Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 82/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. operator date nr. 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 82/
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
JUDECĂTORI: Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Marius Gabriel
JUDECĂTORI: Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Marius Gabriel
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin Procuror: a
S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, împotriva încheierii nr.82/CC din data de 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio, potrivit art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: intimatul inculpat G, asistat de avocat, conform delegației avocațiale depusă la dosarul tribunalului la fila 7, intimatul inculpat în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale, depusă la dosar curte, fila 17.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se legitimează de către instanță intimații inculpați G-, fiul lui și, născut în C, jud. C, domiciliat în, str. -, - scara A, etaj 7, apartament 26, cu cartea de identitate seria -, nr. -, valabilă începând de la 20.05.2008 la 15.09.2018, - -, și, fiul lui și, născut în M, jud. C, domiciliat în M, str. - -, - scara A, apartament 19, cu cartea de identitate seria -, nr. -, valabilă începând de la 12.04.2007 la 16.01.2014.
Intimații inculpați, având pe rând cuvântul, întrebați fiind de instanță, precizează că sunt de acord să dea o declarație la Curtea de APEL PITEȘTI. Curtea, procedează la ascultarea inculpaților, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului parchetului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii pronunțate de tribunal și înlăturarea aspectelor de nelegalitate și netemeinicie invocate, prin admiterea propunerii de arestare a celor doi inculpați.
Tribunalul a respins propunerea de arestare preventivă a celor doi inculpați și a motivat soluția pe împrejurarea că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală raportat la art.631Cod procedură penală, lipsind indiciile temeinice care să justifice săvârșirea faptelor pentru care aceștia au fost cercetați. În sensul dispozițiilor art.681Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit fapta.
Arată că, la domiciliul celor doi inculpați, în baza autorizațiilor acordate prin încheierile din 09.10.2009 ale Tribunalului Argeșs -au efectuat percheziții, ocazie cu care, contrar celor susținute de instanță în motivarea soluției, au fost ridicate obiecte care au legătură cu activitatea infracțională desfășurată de aceștia, așa cum rezultă din procesele verbale existente la dosarul cauzei și care se coroborează cu planșele fotografice anexate la dosar, în care apar inculpații din prezenta cauză, dar și inculpații și. Astfel, la domiciliul inculpatului, s-au identificat mai multe tricouri, ochelari de și o . ce au fost purtate de acesta în momentul montării dispozitivelor și retragerii de sume, așa cum rezultă în mod clar din fotografiile anexate dosarului, fotografii executate după imaginile filmate de camerele de supraveghere montate la bancomate, în timpul săvârșirii faptelor. Tot din imagini rezultă că tricoul purtat de inculpatul în momentul în care a montat dispozitivul de culegere a datelor la bancomatul - Agenția " " din O, este identic cu unul din tricourile ridicate de la domiciliul inculpatului.
Mai reține instanța în considerentele hotărârii că anumite acte, respectiv procesele verbale de prindere în flagrant și procesele verbale de cercetare la fața locului, pe care, printre altele, procurorul și-a întemeiat propunerea de arestare preventivă, nu se regăsesc la dosar. Însă aceste înscrisuri existau la dosarul de urmărire penală nr. 319/P/2009, în care s-au efectuat cercetări sub aspectul infracțiunilor față de inculpații, G și, care la momentul sesizării instanței cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților și se afla pe rolul Tribunalului Argeș în vederea soluționării referatului cu propunere de prelungire a arestării preventive a inculpaților și.
Instanța de judecată investită cu soluționarea propunerii de arestare preventivă, în virtutea rolului activ, pe care în mod obligatoriu trebuie să-l exercite în desfășurarea procesului penal, fiind încunoștiințată cu acest fapt, în vederea aflării adevărului și a pronunțării unei soluții legale și temeinice, trebuia să dispună anexarea la dosarul înregistrat la instanță a dosarului de urmărire penală, aflat la Tribunalul Argeș, soluționat în aceeași zi și de către același complet de judecată. Și în lipsa acestui dosar, așa cum am arătat, instanța avea la dispoziție suficiente date pe baza cărora să poată aprecia că există indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpați a faptelor pentru care sunt cercetați.
Având în vedere motivele arătate și indiciile temeinice că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și, în același timp, existând probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dovedit de natura infracțiunilor comise, de modul în care inculpații au conceput și au desfășurat activitatea infracțională, precum și de împrejurarea că astfel de fapte cu care în ultima perioadă se confruntă organele judiciare, creează în rândul membrilor societății un sentiment de insecuritate, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii și pe fond admiterea propunerii de arestare a celor doi inculpați.
