Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 83/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 83/
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
JUDECĂTORI: Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Marius Gabriel
JUDECĂTORI: Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Marius Gabriel
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin Procuror:
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul, în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.84/CC din 13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza dispozițiilor art.172 alin.7 Cod procedură penală, apărătorul ales al recurentului inculpat ia legătura cu acesta, întrucât se află în stare de arest.
Recurentului inculpat, i se aduce la cunoștință dreptul de a da declarație în cauză și dreptul la tăcere. Inculpatul arată că nu dorește să dea declarație.
Avocat solicită instanței proba cu acte, pentru dovedirea situației familiale a inculpatului, probă la care parchetul nu se opune.
Curtea, admite proba cu înscrisuri pentru recurentul inculpat, solicitată prin apărătorul ales.
Avocat, pentru recurent depune la dosar copiile a două certificate de naștere ale copiilor inculpatului.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la judecarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru inculpat susține că a recurat încheierea tribunalului pentru netemeinicie. Redă din rezoluția parchetului de începere a urmării penale, datată 08.10.2009 arătând că probatoriul administrat până în prezent nu este suficient, pentru a se susține o asemenea acuzație, iar după părerea sa, de fapt, parchetul nu a găsit nicio probă împotriva inculpatului. Nu există nici măcar indicii că inculpatul a săvârșit fapte penale, rezoluția referindu-se în special la inculpații și, care sunt deja arestați. Nu s-a efectuat vreun act de cercetare penală din care să rezulte că în afara inculpaților și mai sunt implicate și alte persoane. Arată că autoturismul pe care îl conducea era de fapt al lui, și datorită acestui fapt ambii au fost "introduși în aceeași oală". Inculpatul în necunoștință de cauză a cedat acel autoturism lui.
Precizează că actele de la dosar nu sunt complete și nu toate au fost depuse la prima instanță. Pe rolul tribunalului au fost două dosare, dosarul de urmărire penală fiind prins numai la unul dintre acestea, astfel că instanța de fond nu a avut tot dosarul și nu a avut cum să judece cauza datorită lipsei dosarului de urmărire penală.
Conform codului d e procedură penală, mai exact a art.136, în cursul urmării penale se poate dispune arestarea preventivă, dar aceasta nu este singura măsură prevăzută de articolul susmenționat, deci nu este așa cum se arată în propunerea de arestare "singura măsură, utilă și care garantează organului de urmărire penală aflarea adevărului".
Arată că organele de urmărire penală la data de 11.10.2009 au descins la domiciliul inculpatului, pentru percheziția imobiliară, dar acesta era plecat în străinătate. Imediat cum a aflat că a fost căutat de poliție și parchet, inculpatul a cumpărat bilet de întoarcere în România. La intrarea în țară, la punctul de frontieră A, a fost arestat. Inculpatul a înțeles că trebuie să fie prezent la organul de urmărire penală de aceea, de îndată s-a întors în țară și se obligă să se prezinte în continuare la organul de urmărire.
ca instanța să țină cont de acest aspect precum și de situația familială a inculpatului, care are doi copii minori, certificatele acestora depunându-le la dosar la acest termen. În plus mai are responsabilități și față de soția și mama sa. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului, cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului inculpatului și de menținere a încheierii tribunalului ca fiind legală și temeinică. Solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, care se referă la indicii temeinice că inculpatul a participat la săvârșirea infracțiunii, precum și la existența pericolului concret pe care acesta îl prezintă. Arată că la dosarul cauzei există procese verbale de interceptare a convorbirilor telefonice relevante ale inculpatului, iar autoturismul cu care inculpatul se deplasa în momentul flagrantului îi aparținea inculpatului. Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este aceea că monta aparate de clonare a cardurilor, după care scoteau banii din bancomate. Mai mult, pe raza orașului C inculpatul a fost depistat având asupra sa un card fals. Prejudiciul băncii este unul M, de aceea se impune o reacție severă pentru săvârșirea unor astfel de infracțiuni.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat. Nu are nicio legătură cu ceilalți inculpați și solicită punerea sa în libertate. Susține că nu se va sustrage de la urmărirea penală.
