Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 139/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 1962/2/2009
498/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.139
Ședința din Camera de Consiliu din data de 15 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu
GREFIER: ---
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .
Pe rol fiind judecarea sesizării nr. 76/II-2/2009 din 03 martie 2009, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, privind persoana condamnată, în vederea recunoașteriiSentinței penale nr.63/2007 a Tribunalului Civil și Penal dinși punerii în executare a acesteia, în procedura soluționării transferului, într-un penitenciar din România, a susnumitului, pentru continuarea executării pedepsei, formulată de autoritățile judiciare din Republica Italiană.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu, a lipsit condamnatul - persoană transferabilă, pentru care a răspuns apărătorul din oficiu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează atât faptul că a sosit la dosar nota de informare a persoanei condamnate asupra termenului fixat în cauză, respectiv a fost depus procesul-verbal de luare la cunoștință din data de 13.05.2009, cât și depunerea traducerii în limba română a adreselor nr.159.207-2009/30.04.2009 și nr.6.192/07.05.2009 ale Ministerului Justiției din Republica Italia.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea cererii de transfer, având în vedere că persoana solicitată a fost pusă în libertate la data de 14.05.2009, motiv pentru care transferul nu mai poate fi posibil în condițiile prev. de lege.
Apărătorul din oficiu al persoanei condamnate pune aceleași concluzii de respingere a cererii de transfer.
CUR TE
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin adresa nr.76/II-5/2008 din 3.03.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa sesizat această instanță, în temeiul dispozițiilor art.149 alin.4 din Legea nr.302/2004, în vederea recunoașterii hotărârii nr.63/2007 pronunțata de Tribunalul Civil si Penal din și punerii în executare a acesteia, în cadrul procedurii de soluționare a cererii formulate de autoritatile judiciare din Republica Italia, de transferare într-un penitenciar din România a condamnatului - cetățean român, fiul lui și, născut la data de 21.02.1959, în comuna,sat, județul M, în vederea continuării executării pedepsei aplicate în statul solicitant.
Au fost atașate la dosar cererea autoritatilor italiene, copiile certificate ale sentinței de condamnare, extrase din Codul penal și Codul d e procedura penala italiene, declarația de consimțământ a persoanei transferabile,acte care atesta situația sa familiala.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată, pe baza informațiilor și documentelor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, următoarele:
Prin hotărârea din data de 27.03.2007, definitiva la data de 31.05.2007 prin neapelare, pronunțată de Tribunalul Civil si Penal din s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa principala de 3 ani închisoare și amenda in cuantum de 800 de euro,precum si la pedeapsa complementara a interdicției de a ocupa și exercita funcții publice pe o durata de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, reciclare calificat și ultraj, prevăzute și pedepsite conform art.110,624,625 alin. 1n.2 si 5,61 5 si 7,648 bis,61 2,337 din Codul penal italian.
În fapt, s-a reținut că in noaptea de 10/11.11.2006, în localitatea, împreună alte persoane, a sustras, prin e fracție un nr. de 95 placi de cupru din incinta unei societăți italiene, a răzuit seria de șasiu a autoturismului cu care s-au transportat bunurile sustrase și a exercitat violențe față de organele de politie în momentul imobilizării.
În raport de situația de fapt reținută în hotărârea definitiva de condamnare, se constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art.129 lit.e din Legea nr.302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și de art.3 pct.1 lit.e din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983.
Astfel, faptele reținute în sarcina persoanei condamnate sunt incriminate ca infracțiuni și de legea penală a statului român, acestea realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de furt calificat in forma continuata, prevăzuta de art.208 alin.1-209 alin.1, alin. 2 lit. a, g, i, art.221 și art. 239 alin.2,cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, infracțiuni pedepsite cu închisoare de la 3 la 15 ani, de la 3 la 7 ani,respectiv de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Executarea acestei pedepse a început la data de 11.11.2006, durata condamnării împlinindu-se la data de 26.09.2009, deoarece persoana condamnată a beneficiat de o eliberare anticipata din detenție pentru perioada de 45 de zile prin ordonanța emisa la data de 28.07.2007 de Biroul Judecătorului de supraveghere din, pedeapsa finala rămasă de executat fiind mai mare de 6 luni închisoare, fiind îndeplinita așadar condiția prevăzută de art.3 lit. c din Convenția Europeana asupra transferării persoanelor condamnate si art. 129 lit. c din Legea nr.302/2004 cu modif. ulterioare.
La data de 16.10.2008, condamnatul a arătat în scris in fata unui inspector din cadrul penitenciarului că este de acord cu transferarea într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei, fiind îndeplinită și condiția prev. de art.3 lit. d din Convenția Europeana asupra transferării persoanelor condamnate si art. 129 lit.d din Legea nr.302/2004 cu modif. ulterioare.
Deși Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale pentru transferarea persoanei condamnate, prevăzute de art.129 din Legea nr.302/2004, întrucât condamnatul este cetățean român, hotărârea prin care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii cu durata de 3 ani este definitivă, la data primirii cererii de transferare, condamnatul mai avea de executat peste 6 luni din durata pedepsei, iar faptele care au atras condamnarea acestuia constituie infracțiuni, potrivit legii penale a statului român, condamnatul consimțind la transfer, constata ca aceasta procedura nu mai poate fi aplicata pentru ca la data de 14.05.2009, condamnatul a fost eliberat din penitenciar,astfel cum rezulta din adresa trimisa de autoritățile italiene.
Pe de alta parte, Curtea constata ca declarația de consimțământ a statului solicitant nu mai este necesara, în raport de conținutul adresei invocate anterior.
Față de aceste considerente, reținând ca persoana condamnata a fost eliberata ca urmare a executării pedepsei aplicate prin sentința a cărei recunoaștere s-a solicitat, Curtea va respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI privind recunoașterea sentinței penale nr.63/2007 a Tribunalului Civil și Penal din și punerea în executare a acesteia, sentință privind pe condamnatul.
Va constata că persoana condamnată nu mai poate fi transferată, aceasta fiind eliberată din penitenciar ca urmare a executării pedepsei pronunțate prin sentința sus menționată.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și onorariul interpretului pentru 4 pagini traduse din limba italiană, în regim de urgență, se va avansa în contul Biroului de traduceri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE:
În baza art.149 alin.4 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr.222/2008, respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI privind recunoașterea sentinței penale nr.63/2007 a Tribunalului Civil și Penal din și punerea în executare a acesteia, sentință privind pe condamnatul, fiul lui și, născut la data de 21.02.1959, în comuna, sat, județul M cu domiciliul în comuna, sat, județul M, CNP -.
Constată că persoana condamnată nu mai poate fi transferată, aceasta fiind eliberată din penitenciar ca urmare a executării pedepsei pronunțate prin sentința sus menționată.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 320 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și onorariul interpretului pentru 4 pagini traduse din limba italiană, în regim de urgență, se va avansa în contul Biroului de traduceri.
Se va comunica Ministerului Justiției și Ministerului Justiției din Italia, precum și persoanei condamnate.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2009.
PREȘEDINTE
- -
GREFIER
- - -
Red. -
Dact./20.05.2009
Ex.5
Președinte:Mariana ConstantinescuJudecători:Mariana Constantinescu