Avocat pentru inculpatul susține că nu se poate ca dosarul de urmărire penală să nu fie atașat la dosarul instanței. Chiar dacă mai exista pe rolul tribunalului încă un dosar cu propunere de prelungire a arestării, dosarul de urmărire penală trebuia să fie în ambele dosare, integral și complet, astfel că apărătorii să poată studia dosarul și să pregătească apărarea inculpatului.
Susține că, procurorul în propunere a arătat probatoriul ce urmează a fi administrat și că nici instanța nu a avut suficient rol activ, dar și dacă ar fi studiat dosarul de urmărire nr. 319/P/2009, acesta privește pe inculpații și. Inițial dosarul de urmărire penală nu avea o formă clară, ci arăta la stadiul de foi volante. Ulterior urmărirea penală a fost preluată de un alt procuror care a cusut și numerotat volumele. domiciliară efectuată în locuința inculpatului s-a efectuat la o zi după nunta acestuia și consideră că acest fapt l-a lovit destul de mult. A fost o lovitură destul de grea pentru acest inculpat, care nici nu se la ce i se va întâmpla. Parchetul la percheziție i-a luat inculpatului darurile de nuntă și odată cu acestea s-au găsit și acele tricouri.
Nu se cunoaște încă dacă imaginile oferite de echipamentele de înregistrare ale băncilor pot constitui probe, cert este însă că toate aceste probe trebuiesc coroborate. Susține că, trebuie să se facă diferențe între inculpați, mai exact care inculpați au fost surprinși cu carduri false asupra lor sau cu sume de bani obținute fraudulos. La dosarul de urmărire penală au fost depuse și localizările prin satelit, ale mobilului inculpatului, probe obținute de la o rețea de telefonie mobilă, probe care au fost obținute nelegal pentru că între timp s-a constatat că stocarea datelor de către rețeaua de telefonie mobilă este neconstituțională. Mai mult, nicio probă a dosarului și nicio declarație nu amintește de inculpatul. Revine asupra aspectului că măsura interceptării convorbirilor telefonice este o măsură excesivă.
Un alt aspect este acela că inculpatul nu are antecedente penale. Are o soție și un copil minor de 3 luni. Inculpatul a recunoscut că îl cunoștea pe inculpatul și de aceea s-a găsit buletinul inculpatului la acesta în mașină. l-a dus cu mașina pe inculpatul în Rm.V sau Pitești și în acest timp, inculpatului i-a căzut din buzunar buletinul găsit ulterior de organul de urmărire penală. Faptul că l-a dus pe inculpatul la V sau Pitești a fost confirmat și de inculpatul sau (nu își amintește exact care dintre aceștia).
Solicită instanței să nu se ia măsura arestării preventive a inculpatului ținând seama că aresta are un copil minor în întreținere de 3 luni.
Avocat pentru inculpatul G solicită respingerea recursului parchetului, menținerea încheierii tribunalului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Face referire la dosarul de urmărire penală și la faptul că nu înțelege cum a ajuns la instanța de recurs în totalitate, având în vedere că la instanța de fond acesta nu era atașat. Prin aceasta, având în vedere că apărătorul nu a avut posibilitatea de a studia dosarul, inculpatul a fost lipsit de apărare.
În probele dosarului se face vorbire despre și nu, susținând aceasta deoarece până la data de 12.10.2009, numele de nu apare. După data de 12.10.2009, apare o percheziție și o interceptare a convorbirilor telefonice, ambele în aceeași zi, pe numele lui. Precizează că, instanța face o Mc onfuzie în sensul că cel în discuție este. Solicită ca instanța să țină cont și de faptul că inculpatul nu are antecedente penale și că acesta a fost prezent la instanță ori de câte ori a fost citat.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului, nu este vinovat. Se obligă să se prezinte la instanță ori de câte ori este citat și nu se va sustrage de la urmărirea penală.
Intimatul inculpatul G, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului întrucât nu este vinovat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față, deliberând, constată:
Prin încheierea nr.82/CC din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a respins propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș privind arestarea preventivă a inculpaților G, fiul lui și, născut la data de 15.09.1976 în municipiul C, CNP - domiciliat în,-, -. A,. 26, județul și, fiul lui și, născut la data de 16.01.1984 în M, strada - -, - 20,. A,. 19, județul
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 12.10.2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeșa formulat propunere de arestare preventivă a inculpaților G și, în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală, aceștia fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.24 alin.1, 2, art.25 și art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, respectiv falsificarea de instrumente de plată electronice, punerea în circulație a acestora, fabricarea de echipamente în vederea contrafacerii de instrumente de plată electronice și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase.
