domiciliu, pentru fals în documente, pentru rețineri și deturnare de retribuții sau de salarii;

S-a mai arătat că inculpații și au încercat să le influențeze pe părțile vătămate prin efectuarea de acțiuni (întocmire de documente la furnizorul ENEL și Gaz) în sensul opriri gazului și a curentului electric la domiciliul acestora. Acestor părți vătămate le-a fost întrerupt gazul datorită demersurilor inculpatei, iar inculpata, în timp ce era cercetată în acest dosar a comis alte infracțiuni. Din informațiile și documentele obținute a rezultat că inculpata a obținut mai multe sume de bani de la diferite persoane aducând în garanție imobilele proprietatea altor persoane. Aceste sume de bani au fost sursa altor infracțiuni comise.

Ministerul Publica solicitat arestarea preventivă a acestor două persoane și prin raportare la prevederile art. 5 alin. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Lettelier contra Franței, și Muray contra Marea Britanie prin care s-a admis posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejării ordinii publice atunci când prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice o anumită infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice. În același timp în cauza Jecius contra Lituania s-a considerat că pentru a exista motive verosimile de a se aprecia că persoana față de care s-a luat măsura preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală, este suficient ca faptele pe care se întemeiază aceste motive să fie autentice, reale și să convingă un observator independent că persoana cercetată este posibil să fi săvârșit acele infracțiuni. S-a apreciat că toate condițiile fixate prin aceste decizii sunt întrunite în cauza de față.

S-a mai arătat că dosarul de urmărire penală a inculpaților privește fapte de o gravitate deosebită (asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave ) iar lăsarea în libertate a inculpaților cercetați pentru asemenea fapte apreciem că poate suscita o tulburare a ordinii publice, în condițiile în care aceștia mai întreprind și acum demersuri de înșelare în același mod fraudulos. Pericolul pentru ordinea publică poate fi dedus, în lipsa unor criterii legale exprese, fie printr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptelor (cum se întâmplă în cazul infracțiunilor din prezentul dosar și care prin natura, prin modul de săvârșire, creează un puternic sentiment de insecuritate opiniei publice în ansamblu sau unei anumite colectivități în particular) fie prin circumstanțele personale ale inculpaților. În cazul de față, Ministerul Publica apreciat că în raport cu toți inculpații sunt îndeplinite ambele condiții prev. de art. 148 lit. f C.P.P. existând în acest moment fapte sancționate cu o pedeapsă mai mare de 4 ani și un pericol concret față de valorile sociale consacrate, în caz de lăsare a acestora în libertate. În raport cu inc. s-a apreciat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. d

C.P.P.

Totodată, s-a considerat că măsura arestării preventive este necesară în interesul urmăririi penale și al protejării cetățenilor țării de faptele antisociale pe care aceștia le comit în prezent.

În probațiune a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr. 49/D/P/2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, având în vedere și declarațiile date de inculpați în fața judecătorului, se rețin următoarele:

În cadrul procesului penal, măsura arestării preventive poate fi dispusă atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și acesta se găsește într-una din situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 148 alin. 1.

C.P.P.

Pe de altă parte, art. 5 alin. 1 lit. a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului permite privarea de libertate a unei persoane atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârșit o infracțiune. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Jecius contra Lituania că pentru a considera că există motive verosimile de a se aprecia că persoana față de care s-a luat o măsură preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală, este necesar ca faptele sau împrejurările pe care se întemeiază aceste motive să fie nu numai autentice și reale, ci trebuie să fie și în măsură să convingă un observator independent că persoana respectivă este posibil să fi săvârșit acea infracțiune.

În prezenta cauză procurorul a arătat că inculpatii alături de numitul și, care este fiul inculpatei și a inculpatului au constituit un grup infracțional organizat, in sensul art. 7 din Legea 39/2003 în vederea înșelării părților vătămate și, prin modalitatea achiziționării de la aceste părți vătămate a unor imobile, precum case și terenuri in T sau localități limitrofe, prin încheierea de contracte de vânzare cumpărare in formă autentică, dar fără a achita întreaga sumă de bani convenita ca preț urmare a folosirii unor manopere de inducere in eroare. Se mai arată că pentru realizarea acestor infracțiuni au procedat la prezentarea unei identități false și la falsificare înscrisurilor notariale prin declararea unui preț nereal precum și clauzei neconforme cu realitatea constând in aceea că prețul vânzării a fost plătit în totalitate.

