Spete inselaciune Art 215 cod penal.
| Comentarii |
|
devolutiv și în aceea fază procesuală putându-se administra probele pe care tinde acum să le solicite instanței de recurs.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentei inculpate, invocă cazul de casare prev. de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală și solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor redozarea pedepsei aplicate pe care o consideră prea severă în raport de circumstanțele reale de săvârșire a faptei, precum și a circumstanțelor personale ale clientei sale.
Astfel, apreciază că nu s-a făcut individualizarea pedepsei în mod corect nefiind aplicate circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal, vis-a-vis de gradul de participare a acesteia la săvârșirea infracțiunii.
Reprezentantul Parchetului, apreciază că atât instanța de fond cât și instanța de apel au respectat condițiile prevăzute de art. 72 Cod penal, au individualizat corect pedeapsa și au constatat că nu se impune reținerea unor circumstanțe atenuante raportându-se la caracterul grav al faptei comise de către inculpată, la faptul că inculpata s-a sustras de la cercetarea penală ceea ce este în contradicție cu circumstanța prevăzută în art. 74 lit. d Cod penal și de asemenea, ținând cont de prejudiciul cauzat părții vătămate și nerecuperat.
Față de cele susținute, solicită respingerea recursului inculpatei, ca fiind nefondat.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin sentința penală nr.214/11.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:
În baza art.26 raportat la art.215 alin.l, 2 și 3 din Codul penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune.
In baza art.26 raportat la art.291 din Codul penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de uz de fals.
În baza art.33 lit.a din Codul penal, raportat la art.34 al.l lit.b din Codul penal, s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art.348 din Codul d e procedură penală, au fost anulate înscrisurile falsificate, constând în: carte de identitate titular, seria IF, nr.- (în copie la 17 - ); contract de vânzare cumpărare nr. 103/16.01.1996 BNP în care nu figurează la titlu mențiunea"cu întreținere"; se stipulează la vânzător că este necăsătorit și domiciliază în Comuna, fără a exista modificarea erorii certificate prin ștampila și semnătura notarului, inițial în actul original menționându-se Comuna; prețul vânzării este de 5.000.000 lei ROL pe care 1-a primit vânzătorul în întregime de la cumpărător la data autentificării contractului (în copie la 16 - ).
A fost anulat antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 4313/10.11.2005 la BNP.
În temeiul art.14 și 346 din Codul d e procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 30.000 Euro, în echivalent lei la cursul BNR la data efectuării plății, către partea civilă SC INTERNATIONAL SRL.
In baza art.191 alin.l din Codul d e procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
La data de 10.11.2005, între partea vătămată SC INTERNAȚIONAL SRL, prin reprezentantul legal și pretinsul, rămas neidentificat, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect un teren în suprafață de 30.303,3 mp, situat în comuna, județul I, contract autentificat sub numărul 4313 la Biroul Notarului Public și atașat, în original, la fila 14-15, dosar de urmărire penală. In temeiul acestui antecontract, partea vătămată a achitat promitentului vânzător, cu titlu de avans suma de 110.790 lei echivalentul a 30.000 Euro, urmând ca diferența până la suma de 666.000 Euro să fie achitată în două tranșe prin virament bancar. Plata avansului rezultă atât din clauzele antecontractului, dar și din chitanța nr. 2591/10.11.2005 emisă de Banca Di ( 15 dosar instanță). Aceste probe se coroborează și cu declarația martorului ( 88-90 p și 144 dosar instanță) potrivit căreia, în data de 10.11.2005, în jurul orelor 14.00 fost contactat telefonic de inculpata, pe care o cunoscuse în Spania în anul 2004, și invitat la un restaurant din zona, aceasta suportând toată consumația făcută de tot grupul format din 7 persoane, aproximativ 23.000.000 lei.