Din actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că, prin rezoluția nr.319/P/2009 din 08.10.2009, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții, G, și, pentru infracțiunile prev.de art. 24 alin.1, 2, art.25 și art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, reținându-se, în fapt, că în perioada iulie - august 2009, aceștia au montat dispozitive skimming la -uri ale băncilor BCR, Post și Bank în mai multe orașe din țară (O, C N, H), efectuând majoritatea retragerilor din Pitești, în data de 15.08.2009. S-au produs astfel imense prejudicii mai multor persoane fizice și juridice, numai Bank comunicând un prejudiciu de peste 70.500 lei.
La data de 11.10.2009, conform procesului verbal, s-au adus la cunoștință numitului G învinuirile și dreptul la apărare, acestuia luându-i-se o primă declarație olografă, menținută apoi cu ocazia audierii în calitate de învinuit și inculpat. În aceste declarații, a precizat că-i cunoaște pe numiții, și și nu a participat la nicio activitate infracțională.
La aceeași dată, au fost aduse la cunoștință numitului, conform procesul verbal, învinuirile și dreptul la apărare, acesta consimțind să dea o declarație olografă de învinuit și inculpat, în care a precizat că-i cunoaște pe numiții, și, s-a deplasat în perioada 14-15.08.2009 pe traseul Râmnicu V - Pitești și nu a participat la vreo activitate infracțională.
La domiciliile celor 2 inculpați, s-au efectuat percheziții domiciliare, ocazie cu care nu au fost identificate obiecte sau bunuri care să aibă legătură cu presupusa activitate infracțională a acestora, de la inculpatul ridicându-se mai multe plicuri cu bani, pe care se aflau consemnate numele unor persoane, sume ce reprezentau "dar de nuntă", care în seara precedentă își celebrase căsătoria.
De asemenea, la dosar se mai află o plângere penală depusă de Bank, în care se precizează că la mai multe agenții din țară - G, C, Tg.J, C, O, lui, județul B, persoane necunoscute au montat skimmere la card-reader-ul -ului și au fost utilizate carduri contrafăcute pentru retrageri frauduloase, la finalul plângerii precizând că s-au înaintat mai multe documente, ce însă nu au fost înaintate de organul de urmărire penală și instanței de judecată.
Au fost atașate doar planșe fotografice în care apar inculpații din prezenta cauză, dar și inculpații și, însă, prin ele însele, necoroborate cu alte mijloace de probă, nu dovedesc implicarea într-o activitate infracțională.
Singura descriere a situației de fapt reținută față de cei doi inculpați pentru care se solicită luarea măsurii arestării, apare în ordonanța de reținere și ea constă în aceea că "în perioada iulie - august 2009, inculpatul G împreună cu, au montat dispozitive de copiere a datelor confidențiale ale cardurilor bancare la -uri aparținând băncilor BCR, Post și Bank în mai multe orașe din țară (O, C N, Tg.J, C ), au contrafăcut carduri bancare cu care au efectuat retrageri frauduloase din conturile titularilor de card, cetățeni români, cauzând un prejudiciu de peste 70.000 lei.
Această expunere a situației de fapt nu se regăsește în referatul cu propunere de luare a măsurii preventive, în care se precizează doar încadrarea juridică dată faptelor și se menționează că săvârșirea infracțiunii de către inculpați, rezultă din procese verbale de cercetare prindere în flagrant - inexistent la dosar, procese verbale de percheziție, procese verbale de cercetare la fața locului - inexistente la dosar,plângere formulată de Bank, imagini surprinse de camerele de supraveghere video montate la -uri, declarațiile învinuiților și inculpaților.