De asemenea s-a mai arătat că, prin achiziționarea acestor imobile, inculpații intenționează să ascundă originea ilicită a unor sume de bani rezultate din infracțiuni care au fost săvârșite în ia de grupul compus din cei doi, numitul și.

Pentru a statua asupra temeiniciei propunerii de arestare formulată instanța a verificat îndeplinirea condițiilor prev. de art 143 cod pr penala, respectiv existența unor indicii temeinice cu privire la posibilitatea ca inculpații să fi săvârșit o faptă de natura penală.

In lunaseptembrie 2005,partea vătămata a vândut inculpatei suprafața de 1,5 ha teren situat pe raza localității Giroc contra sumei de 31 500 EUR. Susține ca la notar s-a prezentat atât inculpata care în nume propriu a cumpărata acest teren de la el, cât și inculpatul, care în aceiași zi a cumpărat o suprafață de 2 ha, de la sa. Întrucât inculpații nu aveau asupra lor suma care să acopere valoarea ambelor contracte i-au propus inculpatului să accepte suma de 10 000 EUR, iar diferența să o plătească mai târziu. Întrucât inculpata nu și-a onorat obligația, partea vătămata s-a deplasat la locuința acesteia. Urmare a discuției inculpata i-a propus sa îi vândă încă o suprafață de 1,49 Ha. Prețul negociat era de 57 000 EUR, din care 21 500 era valoarea neachitată din vânzarea anterioara. Inculpații au avut o discuție telefonică cu fiul lor, din ia care i-a promis părții vătămate ca ii aduce din ia un autoturism BMV X5 in valoare de 45 000 EUR, iar diferența de bani urmează sa fie achitată de inculpați. Partea vătămata susține ca a primit într-adevăr autoturismul promis, dar se consideră înșelat cu diferența de preț. A mai arătat că la un an de zile de la perfectarea înțelegerii, inculpații însoțiți de alte persoane i-au solicitat restituirea autovehiculului și l-au amenințat cu moartea.

Inluna decembrie 2006, partea vătămata a încheiat cu inculpatul un contract de vânzare cumpărare prin care vinde acestuia suprafața de 2864 mp teren in comuna. Anterior, în 02 11 2006 fusese încheiat între părți un act de mână, prin care inculpata se obliga sa cumpere de la partea vătămata acest teren cu prețul de 32 EUR/mp și suma totala de 91 648 EUR și se consemnează că a fost achitata un avans de 3000 EUR. La data de 14 12 2006, inculpatul a achitat suma de 50 000 EUR, iar diferența de 36 000 EUR urma să fie plătită la încheierea contractului de vânzare cumpărare. Susține ca la data încheierii contractului, prin manopere dolosive a fost indusă in eroare astfel a semnat contractul fără a primi diferența de preț. Inculpatul i-a arătata ca după semnarea contractului vor merge împreună la bancă și vor ridica suma in valută. La bancă, inculpatul i-a achitata doar suma de 2000 EUR, iar cu referite la diferență a replicat ca nu mai are disponibil în cont, dar va plăti imediat ce contul va fi alimentat.

La datade 10 mai 2007s-a încheiat între partea vătămata și inculpata contractul de vânzare cumpărare asupra imobilului din T-, constând în casă și gradină în suprafață de 718 mp. Partea vătămata susține că s-a înțeles cu inculpata (era însoțită de inculpatul, concubinul acesteia) să achite un preț de 200 000 EUR. Întrucât era necesar să achite anterior valoarea ipotecii, inculpații i-au oferit inițial un avans in valoare de 100 000 EUR, iar la data semnării contractului urma sa primească diferența. Susține că în momentul în care au ajuns la notar, inculpatul a simulat o grabă exagerată pentru a nu pierde un avion și astfel l-a determinat să semneze actul autentic fără a număra banii, iar în momentul în care i-a numărat, în prezența unui prieten, a constatat că banii erau împărțiți in pachete legate fîșicuri care aveau in exterior bancnote de 500 EUR, iar in interior bancnote de 20 EUR. Suma totală era de 30 000 EUR față de 110 000 EUR cât fusese înțelegerea. Partea vătămată mai arată ca locuința vândută se învecina cu imobilul proprietatea inculpatei și o lungă perioadă de timp anterior vânzării au existat presiuni din partea inculpaților pentru a-i vinde imobilul.

