Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 291/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr.8234/2/2009
2068/2009
ÎNCHEIEREA NR.291/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 09.09.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 2: Iuliana Marilena Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Leontina
GREFIER - A
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședința din Camera de Consiliu de la 29 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurentul inculpat personal în stare de arest și asistat de avocat ales cu delegația nr.- emisă de Baroul București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care
In temeiul disp.art.140/3 alin.3 Cod Procedură Penală Curtea procedează la ascultarea recurentului inculpat, acesta declarând ca menține declarațiile date in cauza.
Apărătorul ales al recurentului inculpat depune un set de acte in ședința publică.
Constatând ca nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat, casarea încheierii de ședință si pe fond, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea acestuia în stare de libertate. Susține că recurentul inculpat nu s-a sustras cercetărilor, locuința acestuia a fost vândută, nu și-a schimbat actele de stare civilă întrucât nu avea locuința, iar pe mandatele aflate la dosar nu se face mențiunea "mutat de la adresa".Invoca disp.art.131 si art.52 din Constituție si art.148 lit.f Cod Procedură Penală, considerând ca nu sunt probe cu privire la activitatea infracțională, la pericolul concret pe care l-ar prezenta cercetarea acestuia in stare de libertate.
Intr-un prim subsidiar solicita admiterea recursului, casarea încheierii si rejudecând, sa se dispună măsura prevenției numai pentru 15 zile, iar un al doilea subsidiar vizează înlăturarea disp.art.148 lit.a Cod Procedură Penală întrucât inculpatul nu s-a sustras.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază neîntemeiat recursul și pune concluzii de respingere a acestuia, încheierea de ședința fiind legală și temeinică. In cauza subzista temeiurile avute in vedere la data arestării, si având in vedere fapta pentru care este cercetat - tentativă la infracțiunea de înșelăciune, fără a aprecia cu privire la vinovăția acestuia, față modalitatea de comitere a faptei, apreciază ca judecarea acestuia in stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
In ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicita sa fie judecat in stare de libertate întrucât are un copil minor și mama grav bolnavăa.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 29.07.2009 pronunțată în dosarul nr- s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București în baza art.1491alin.10 Cod procedură penală raportat la art.143 cu aplicarea art.148 lit.f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, de la data încarcerării.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că prin referatul înregistrat pe rolul Tribunalului București, Secția a -II-a Penală la data de 21.07.2009 sub nr-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună luarea măsurii arestării preventive în lipsă față de inculpații și. De asemenea, în temeiul aceluiași referat s-a solicitat și prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații și pe o perioadă de 30 de zile.
In motivarea referatului întocmit în dosarul 1274/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului B s-a arătat în esență că la data de 06.05.2009, organele de poliție din cadrul DGPMB au fost sesizate de către numitul, acesta reclamând că la începutul lunii mai 2009, autori necunoscuți, identificați sub poreclele de, și alții au intrat în posesia actelor de proprietate ale imobilului situat în B,-, sector 1, după care, prin falsificarea cărții de identitate a proprietarului și cu ajutorul unei persoane interpuse au încheiat o procură notarială prin care o altă persoană era împuternicită să vândă imobilul respectiv, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 328.000 lei.
In acest sens, s-a mai reținut în referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, cunoscând datele de identificare ale proprietarei imobilului în cauză, au falsificat I cartea de identitate a acesteia, aplicându-i o altă fotografie, după care s-au prezentat la notariatul din comuna, județul D, unde au încheiat procura notarială menționată.
Situația de fapt a fost reținută în referatul înaintat instanței în baza verificărilor efectuate i la BNP situat în comuna, jud. D, ocazie cu care s-a constatat veridicitatea aspectelor semnalate de numitul. In contextul acestei verificări s-a constatat existența unor documentații depuse, în vederea încheierii de procuri notariale, prin același mod de operare descris mai sus și pentru imobilele situate în B,-, sector 1,- - 137 sector 4 și-, sector 6.
Audiat în fața organelor de urmărire penală, numitul a arătat că îi și cunoaște pe o parte din autori de mai mult timp, vânzându-le chiar un teren pentru care nu a primit sume cerută integral. Deoarece aceștia îi promiseseră că îi vor da banii în urma unei tranzacții pe care o vor efectua, a acceptat să îi însoțească, aflând despre aspectele menționate mai sus.
În urma investigațiilor specifice efectuate la BNP s-a reținut că autorii faptelor au încercat încheierea unui contract pentru obținerea unui credit ipoteca folosindu-se de procura încheiata anterior și garantând cu imobilul situat în-,sector 1, însă această tranzacție nu a fost încheiată, deoarece BCR - Sucursala Oar efuzat întocmirea actelor cu persoana împuternicită, fiind necesară prezența proprietarului.