CURTEA:
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.84/CC din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a admis propunerea PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ și, în baza art. 1491alin. 10 Cod pr.penală rap. la art.148 lit.f Cod pr.penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului (fiul lui și, născut la data de 01.12.1974 în municipiul P, județul P, domiciliat în municipiul P,-,.55,.B,.31, județul P, CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ. A, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu 13.10.2009 și până la 10 noiembrie 2009.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin rezoluția din data de 08.10.2009 din dosarul nr.319/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 24 al.1 și 2, art.25 și art. 27 din Legea nr.365/2002, respectiv falsificare de instrumente de plată electronice, punerea în circulație a acestora, fabricarea de echipamente în vederea contrafacerii de instrumente de plată electronice și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, iar prin ordonanța din 12.10. 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș dată în dosarul nr.319/P/2009, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat.
Pentru a se dispune măsura arestării preventive a unei persoane trebuie să fie îndeplinite cumulativ cerințele art.143 Cod pr.penală și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prev. de art.148 Cod pr.penală.
S-a constatat că, inițial, în acest dosar de urmărire penală s-au efectuat cercetări față de inculpații și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art.24 alin.1 și 2, art.25 și art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, în condițiile în care, în noaptea de 15/16.08.2009, aceștia au fost depistați, în urma unei sesizări telefonice la Serviciul 112, în timp ce utilizau instrumente electronice falsificate și efectuau operațiuni financiare frauduloase, la bancomatul BCR din municipiul Pitești, cartierul. Asupra lor și în autoturismul pe care îl utilizau (VW Passat cu numărul de înmatriculare ) s-au găsit 36 de carduri, două baghete de culoare gri necesare citirii codului pin, bunuri necesare confecționării dispozitivelor de copiere a datelor de pe card ( de lipit, cositor, bandă adezivă, dispozitive artizanale), precum și suma totală de 12.429 lei și 500 euro și 10 telefoane mobile.
Cu ocazia audierii, cei doi au arătat că autoturismul marca VW Passat cu numărul le-a fost încredințat de o persoană care se numește, iar conform declarației numitului, proprietarul autoturismului în cauză, la data de 16.08.2009, acest autoturism a fost închiriat numitului, împrejurări care constituie, în opinia instanței, indicii temeinice în sensul că inculpatul nu era străin de săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat.
Această concluzie este fundamentată și de împrejurarea că, cu ocazia percheziționării autoturismului marca VW Passat cu numărul, a fost descoperit și un telefon mobil care aparține inculpatului.
Totodată, împrejurarea că în imaginile puse la dispoziție de instituțiile bancare Bank, BCR și, surprinse la -uri situate pe raza localităților O, C N, G, C, S M și Târgu J, în perioada iulie-august 2009, atât din momentul în care au fost montate dispozitivele de copiere a cardurilor bancare, cât și din momentul efectuării retragerilor frauduloase, apare, reprezintă un indiciu temeinic de săvârșire de către inculpat a faptelor pentru care este cercetat.
De asemenea, legătura dintre inculpat și alte persoane cercetate în acest dosar (, ) este dovedită și prin aceea că, în noaptea de 4/5.10.2009 la -ul Bank situat în municipiul C - Agenția, lucrători de poliție din cadrul Secției 5 C au depistat pe învinuitul, care avea asupra sa un card bancar emis de Bank pe numele " ", ale cărui date erau salvate pe un memory stick descoperit în autoturismul cu care și se deplasau în noaptea de 15/16.08.2009, fiind însoțit de învinuitul G, persoană cu care a purtat și convorbiri telefonice cu privire la confecționarea de instrumente pentru copierea de carduri bancare și montarea acestora la -uri. aceste date constituind totodată indicii temeinice de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Față de cele mai sus expuse, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod pr.penală, dar și cele prev. de art. 5 paragraful 1, lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul existenței acelor motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis o infracțiune, care în jurisprudența CEDO (cazul, și Hartley Regatul Unit) au fost definite ca acele fapte și informații care ar indica unui observator obiectiv că persoana respectivă ar fi putut săvârși infracțiunea. Motivele verosimile la care fac referire dispozițiile art 5 paragraful 1 lit c din Convenție nu trebuie să aibă însă forța unor probe care ar justifica trimiterea în judecată ori condamnarea, fiind consacrată practica CEDO întemeiată pe aceste dispoziții, în sensul că nu se impune ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării sau pe timpul reținerii (CEDO cauza Murray c Regatului Unit).