Inluna decembrie 2007 intre părțile vătămate și au vândut inculpatei imobilul situata in T,-, compus din două case, curte și grădină și teren in suprafața de 1981 mp sens in care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentic. Părțile vătămate arata că inculpata era împreună cu soțul său, al cărui nume ei au crezut că este și că valoarea imobilului a fost de 1 370 000 EUR. S-au înțeles cu cumpărătoarea să-i achite inițial suma de 600 000, plata fiind făcută prin virament bancar, iar diferența de 750 000 EUR urma să fie plătită de aceștia din ia tot prin virament bancar. Părțile vătămate arată că inculpații le-au cerut să declare la notar un alt preț decât prețul real și totodată să declare că a fost achitat tot prețul pentru că altfel inculpații ar avea probleme cu fiscul. Părțile vătămate arată ca nu își explică cum au acceptata această propunere, însă după semnarea actului autentic inculpații le-au declarat că au fost induși în eroare și nu vor mai primi diferența de preț. Părțile vătămate au refuzat să părăsească imobilul, iar în ceea ce privește dreptul de proprietate există pe rol mai multe procese civile. Părțile vătămate susțin ca inculpații, având calitatea de proprietari au făcut demersuri pentru sistarea alimentării cu energie electrică și gaz pentru a+i determina să părăsească imobilul.

Din lecturarea înscrisurilor de la dosar s-a putut constata că faptele ce fac obiectul învinuirii s-au petrecut in septembrie 2005, decembrie 2006, respectiv mai și decembrie 2007. Cu privire la plângerile părților vătămate, și s-au efectuat cercetări de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-au pronunțat de către procuror soluții de neîncepere a urmăririi penale care au fost infirmate apoi de primul procuror și conexate la dosarul de față.

de inculpați a fost începută urmărirea penală și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 lit. a,b,c din Lg. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2. respectiv spălarea de bani. Prin înscrisurile de la dosar, emanate de la unitățile financiare rezultă ca inculpații nu sunt angajați, nu sunt administratori a vreunei firme, nu au venituri impozabile și cu toate acestea dețin un număr foarte mare de proprietăți și sume mari de bani în conturi care au fost indisponibilizate urmare a demarării anchetei judiciare.

susține că aceste sume de bani este posibil să provină din săvârșirea unui număr mare de fapte penale pe teritoriul iei, sens în care a depus înscrisuri emanând de la Interpol, Biroul. Din aceste înscrisuri reiese faptul ca inculpatul a fost cercetat în 1998, 1990, 1991, 1997 pentru furturi și escrocherii. Totodată reiese că inculpata a fost bănuită că a săvârșit mai multe infracțiuni, furturi, excrocherii nerezultând daca s-a dispus vreo condamnare. De asemenea din adresa interpol rezultă ca fiul celor doi, inculpați despre care se afirmă ca ar fi implicat în posibilul grup infracțional este implicat într-un număr mare de activități ilicite, printre care și furturi de mașini.

In declarația data în fața judecătorului inculpata relatează că inculpatul este soțul său și împreună cu acesta are 5 copii care toți locuiesc în ia. Întrucât a dorit să dobândească cetățenie ă s-a căsătorit cu, care in prezent este decedat, dar in fapt nu a locuit niciodată cu acesta ci in permanență a locuit cu inculpatul care este cunoscut ca fiind soțul său. A mai arătat că administrarea patrimoniului comun avut împreună cu soțul din ia se făcea pe baza unei procuri generale dată de, înscris care există la dosar.

Nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor de înșelaciune, arătând că prețul real al înțelegerilor avute cu părțile vătămate a fost cel din contractul autentic iar în ceea ce privește spălarea de bani relatează că a cumpărat după 1989 mai multe terenuri, pe care ulterior le-a vândut și astfel a obținut sumele mari de bani și proprietățile care sunt descrise în actul de acuzare. In ce privește mașina care a fost vândută părții vătămate arată că aceasta a fost vândută în mod legal, prin intermediul unei firmei de dealer auto pe care o are un alt fiu de-al sau in ia.

Examinând probele administrate în cursul urmăririi penale raportat la declarațiile inculpaților instanța și-a format părerea că, în prezenta cauză există indicii, cu privire la posibilitatea ca inculpații să fie implicați în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, indicii care să convingă un observator independent că persoanele în cauză este posibil să fi comis acele fapte.