Instanța de fond a apreciat că, în condițiile în care inculpații orice implicare în comiterea faptelor menționate, procesele verbale de percheziție nu oferă nici un indiciu în acest sens, iar alte mijloace de probă efectuate de organul de urmărire penală nu vine să contureze în concret activitatea infracțională, constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 rap.la art.631Cod pr.penală, neexistând indicii temeinice care să justifice propunerea că aceștia au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați. Pentru aceste considerente, în baza art.146 alin.8 Cod pr.penală s-a respins propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș cu privire la inculpații G și.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, considerând-o nelegală și netemeinică, deoarece în mod greșit prima instanță a constatat că nu există indicii care să conducă la concluzia săvârșii faptelor, deși existau suficiente date, astfel cum cere art.68/1 Cod pr.penală, când definește indiciile temeinice, care să conducă la o presupunere rezonabilă, în sensul că cei doi inculpați au săvârșit faptele pentru care s-a început urmărirea penală. S-au indicat perchezițiile efectuate, la care s-au găsit obiecte ce au legătură cu activitatea infracțională, respectiv tricouri, ochelari de și o . ce au fost purtate de inculpatul la momentul montării dispozitivelor ilegale de înregistrare a datelor despre carduri și cu ocazia retragerii sumelor de bani, iar unul dintre tricourile acestuia este identic cu cel purtat de inculpatul la momentul montării unui dispozitiv ilegal la un bancomat.
De asemenea, procurorul a criticat motivarea instanței de fond privind faptul că anumite acte nu s-ar fi regăsit la dosarul cu propunerea de arestare preventivă, în condițiile în care înscrisurile din dosarul de urmărire penală nr.319/P/2009, se aflau atașate la un alt dosar cu propunere de prelungire a arestării preventive a inculpaților și, dosar aflat tot pe rolul Tribunalului Argeș în aceeași zi și la același complet de judecată, astfel încât în virtutea rolului activ judecătorul fondului trebuia să atașeze acele acte de urmărire la dosarul ce fusese înaintat odată cu prezenta propunere.
Chiar și în lipsa proceselor verbale de prindere în flagrant pentru alți doi inculpați și a proceselor verbale de cercetare la fața locului, la care face referire instanța de fond, existau suficiente probe și în volumele atașate propunerii de arestare a celor doi inculpați din prezenta cauză.
In consecință, parchetul a solicitat casarea încheierii, pe fond, admiterea propunerii de arestare preventivă în baza dispozițiilor art.148 lit.f Cod pr.penală, și arestarea preventivă a inculpaților, deoarece există indicii temeinice, în sensul că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai M de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura infracțiunilor comise, modul în care au conceput și au desfășurat activitatea infracțională și rezonanța unor astfel de fapte în societate.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acesta este fondat și urmează a fi admis, cu consecința casării încheierii și a rejudecării cauzei, urmând a se admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a se dispune arestarea preventivă a inculpaților G și, pentru o perioadă de 29 de zile.
În primul rând trebuie menționat că instanța de recurs a avut la dispoziție întregul dosar de urmărire penală, iar instanța de fond, care avea pe rol un alt dosar cu propunere de prelungire a arestării preventive a inculpaților și, cercetați în aceeași cauză, dosarul fiind pe rol chiar la același complet, în aceeași zi, trebuia să ia măsuri pentru a-l studia și a-l pune la dispoziția apărării, neputându-se invoca lipsa acestuia, câtă vreme parchetul îl înaintase instanței.
Acest lucru rezultă din modul în care este redactat textul articolului 159 alin.1 Cod pr.penală, care precizează că "dosarul cauzei va fi depus la instanță", deci s-a evitat formularea "va fi înaintat judecătorului", deși propunerea de prelungire a arestării, se soluționează de către "judecător". Această distincție făcută de cod, între cele două noțiuni, distincție recunoscută și de doctrina juridică, conduce la concluzia că după înaintarea dosarului de urmărire instanței, acesta este în continuare inclusiv la dispoziția "judecătorului" desemnat să soluționeze, care nu poate invoca lipsa lui numai pentru că nu a fost înaintat cu fiecare dintre propunerile de luare sau prelungire a măsurilor preventive. Acest lucru nu este posibil nici din punct de vedere material, dosarul de urmărire penală fiind unul singur, iar actele ce se efectuează în această etapă a procesului penal sunt, de obicei, redactate într-un singur exemplar, cu excepția celor pentru care legea prevede condiția exemplarelor multiple
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, cele aduse la cunoștința instanței de fond și înscrisurile depuse în recurs, curtea apreciază că există indicii temeinice, în înțelesul art.68/1 Cod pr.penală, care să conducă la presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile prevăzute de art.24 alin.1 și 2, art.25 și art.27 din Legea nr.365/2002, pentru care s-a început urmărirea penală, respectiv infracțiunile de falsificare a instrumentelor de plată electronică, punerea în circulație a instrumentelor de plată electronică falsificate, deținerea de echipamente în vederea falsificării unor astfel de instrumente și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.