A doua zi, a fost invitat acasă la inculpată unde aceasta i-a oferit suma de 2000 Euro pentru a deschide mai multe conturi (3) în lei, dolari și euro pe numele său, unde să-i fie virată ei o sumă de bani de către concubinul său din Belgia, ofertă acceptată de acesta, observând că sub un fotoliu erau două teancuri de bancnote de 500.000 și 1.000.000 lei. Martorul a mai arătat că, în data de 14.11.2005 a mers împreună cu inculpata la Banca BRD-Sucursala, unde a deschis cele trei conturi, urmând ca pe 16.11.2005 să intre banii. In acea zi, inculpata a plecat dimineața de acasă, întorcându-se enervată în jurul orei 11.30 și spunând că au lipsit 5 minute ca să intre banii în cont. Aceasta i-a spus că de fapt banii nu trebuiau să vină de la concubinul său, ci trebuia
"să-1 ardă pe unu cu un teren".
Peste câteva zile a aflat că inculpata împreună cu -, și încă o persoană cu buletin fals au semnat un antecontract, obținând suma de 30.000 Euro pe care au împărțit-
Instanța a mai reținut că la încheierea antecontractului, promitentul-vânzător și-a arogat falsa calitate de proprietar al terenului amintit sens în care a prezentat notarului contractul de vânzare-cumpărare nr. 103/16.01.1996 autentificat la Biroul Notarului Public, contract falsificat prin contrafacerea scrierii și a subscrierii precum și prin alterarea sa, fiind înlăturată clauza întreținerii și modificată starea civilă a dobânditorului ( 16 dosar urmărire penală).
Totodată, cu aceeași ocazie și în același scop-încheierea antecontractului-pretinsul proprietar s-a legitimat în fața notarului cu o carte de identitate falsificată pe numele adevăratului proprietar - - dar care avea aplicată fotografia sa (17 dosar de urmărire penală).
Din declarațiile martorului ( 28-29 si 107-108 dosar instanță) care se coroborează cu declarațiile notarului Crișa (46-48, 49-50 p) mai rezultă că pretinsul a fost însoțit la notariat atât cu ocazia încheierii antecontractului (10.11.2005) cât și pe 16.11.2005 când trebuia să fie încheiat actul de vânzare-cumpărare, de inculpata care s-a prezentat sub numele de, cumnata pretinsului, susținând și ea are calitatea de proprietar a acestuia.
Sub același nume de, inculpata, în cursul lunii septembrie a anului 2005, potrivit declarațiilor concordante ale martorilor (77-80 și 109 dosar instanță), - (86-87d. și 106 dosar instanță,) și adevăratul ( 64-67 p și 78-79 dosar instanță), a mers în comuna, județul I și luând legătura cu aceștia ce aveau terenuri în zonă, le-a cerut copii xerox după actele de proprietate ale terenurilor și ale actelor de identitate, motivând că dorește achiziționarea acelor terenuri despre a căror vânzare aflase de pe internet, fiind necesară verificarea lor de către un avocat. Nici unul dintre acești martori nu a mai fost contactat de către inculpată.
Totodată, de pe planșe foto, cei trei martori au recunoscut-o pe inculpată ca fiind numita "" potrivit proceselor-verbale atașate în dosarul de urmărire penală la filele 59-63, 73-76, 82-84.
Inculpata a mai fost recunoscută și de către martorul precum și de notarul public, ca fiind persoana de sex feminin ce s-a prezentat sub numele de și care l-a însoțit la notariat pe pretinsul ( 21-27, 43-45 ).
Deși la data de 16.11.2005, atât partea vătămată prin reprezentantul său cât și pretinsul însoțit de inculpată s-au prezentat la notariat, contractul de vânzare cumpărare nu s-a mai încheiat.
Astfel, din declarațiile martorului susținută de cea a notarului rezultă că inculpata împreună cu pretinsul proprietar au părăsit notariatul sub motivul că nu aveau actele originale la ei, urmând a reveni cu acestea, însă nu s-au mai întors.