In acest sens, se poate observa ca plângerile părților vătămate se coroborează parțial între ele evidențiind o modalitate similară de acționare, respectiv încercarea de a convinge părțile vătămate să semneze actul autentic fără a primi prețul în întregime. In sprijinul plângerilor sunt și declarații ale martorilor care confirmă în mod direct sau indirect întâlnirile dintre inculpați și părțile vătămate. Se poate observa că susținerile părții vătămate sunt confirmate de martorul, susținerile părții vătămate sunt confirmate de martorul, susținerile părții vătămate sunt confirmate de martori, înscrisuri și interceptări telefonice care redau convorbirea între această parte vătămată și inculpatul. Susținerile părții vătămate sunt confirmate de declarația lui, dată în cursul urmăririi penale și a martorelor și.

Pentru a se dispune arestarea preventivă a unei persoane este necesară însă, ca pe lângă îndeplinirea condiției de mai sus, să fie incidente una din situațiile prev. de art. 148 cod pr penală.

și-a întemeiat propunerea pe situația prev. de art 148 lit f cod pr penală, respectiv fapta pentru care există indicii că ar putea fi săvârșită să fie sancționată de legiuitor cu o pedeapsă mai mare de 4 ani. Această ipoteză este îndeplinită în condițiile în care un număr de trei dintre infracțiunile ce fac obiectul învinuirii sunt sancționate de lege cu pedepse ce depășesc acest cuantum.

Luând în considerare prevederile art.148 al.1 lit.f C.P.P. deși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, este închisoarea mai mare de 4 ani, trebuie să fie îndeplinită și a doua teză prevăzută de litera faa rticolului 148.C.P.P. și anume să existe probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În acest sens, s-a putut observa că în cauză nu există nici o dovadă că faptele pentru care sunt cercetați inculpații, odată ajunse la cunoștința opiniei publice - ar fi creat acesteia o stare de temere, ori nesiguranță vis-a-vis de lăsarea în libertate celor doi.

În perioada ce a urmat săvârșirii faptelor opinia publică aflat de fapta inculpaților, în condițiile în care s-au făcut cercetări încă din 2006 și nu s-a făcut dovada că prezența acestora în libertate creat o stare de temere în sensul avut în vedere de legiuitor.

In consecință, instanța a observat că este cu atât mai puțin probabil ca pericolul pentru ordinea publică să existe în acest moment în situația în care inculpații ar fi cercetați în continuare în libertate. Pe de altă parte, instanța a avut in vedere vârsta înaintată a inculpaților și împrejurarea că încă de la momentul săvârșirii faptelor nu au părăsit România, ci dimpotrivă au demarat mai multe demersuri judiciare referitoare la acuzațiile care li s-au adus încă din 2006.

Față de motivele prezentate mai sus, instanța a apreciat că nu este îndeplinită cea de-a doua teză prevăzută de litera faa rticolului 148.C.P.P. raportat la împrejurarea că de la momentul săvârșirii faptelor imputate a trecut un interval de aproximativ 2 ani, tip în care inculpații cunoșteau că erau cercetați penal s-au prezentat în fața autorităților și chiar au promovat diverse procese civile cu privire la proprietatea imobilelor care se susține ca au fost dobândite prin inducerea in eroare a părților vătămate.

In ce privește perseverența infracțională a inculpaților este adevărat că din adresa interpol existentă la dosar și obținută cu prilejul cercetărilor în prezenta cauză rezultă că inculpații au fost bănuiți sau implicați în mai multe activități ilicite, instanța nu are însă la dosar suficiente probe pentru a statua asupra întinderii și gravității acestora sau dacă acuzațiile s-au materializat cu condamnări în instanță. Aceste antecedente penale sunt și foarte vechi și, pe de altă parte, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate intre faptele imputate în ia celor doi, precum și fiului lor și infracțiunile care se pretinde că au fost săvârșite pe teritoriul României.

susține că inculpații, prin încercarea de a face demersuri în scris pentru a opri alimentarea proprietății părții vătămate cu gaz, încearcă să influențeze mersul anchetei, respectiv prin influențarea părților vătămate. Instanța nu și-a putut forma această părere, față de apărarea inculpaților că în calitate de proprietari erau obligați la plata facturilor, iar in condițiile în care părțile vătămate locuiau încă în imobil și refuza sa-l părăsească acest demers pare justificat.

Pentru aceste motive s-a respins propunerea de arestare preventivă a celor doi inculpați. Insă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune luarea unei alte măsuri preventive, respectiv interdicția de a părăsi localitatea, apreciindu-se că această măsură preventivă este de natură să contribuie la asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal, cu atât mai mult cu cât există indicii că ar fi posibilă implicarea inculpaților în activității ilicite de o mai mare amploare care urmează a fi cercetate de organele de anchetă iar restrângerea libertății de mișcarea a inculpaților și măsurile de supraveghere impuse ar ușura desfășurarea în continuare a urmăririi penale.