În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art. 148 lit.f Cod pr.penală, tribunalul a reținut următoarele:
Sub aspectul condițiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventivă, această măsură poate fi dispusă dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai M de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Prima condiție este îndeplinită, întrucât, faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate de lege cu închisoare mai M de 4 ani. În ceea ce privește condiția pericolului concret pentru ordinea publică, tribunalul a apreciat că și aceasta este îndeplinită și rezultă din următoarele aspecte:
Faptele presupus a fi comise de inculpat sunt deosebit de grave, aspect rezultat în primul rând din severitatea sancțiunilor prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni și totodată din cauza consecințelor ce se produc în astfel de situații și anume prejudicierea unui însemnat număr de persoane (până în prezent fiind primite în cauză plângeri penale formulate de Bank și persoane fizice, titulari de card prin care se reclamă producerea unui prejudiciu de peste 70.000 lei). Faptele de natura celor pentru care este cercetat inculpatul, creșterea alarmantă a acestui tip de infracțiuni, au un impact negativ asupra opiniei publice și impun la acest moment privarea de libertate acestuia, nefiind oportună adoptarea unei alte măsuri restrictive de drepturi.
Pentru aceste considerente, instanța a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 29 de zile.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, arătând că nu există indicii temeinice, în sensul că inculpatul ar fi săvârșit vreuna dintre faptele penale, deoarece autoturismul inculpatului a fost găsit în posesia inculpaților și.
De asemenea, s-a mai invocat faptul că pe rolul tribunalului au fost două dosare, din care numai la unul s-a atașat dosarul de urmărire penală, iar în ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța de fond nu a avut tot dosarul de urmărire penală, astfel încât nu putea să facă o judecată temeinică.
Referitor la cazul de arestare reținut de prima instanță, art.148 lit.f Cod procedură penală, inculpatul a invocat faptul că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, este căsătorit, are doi copii minori în întreținere, s-a întors în țară imediat ce a aflat că este căutat de poliție, fiind reținut la punctul de frontieră A și apreciază că se poate dispune o altă măsură preventivă mai blândă, pentru a-i permite acestuia să se ocupe în continuare de familia sa.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acesta este nefondat. În primul rând, Curtea reține că nu există nici o încălcare a dispozițiilor procedurale privind înaintarea dosarului de urmărire penală. În adresa de înaintare a propunerii de luare a măsurii arestării preventive se precizează că a fost trimis, "împreună" cu ea și dosarul de urmărire, "dosarul cauzei", care este "format din 5 volume". Tribunalul Argeșa avut, deci, la dispoziție întregul dosar, la soluționarea propunerii, dovadă fiind și referirile din motivarea încheierii primei instanțe la file din mai multe volume de urmărire penală.
Așa cum corect și detaliat a motivat instanța de fond, există suficiente indicii care să conducă la presupunerea rezonabilă, în sensul că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile de falsificare de instrumente de plată electronice, punere în circulație a acestora, deținere și fabricare de echipamente în vederea contrafacerii de instrumente de plată electronice și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, prevăzute de art.24 alin.1 și 2, art.25 și art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002.
Astfel, din probele administrate până în prezent, rezultă că inculpatul îi cunoștea și era în relații de prietenie cu inculpații, G și, toți coinculpații fiind arestați preventiv pentru aceleași infracțiuni.