Cu ocazia recunoașterii din planșa fotografică, i-a recunoscut pe o parte din autori ca fiind, acesta fiind cel care ar fi adus o persoană care a prezentat un act de identitate fals și, recomandându-se proprietarul unui imobil, a împuternicit o altă persoană prin procură notarială să vândă acel imobil. Tot din planșele foto au mai fost identificați ca autori ai faptelor reclamate și și.
In baza cercetărilor efectuate, se mai arată în referatul înaintat instanței, s-a reținut că autorii au falsificat actul de identitate aparținând persoanei vătămate, urmărind să vândă imobilul acestuia, urmând ca la încheierea contractului de vânzare - cumpărare să se prezinte o altă persoană având asupra sa și actele de proprietate.
Din analiza succintă a discuțiilor purtate de autorii faptei cu numitul, discuții interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul București, rezultă că autorii au hotărât să vândă imobilul din-, Sector 1, în acest sens fiind purtate discuții cu investigatorul sub acoperire.
Din actele atașate la dosarul de urmărire penală a rezultat că prin rezoluția din data de 06.05.2009 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 din pen, iar prin rezoluția din 25.09.2009 s-a dispus începerea urmăriri penalein personamfață de învinuiții, zis "" pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20.pen raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 din pen.
Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la adresele învinuiților aui fost găsite mai multe obiecte de natură a indica participarea inculpaților la activitatea pentru care sunt în prezent cercetați. Astfel, la domiciliul numitului a fost găsit un permis de ședere în România pe numele, iar din cercetările efectuate s-a stabilit că în cercul de suspecți a intrat și un cetățean de origine arabă, care îl substituie pe adevăratul proprietar al terenului din Strada -, urmând să se prezinte în locul acestuia la notariat.
De asemenea, din procesul verbal întocmit în urma percheziției domiciliare efectuate la adresa din-, - scara B,. 63, unde locuiesc fără forme legale inculpatul și concubina acestuia au fost găsite următoarele bunuri: unitate centrală de calculator, imprimantă, matriță timbru sec, cu ștampila unui notariat public, ștampila unui notariat public, copii ale mai multor acte de proprietate sau cadastru pe numele mai multor persoane.
In aceste condiții, prin referatul înaintat inițial instanței s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive în lipsă a inculpaților și zis "", arătându-se că cei doi au fost citați în mai multe rânduri pentru a se prezenta la organele de urmărire penală, atât la adresele de domiciliu cât și la adresele unde existau date că locuiesc fără forme legale, însă aceștia nu s-au prezentat, existând indicii că se sustrag urmăririi penale.
Potrivit procesului verbal întocmit la data de 28.07.2009, inculpatul s-a prezentat la sediul DGPMB - Serviciul Investigații Criminale, în vederea lămuririi situației sale.
In consecință, conform procesului verbal întocmit la data de 28.07.2009, ora 19.15, organele de urmărire penală au procedat la aducerea la cunoștință a învinuirii, dispunându-se apoi reținerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore.
În aceste împrejurări, prin adresa Parchetului de pe lângă Tribunalului București nr. 1274/P/2009 din 29.07.2009 s-a arătat că în cauză a intervenit modificarea temeiurilor propunerii de luare a măsurii arestării preventive, în sensul reținerii disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, având în vedere că pedeapsa închisorii pentru fapta penală reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Comiterea infracțiunii de către inculpat rezultă din mijloacele de probă aflate la dosarul de urmărire penală, se mai arată în completarea referatului întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar motivele pentru care se solicită arestarea preventivă sunt: identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor participanților la comiterea faptelor penale cercetate, descoperirea instrumentelor de falsificarea a înscrisurilor oficiale, extinderea acțiunii penale și cu privire la celelalte fapte cercetate în cauză, ridicarea de probe de scris, efectuarea de expertize criminalistice și reaudierea inculpaților.
Din analiza succintă a declarațiilor date de inculpatul în fața organelor de urmărire penală, instanța va reține că acesta a manifestat în esență o conduită cooperantă, recunoscând că în cursul anului 2009 fost contactat de inculpatul, acesta propunându-i să vândă un teren situat pe-, sector 1, teren ce aparținea unui cetățean de origine arabă. In acest sens, a mai susținut inculpatul, s-a învoit cu inculpatul să îl ajute la vânzarea terenului respectiv, luând legătura cu un potențial cumpărător, identificat în persoana lui. s-a întâlnit apoi cu, cei doi deplasându-se la adresa din Strada - pentru a vedea terenul care urma să facă obiectul vânzării. In ziua următoare, a mai susținut inculpatul, s-a deplasat împreună cu la notar pentru întocmirea actelor de vânzare - cumpărare, însă nu s-au mai oprit la notar, pe motivul că cetățeanul arab care era proprietarul terenului se răzgândise. Ulterior inculpatul s-a întâlnit cu, și în zona Libere, spunându-se acestora că potențialul cumpărător este investigator sub acoperire și că în aceste condiții dorește să se retragă din afacere.