Art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se referă la existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis o infracțiune, care în jurisprudența CEDO (cazul, și Hartley Regatul Unit) au fost definite ca acele fapte și informații care ar indica unui observator obiectiv că persoana respectivă ar fi putut săvârși infracțiunea. Motivele verosimile la care fac referire dispozițiile art.5 paragraful 1 lit.c din Convenție, nu trebuie să aibă însă forța unor probe care ar justifica trimiterea în judecată ori condamnarea, fiind consacrată practica CEDO întemeiată pe aceste dispoziții, în sensul că nu se impune ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării sau pe timpul reținerii (CEDO cauza Murray Regatului Unit).
Aceeași este distincția pe care Codul d e procedură penală o face în definirea noțiunilor de "probe" și respectiv "indicii temeinice", în articolele 63 alin.1, respectiv 68/1, probele fiind acele " elemente de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii", în timp ce indiciile sunt reprezentate de " datele existente" din care "rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire a săvârșit fapta". Din această perspectivă curtea apreciază, contrar susținerilor apărării, că sunt date relevante pentru a fi considerate "indicii" și fotografiile efectuate după înregistrările video ale camerelor de supraveghere puse la dispoziție de către bănci.
Curtea a constatat că, în ceea ce-i privește pe inculpații G și, se regăsesc circumstanțele cumulate de timp, loc și mijloace care să-i indice ca și autori ai faptelor menționate. Astfel, ei îi cunosc pe coinculpații și, depistați într-un autoturism în care erau mai multe dispozitive și materiale necesare fabricării și montării de aparatură ilegală de citire a datelor despre carduri bancare și un număr foarte M de carduri falsificate.
Mai multe persoane au formulat plângeri penale reclamând sustragerea unor sume de bani, plângeri care au fost atașate plângerilor formulate de către instituțiile bancare, acestea din urmă sesizând fapte repetate de montare a unor dispozitive artizanale de înregistrat date despre carduri și, respectiv, de retragere de bani din carduri aparținând clienților băncii.
Chiar instituțiile bancare, studiind înregistrările camerelor video care surprind momentele montării skimmerelor și momentele retragerii banilor, au observat că este vorba despre aceleași persoane, făcându-se referire în plângere, inclusiv la infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, neinvestigată încă.
In plus, la dosar s-au depus listele tranzacțiilor efectuate la bancomate, din care rezultă folosirea repetată a unor carduri falsificate (nu sunt eliberate de instituții bancare, informația specifică unui card bancar fiind încărcată pe alte tipuri de carduri), iar unele dintre seriile acestor carduri se regăsesc printre cele 40 de instrumente de plată falsificate găsite în autoturismul folosit de inculpații și.
De asemenea, la unele dintre bancomate sunt filmate persoane care prezintă o asemănare foarte M cu inculpații G și, respectiv, ultimul recunoscând personal în declarația dată în fața curții că în unele imagini este posibil să fie chiar el.
Același inculpat i-a recunoscut pe coinculpații, și în alte imagini, iar majoritatea tricourilor îmbrăcate de persoanele filmate de camerele video ale băncilor, ca și o . și o pereche de ochelari, toate prezentând caracteristici care să permită o diferențiere clară față de alte articole de gen, au fost găsite la domiciliul inculpatului.
Inculpatul a recunoscut că a fost în Pitești la data de 15 august 2009, când inculpații și au fost prinși în flagrant cu cardurile false, dată la care s-a stabilit că a fost retrasă o sumă M de bani prin folosirea cardurilor falsificate, iar buletinul lui a fost găsit în autoturismul cu care se deplasau inculpații arestați în acest moment.