In consecință având in vedere prevederile art.149 ind.1 alin. 12 Cod procedură penală raportat la art. 146 alin. 11 ind. 1 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 136 alin. 1 lit. b Cod procedură penală a dispus față de ambii inculpați, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea T, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 30 octombrie 2009 până la data de 28 noiembrie 2009, inclusiv.

În temeiul art. 145 alin. 1¹și alin. 1²lit. c Cpp, sunt obligați inculpații și ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază domiciliază - desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar, respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 145 alin. 2²Cpp, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de inculpați măsura arestării preventive.

S-a dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiește inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.

Împotriva încheierii penale nr.140/CC/31.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr.- a declarat recurs DIICOT- Serviciul Teritorial Timișoara solicitând admiterea recursului, casarea încheierii penale și urmare a rejudecării arestarea preventive a inculpaților și.

În motivarea recursului se arată că în mod greșit Tribunalul Timișa respins propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații și, deoarece s-a apreciat că lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că recursul declarat de DIICOT- Serviciul Teritorial Timișoara este întemeiat pentru considerentele ce vor fi prezentate.

Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în Codul d e procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Odată cu ratificarea de către România în 1994 Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art.5 paragraf 1 lit.c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.

Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci, este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.

Din această cauză, dar și ținând cont de poziția Curții, enumerarea limitativă a cazurilor de privare de libertate din art. 5 paragr. 1 al Convenției impun o interpretare restrictivă.

În privința primei condiții necesare în luarea măsurii arestării preventive, instanța de recurs constată că, din punctul de vedere al dreptului intern - existența unor probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpați a unor fapte prevăzute de legea penală - dar și din punctul de vedere al Convenție Europene - existența unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează să fie privată de libertate a săvârșit o infracțiune - condiția este îndeplinită, raportat la probele administrate în cauză față de încadrare juridică reținută în dosar.

În sarcina inculpaților și s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, evaziune fiscală, amenințare, participație improprie la fals intelectual, la fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, și spălare de bani prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003, art. 215 alin.1,2,3,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 9 lit.a din Legea nr. 241/2005, art. 193 alin. 1 Cod penal, art. 31 alin. 2 rap. la art. 280 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 31 alin.2 Cod penal rap. la art. 288 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 lit.a,b,c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.

În fapt inculpatul împreună cu inculpații, și alte persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul înșelării mai multor părți vătămate ( și, șa.) cărora prin inducerea în eroare cu ocazia încheierii mai multor convenții de vânzare cumpărare, le-au cauzat un prejudiciu total de 995.648 Euro (format din 870.000+ 12.000+36.648 Euro).

Inculpatul și cu inculpata au determinat cu intenție ca notarii publici în momentul întocmirii contractelor autentice să consemneze din culpă împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la achitarea prejudiciului.

De asemenea inculpații au falsificat prin declarare neadevărată, prin contrafacerea scrierii și alterare conținutul contractelor autentice în cauză, fie prin consemnare în cuprinsul lor că se cumpără imobilul la un preț, când în realitate prețul total negociat a fost altul mai mare, fie că s-a plătit o anumită sumă când în realitate s-a înmânat vânzătorilor o sumă mult mai mică. Aceste acte false au fost folosite la Serviciul de Carte Funciară cu ocazia intabulării dreptului de proprietate. Inculpatul a ajutat prin negociere și prin punerea la dispoziție a sumelor aferente impozitului și TVA-ului, ca ceilalți învinuiți să ascundă în parte sursa impozabilă și taxabilă sustrăgându-se alături de ei de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat în cuantum de 49.601 lei. Învinuitul s-a sustras de la plata către bugetul de stat a sumei de 5641 lei prin ascunderea sursei impozabile.

În data de 8.11.2006 în jurul orei 21,45 învinuitul sub amenințarea cu moartea la adresa părții vătămate și a familiei sale a solicitat acesteia, adică lui, la domiciliul acestuia, o sumă de bani și un autoturism.

De asemenea învinuitul și învinuita au transferat foarte mulți bani prin conturile bancare în scopul disimulării originii ilicite acestora. Inculpații și au ascuns și disimulat adevărata natură a provenienței banilor din fapte infracționale, și au dobândit bunuri cunoscând că banii care au stat la baza dobândirii lor provin din săvârșirea de infracțiuni.