Cu referire la contractul de vânzare - cumpărare, inculpatul a mai arătat că acesta a fost redactat de către el, folosind niște copii puse la dispoziție de către inculpatul. Ulterior însă inculpatul i-a remis contractele ] inculpatului, cu scopul de a face semnăturile și de a aplica parafele notariale, deoarece inculpatul se afla în posesia unor astfel de instrumente, a mai susținut inculpatul.
Audiat și în fața instanței de judecată, cu ocazia soluționării propunerii de luare a măsurii arestării preventive, inculpatul a manifestat aceeași poziție cooperantă, recunoscând în esență că a acceptat să-1 ajute pe inculpatul, în sensul înstrăinării terenului care aparținea unui cetățean de origine arabă. In consecință, inculpatul a acceptat să se prezinte în fața unui potențial cumpărător ai terenului din strada -, în calitate de mandatar al vânzătorului, deși cunoștea că nu are această calitate, întâlnindu-se apoi și cu doi cetățeni de origine arabă, dintre care unul trebuia să se prezinte la încheierea contractului drept adevăratul proprietar al terenului și să folosească un act fals.
Examinând propunerea de luare a măsurii arestării preventive prin prisma materialului probator administrat la dosarul de urmărire penală, tribunalul a reținut că cei doi inculpați sun cercetați sub aspectul tentativei la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 20.pen raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 din pen, acțiunea penală fiind pusă în mișcare împotriva celor doi prin ordonanțele emise la data de 20.07.2007 în dosarul 1274/P/2009.
Din actele de la dosarul de urmărire penală a rezultat că inculpatul este cercetat pentru aceea că împreună cu alți învinuiți a falsificat actul de identitate al proprietarului imobilului situat în B,-, precum și actul de proprietate și cu ajutorul unei persoane interpuse a încercat vânzarea imobilului. De asemenea și inculpatul zis "" este cercetat pentru aceea că împreună cu alți învinuiți a falsificat actul de identitate al proprietarului imobilului situat în B,-, precum și actul de proprietate și cu ajutorul unei persoane interpuse a încercat vânzarea imobilului.
Analizând materialul de la dosarul de urmărire penală, instanța a reținut că o primă condiție ce trebuie avută în vedere când se examinează propunerea de luare a măsurii arestări preventive este aceea dacăsunt indicii temeinice că persoana în cauză a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și sancționată cu închisoarea.Există indicii temeinice atunci când din datele existente rezultă presupunerea că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit fapta imputată. Asemenea indicii, în speță există, motiv pentru care s-a și declanșat urmărirea penală, în scopul de a se stabili adevărul, limitele și gradul de vinovăție al celor implicați. Organele de urmărire penală au avut la dispoziție acte și probe testimoniale, potrivit cărora cei doi inculpați ar fi participat la desfășurarea activității descrise în actul de sesizare. Scopul urmăririi penale este ca, pornind de la anumite indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni să se stabilească dacă se justifică sau nu trimiterea în judecată a persoanelor cercetate. Conform celor arătate în considerentele ce preced, inculpații și au fost recunoscuți de la planșele fotografice chiar de. Participarea celor doi inculpați la activitatea pentru care în prezent sun efectuate cercetări este demonstrată și de rezultatul interceptărilor telefonice, din acestea rezultând că inculpații au hotărât să vândă imobilul din-, Sector 1, stabilind cu un investigator sub acoperire datele relative la perfectarea actelor de vânzare.
În egală măsură instanța a mai reținut că în urma percheziției efectuate la locuința lui, din strada - -, au fost găsite o unitate centrală de calculator, imprimantă, matriță timbru sec, cu ștampila unui notariat public, ștampila unui notariat public, copii ale mai multor acte de proprietate sau cadastru pe numele mai multor persoane.
Prezența acestor bunuri în locuința inculpatului, bunuri care pot servi la derularea activității infracționale astfel cum a fost concepută, coroborată cu poziția numitului și cu rezultatul interceptărilor telefonice efectuate justifică presupunerea legitimă că inculpatul a participat la activitate infracțională descrisă în referatul înaintat de parchet. De asemenea și cu referire la inculpatul zis "", din mijloacele de probă existente la dosarul de urmărire penală, rezultă că și acesta ar fi fost implicat în activitatea infracțională, fiind de asemenea recunoscut de inculpatul drept unul dintre autorii faptei reclamate.