Inculpatul Gaf ost filmat de bancomatul băncii al Agenției din C, că îl însoțea pe coinculpatul (între timp arestat în același dosar), în noaptea de 4/5 octombrie 2009, când acesta a fost depistat de polițiști din cadrul Secției 5
Relevante pentru legătura dintre inculpatul G și restul grupului de inculpați, precum și pentru faptul că acesta a participat la săvârșirea faptelor de care a fost acuzat, sunt și convorbirile telefonice pe care acesta le poartă cu fratele său, (care s-a aflat în Pitești în ziua de 15 august 2009) în care îi cere acestuia să șteargă numărul de telefon, să dea informații neadevărate organelor de poliție, în sensul că ar fi plecat în B și că nu știe unde poate fi găsit. sunt și cele în care cei doi frați discută despre percheziția de la inculpatul și în care realizează că vor fi prinși, exprimându-se: "deci, " și întrebându-se dacă descoperirea lor s-a datorat activităților desfășurate de ei în zona domiciliului sau celor din Pitești: " erau de la Secția 5?", "oare cu asta de aicea sau cu aia de acolo", "dar de aicea s-or fi făcut poze", "cu ăia de la Pitești", "oare ne-o fi văzut, mă, aicea pe noi trei?" (trebuie remarcată exprimarea la persoana I -"noi").
Toate acestea constituie, în opinia curții, suficiente indicii pentru a se ajunge la presupunerea rezonabilă că și cei doi inculpați din prezenta cauză au desfășurat activități specifice infracțiunilor de falsificare a instrumentelor de plată, punere în circulație a unor astfel de instrumente și de deținere de echipamente în vederea falsificării, infracțiuni pedepsite de art.24 alin.1 și 2, 25 și 27 alin.1 din Legea nr.365/2002, pentru care pedeapsa este de la 3 la 12 ani, de la 6 luni la 5 ani, respectiv de la 1 an la 12 ani, adică pentru toate legea prevede o pedeapsă mai M de 4 ani, fiind întrunită prima cerință a art.-148 lit.f Cod pr.penală.
Curtea apreciază că și condiția referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică se regăsește în ceea ce-i privește pe cei doi inculpați. Pentru acesta se are în vedere, în primul rând, numărul M al actelor materiale descoperite până în prezent, care presupun o persistență în rezoluția infracțională și o mobilizare deosebită a inculpaților pentru punerea ei în practică. De asemenea, pericolul pentru ordinea publică, rezultă și din împrejurarea că inculpații, pentru a-și mări șansele de câștig și a reduce riscul de a fi prinși, s-au deplasat în localități foarte îndepărtate de domiciliul lor și, la rândul lor, aflate la M distanță între ele, existând indicii în sensul că aceștia s-ar fi aflat în același scop, de a falsifica instrumente de plată electronice și a retrage sume de bani în mod fraudulos, nu doar în orașele pentru care s-au putut dovedi toate momentele activității infracționale, respectiv în O, C, C, Pitești, dar se investighează desfășurarea acelorași activități și în zona altor localități, S M, Târgu J, D, G, C etc.
Această arie de acțiune a inculpaților, care cuprinde o zonă foarte M din teritoriul țării și presupune, implicit, prejudicierea unor persoane, de asemenea, din zone diferite, precum și faptul că inculpații nu au avut nici un fel de rețineri în a retrage, inclusiv, sume mici de bani, ceea ce ar fi putut să îi conducă la concluzia că acei bani reprezentau o resursă minimă de subzistență a persoanelor păgubite, sunt expresia faptului că inculpații manifestă dispreț față de drepturile celorlalți și de suferințele pe care le-ar putea produce persoanelor păgubite.
Curtea apreciază că luarea măsurii arestării preventive se impune în cauză și față de cerințele textului art.136 alin.1 Cod pr.penală, deoarece rezultă că inculpații au încercat să împiedice buna desfășurare a procesului penal, în momentul în care au început actele de cercetare în cauză, transmițându-și reciproc comenzi de ștergere a urmelor infracțiunilor, refuzând să indice adresele apartamentelor în care locuiau efectiv și în care s-ar fi putut descoperi obiecte sau înscrisuri relevante pentru cauză, precum și numele celorlalte persoane care figurează în imaginile surprinse de bancomate și pe care incontestabil le cunoșteau, negând inclusiv evidența privind asemănarea dintre persoanele filmate de camere video ale băncilor și persoana lor.
Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art.149 alin.10 rap. la art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, curtea va dispune arestarea preventivă a inculpaților G și, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data punerii efective în executare a mandatelor de arestare ce vor fi emise, conform art.151 și urm. Cod pr.penală. Văzând și prevederile art.192 alin.3 Cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, împotriva încheierii nr.82/CC din data de 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Casează integral încheierea recurată și, rejudecând, admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și în consecință:
În baza art.149 alin.10 rap. la art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpaților G, fiul lui și, născut la 15.09.1976, CNP - și, fiul lui și, născut la 16.01.1984, CNP -, pe o durată de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/3 noiembrie 2009
Jud.fond
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Marius Gabriel