În raport cu învinuitul se reține că în perioada octombrie- noiembrie 2006 împreună cu au adresat amenințări cu moartea numitului.

Astfel, detenția este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează cel puțin unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate în concreto, pentru fiecare caz în parte: pericolul de distrugere a probelor - Hot. Wemhoff iei/27.06.1968, riscul presiunii asupra martorilor -Hot. Letellier Franței/26.06. 1991, pericolul de a fi tulburată ordinea publică - Hot. Letellier Franței/26.06. 1991.

Curtea a precizat care este principiul general care trebuie să guverneze această materie, încauza Wemhoff: "detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă".

Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "existăindicii precisecu privire la uninteres public realcare,fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate"

Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia. Infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților aduc atingere unei importante valori ocrotite de legea penală, respectiv încrederea în derularea raporturilor comerciale, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează siguranța și încrederea în derularea cu bună credință a raporturilor comerciale.

Faptele presupuse a fi comise de inculpați prezintă pericol public, așa cum prezintă și inculpații în situația în care ar fi judecați în stare de libertate, pericol care derivă din modul de comitere al faptei, prejudiciul mare reținut ca fiind comis de inculpați prin activitatea ilicită și modalitatea concretă în care aceștia au acționat.

Astfel, în temeiul art.385¹⁵pct.2 lit.d Cod procedură penală va admite recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr.140/CC/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Va casa încheierea penală recurată și rejudecând:

Va dispune arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 zile începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă.

În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.385¹⁵pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr.140/CC/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Casează încheierea penală recurată și rejudecând:

Dispune arestarea preventivă a inculpaților - fiul lui și, ns. la 13.01.1951 CNP -, cu domiciliul în T-/ și fiica lui - și, ns. la 19.02.10953 în L, cu domiciliul în T,-.7A, pe o perioadă de 29 zile începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă.

În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 26.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 08.12.2009

Tehnored.

2ex/08.12.2009

Prima inst. - Trib.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

MINUTA DECIZIEI PENALE NR.1156/

Ședința publică din data de 26.11.2009

În temeiul art.385¹⁵pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr.140/CC/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Casează încheierea penală recurată și rejudecând:

Dispune arestarea preventivă a inculpaților - fiul lui și, ns. la 13.01.1951 CNP -, cu domiciliul în T-/ și fiica lui - și, ns. la 19.02.10953 în L, cu domiciliul în T,-.7A, pe o perioadă de 29 zile începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă.

În temeiul art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 26.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNII DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

- SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARA -

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr. 21/D/P/2008 ( 12 volume) privind pe inculpații și, și vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 1156/R din 26.11.2009, instanța a dispus:

"În temeiul art.385¹⁵pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr.140/CC/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Casează încheierea penală recurată și rejudecând:

Dispune arestarea preventivă a inculpaților - fiul lui și, ns. la 13.01.1951 CNP -, cu domiciliul în T-/ și fiica lui - și, ns. la 19.02.10953 în L, cu domiciliul în T,-.7A, pe o perioadă de 29 zile începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă."

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

- -

Tehnored. 08.12.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

CĂTRE,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă trimitem alăturat dosarul de urmărire penală nr. 21/D/P/2008 ( 12 volume) privind pe inculpații și cu termen de judecată la datade 09.12.2009.

GREFIER,

- -

Tehnored. 08.12.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

CĂTRE,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă trimitem alăturat dosarul de urmărire penală nr. 21/D/P/2008 ( 12 volume) privind pe inculpații și cu termen de judecată la datade 09.12.2009.

GREFIER,

- -

Tehnored. 08.12.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNII DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

- SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARA -

Vă trimitem alăturat copia deciziei penale nr.1156/R din 26.11.2009 privind pe inculpații și, la care anexăm mandatele de arestare a inculpaților.

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

- -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

CĂTRE,

DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNII DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM

- SERVICIUL TERITORIAL TIMIȘOARA -

Vă trimitem alăturat copia deciziei penale nr.1156/R din 26.11.2009 privind pe inculpații și, la care anexăm mandatele de arestare a inculpaților.

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

- -

Președinte:Ion Dincă
Judecători:Ion Dincă, Laura Bogdan, Anca Nacu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 1154/2009. Curtea de Apel Timisoara Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 1155/2009. Curtea de Apel Timisoara Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 1158/2009. Curtea de Apel Timisoara Excepție de neconstituționalitate. Decizia 1159/2009. Curtea de Apel Timisoara