Sintetizând, probele administrate de la începerea urmăririi penale justifică presupunerea rezonabilă că ambii inculpați au participat la realizarea activității reținute în referatul înaintat de parchet. De altfel, inculpatul a recunoscut faptul că a intrat în posesia unei matrițe de timbru sec (instrument specific activității notariale), împreună cu inculpatul, de la o societate care comercializează astfel de instrumente, însă în absența documentației specifice care permite achiziționarea unui asemenea aparat.
O altă condiție esențială pentru a se dispune măsura arestării preventive se referă la existența unuia dintre cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
In ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, prevăzută de art. 148 lit.f Cod procedură penală, este desigur adevărat că pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii. Aceasta nu înseamnă că aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută prin abstracție de la gravitatea faptei. Sub acest aspect existența pericolului public poate rezulta, între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este acuzat inculpatul, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului,ci și date referitoare la faptă,nu de puține ori acestea fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate.
Împrejurările concrete în care actele au fost săvârșite și circumstanțele personale justifică în continuare concluzia că lăsarea în libertate a celor doi inculpați prezintă un grad de pericol concret extrem de ridicat pentru ordinea publică Sub acest aspect instanța a avut în vedere că din mijloacele de probă existente la dosar rezultă că activitatea ilicită a avut un caracter organizat, fiind implicate mai multe persoane, având fiecare un rol bine determinat în ansamblul activității infracționale, astfel încât rezultatul proiectat să fie atins cât mai repede, iar riscurile de depistare a membrilor rețelei și de dezmembrare a acesteia să fie cât mai reduse.
Din procesul verbal de percheziție rezultă că la locuința inculpatului din strada - - au fost descoperite instrumente folosite în activitatea de falsificare, dar și copii de pe acte de proprietate sau cadastru pe numele mai multor persoane, ceea ce justifică presupunerea că scopul activității infracționale era unul mult mai amplu, presupunând vânzarea mai multor imobile decât cele la care se referă expres referatul cu propunere de dispunere a măsurii arestării preventive. Or un asemenea scop ilicit presupunerea existența unui număr mai mare de persoane, unele dintre acestea deținând chiar posturi de natură a le permite accesul la informații cu caracter personal. Numai în aceste fel de se poate explica prezența unor acte de proprietate sau de cadastru la locuința inculpatului. In aceste condiții, în măsura în care inculpații s-ar afla în stare de libertate, ar exista riscul îngreunării activității de urmărire penală, tocmai prin faptul că inculpații aflați în stare de libertate ar putea lua legătura cu persoanele neidentificate care au contribuit din plin cu date și informații în vederea înstrăinării imobilelor. In acest fel probele necesare pentru justa soluționare a cauzei penale ar deveni extrem de greu, dacă nu chiar imposibil de administrat.
Prin urmare, conform celor arătate mai sus, măsura arestării preventive este justificată în cauză, tocmai de scopul și limitele urmăririi penale.
Tribunalul a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și în baza art. 149 ind. 1 alin. 10 Cpp rap la art. 143 cu aplicarea art. 148 lit. f Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 29.07.2009 și până la data de 26.08.2009, inclusiv, iar în baza art. 148 lit. a și fad ispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data încarcerării.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul criticând soluția ca netemeinică și nelegală și solicitând punerea în libertate.
Curtea, analizând încheierea prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform, art.3856Cod procedură penală constată că încheierea este temeinică și legală.
La dosar există indicii temeinice ce conturează presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, (declarația inculpatului, declarațiile inculpatului, procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice).
Gravitatea faptelor reținute și modalitatea de săvârșire justifică aprecierea că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar îngreuna urmărirea penală și o bună desfășurare a procesului penal, deoarece faptele au fost săvârșite în participație, iar probatoriul administrat până în prezent relevă o activitate infracțională mai amplă decât cea reținută până acum de Parchet ca fiind fapte de natură penală, iar neluarea unei măsuri preventive față de inculpat ar oferi acestuia posibilitatea de a distruge unele probe. Măsura este justificată și de aspectul că inculpatul a fost de mai multe ori citat pentru a se prezenta în fața organelor de urmărire penală și nu s-a prezentat.
De aceea, Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru luarea măsurii arestării preventive și de aceea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, urmând a-l obliga la cheltuieli judiciare către stat conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 29.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./5.10.09
Președinte:Cristina RotaruJudecători:Cristina Rotaru, Iuliana Marilena Ciolcă, Leontina