Inculpatul-recurent este plasat în localitatea Pitești la data de 15 august 2009, dată la care au fost prinși în flagrant inculpații și, aflându-se într-un autoturism închiriat pe numele inculpatului și folosit în mod obișnuit de acesta, în care se aflau 36 carduri falsificate, dispozitive artizanale destinate procesului de culegere a datelor despre carduri prin procedeul skimmer, aparatură și materiale necesare montării acestora.
În același autoturism s-a găsit o parte dintr-un pachet de gumă din corpul căruia a fost desprinsă o bucată ce a fost găsită acoperind zona camerei video a bancomatului la care au fost observate persoanele suspectate de fraude cu carduri de către martora care a sunat la numărul de telefon 112 (aspecte stabilite de constatarea tehnico-științifică întocmită în cauză).
Pe un memory stick din același autoturism s-au descoperit datele mai multor carduri care se regăsesc în plângerile formulate de către instituțiile bancare, ca fiind carduri asupra cărora s-au produs atacuri și chiar din care s-au retras sume de bani, iar datele unuia dintre carduri au corespuns cu cardul falsificat găsit de poliție asupra inculpatului, în noaptea de 4/5 octombrie 2009 și folosit fraudulos la un bancomat al Bank din municipiul
înregistrate de camerele de luat vederi puse la dispoziție de instituțiile bancare conțin inclusiv imagini ale unei persoane care seamănă foarte bine cu inculpatul, asemănare recunoscută și de inculpatul, în declarația dată în fața Curții de APEL PITEȘTI, la momentul judecării recursului în cauza în care s-a propus arestarea acestuia. Cum aceste imagini corespund ca și moment temporal cu atacurile produse asupra unora dintre carduri, cu retragerile frauduloase de bani sau cu momentele în care s-au montat dispozitivele skimmer, curtea apreciază că există o suspiciune rezonabilă, în sensul că inculpatul-recurent ar fi participat împreună cu ceilalți coinculpați cercetați în cauză și care apar împreună cu el în imagini, la săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a cerut arestarea.
In ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică, curtea apreciază că în mod corect s-a reținut că în cauză este aplicabil cazul de arestare prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, deoarece multitudinea actelor materiale, numărul M al părților vătămate, deplasarea pe o arie foarte extinsă și în localități situate la M distanță de localitatea de domiciliu, constituie argumente pentru a se reține că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât acesta nu are un loc de muncă stabil, care să-i permită realizarea de venituri.
În același sens, al pericolului concret pentru ordinea publică, trebuie interpretată persistența inculpatului într-un comportament antisocial ce rezultă din faptul că inculpatul a fost cercetat și chiar condamnat anterior, respectiv sancționat cu amendă administrativă, pentru infracțiuni împotriva patrimoniului.
Măsura luată de tribunal este singura capabilă să asigure, în acest caz concret, scopul măsurilor preventive astfel cum este prevăzut de art.136 alin.1 Cod pr.penală, deoarece legăturile inculpatului cu țara și cu familia nu sunt suficient de solide, acesta deplasându-se de mai multe ori în străinătate, în Spania și Italia. Inculpatul este divorțat (aspect care rezultă din datele cuprinse în declarația acestuia de la urmărire penală) și, mergând des în străinătate, nu se ocupă în mod direct de îngrijirea celor doi copii minori, ale căror certificate de naștere le-a depus la dosar. In acest context, pericolul sustragerii este destul de crescut, ca și pericolul de a influența pe ceilalți participanți la săvârșirea faptei, care încă nu au fost prinși, deoarece atitudinea inculpatului nu poate fi interpretată ca fiind una de colaborare cu organele de anchetă în vederea aflării adevărului.
Față de toate cele expuse, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, îl va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 1 decembrie 1974 în municipiul P, județul P, domiciliat în P,-, bloc 55,.B,.31, -, în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.84/CC din 13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2
Jud.fond
2 noiembrie 2009
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Marius Gabriel