Cu aceeași ocazie, s-a constatat de către notar că actul în baza căruia a fost deschisă cartea funciară nu era identic cu cel prezentat de către numitul și în baza căruia s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare. S-a mai constatat, comparând copia buletinului de identitate existentă la Cartea Funciară cu aceea a cărții de identitate prezentată la autentificarea antecontractului, că deși datele erau identice, pozele erau diferite.
In aceste condiții, restul din prețul total negociat nu a mai fost virat de către partea vătămată în conturile deschise de la banca BRD la rugămintea inculpatei care a declarat lui că au datorii către bănci atât ea cât și cumnatul său și deci sunt în imposibilitate să deschidă chiar ea conturile, așa cum fusese convenția părților (6-8 ).
Susținerea martorului, în sensul că restul din prețul total urma a fi virat în conturile deschise de martorul este confirmată de înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală ( 103-113), reprezentând documente încheiate cu ocazia deschiderii conturilor la BRD- Sucursala în data de 14.11.2005, dar și de declarația martorului ( 88-90d.).
In drept, fapta inculpatei de a obține copiile actelor de proprietate ale terenului în cauză de la adevăratul proprietar - - și copia actului de identitate a acestuia în septembrie 2005, cunoscând că acestea vor fi folosite de către falsul pentru a induce în eroare cu ocazia încheierii unui antecontract de vânzare-cumpărare partea vătămată din prezenta cauză, în scopul obținerii unui avantaj injust, respectiv avansul de 30.000 Euro pretins și obținut de inculpată și falsul proprietar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art 215 alin. 1,2,3 Cod penal.
Elementul material al faptei constă în activitatea de înlesnire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenție, prin procurarea copiilor actelor de proprietate necesare pentru inducerea în eroare a părții vătămate cu prilejul încheierii antecontractului, activitate ce caracterizează complicitatea materială anterioară.
Fapta inculpatei a avut ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul părții vătămate, existând legătură de cauzalitate între această urmare și elementul material.
Fapta inculpatei de a se prezenta alături de pretinsul la notariat, cunoscând că acesta va semna un antecontract de vânzare-cumpărare referitor la terenul ale cărui acte le procurase aceasta în copie anterior, sub falsa calitate de proprietar și faptul că în acest scop-autentificarea antecontractului -va folosi acte false întărindu-i hotărârea infracțională prin susținerea sa în folosirea actelor false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la uz de fals prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 291 Cod penal.
Activitatea inculpatei, astfel cum a fost descrisă mai sus, este specifică complicității materiale anterioare dar și complicității morale concomitente.
Deși, inițial s-a reținut în sarcina inculpatei infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal, instanța a reținut că acesta nu a folosit personal actele false ci activitatea desfășurată de ea a fost doar una care a înlesnit și susținut folosirea actelor falsificate în fața notarului public, de către pretinsul.
Prin urmare, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de uz de fals prev. de art.291 Cod penal, în infracțiunea de complicitate la uz de fals prev. de art. 26 rap la art. 291 Cod penal.
Prin activitatea desfășurată, inculpata a contribuit la realizarea situației premisă - existența unor acte false - actul autentic de vânzare-cumpărare și cartea de identitate, înscrisuri care fac parte din categoria înscrisurilor oficiale în sensul dispoziției din art.150 alin.2 Cod penal.
Elementul material al faptei constă în activitatea de înlesnire la săvârșirea infracțiunii uz de fals, prin procurarea copiilor actelor de proprietate și de identitate de la adevăratul proprietar, dar și în ajutorul moral acordat prin prezentarea inculpatei alături de pretinsul la notariat, unde a încurajat folosirea actelor false de către acesta din urmă.
Instanța a constatat că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente, întrucât au fost săvârșite înainte ca inculpata să fie condamnată pentru vreuna dintre ele, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.33 lit.a Cod penal.
Având în vedere cele expuse, instanța a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracțiune săvârșită, care să corespundă scopului definit de art.52 Cod penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata, solicitând achitarea sa, iar în subsidiar, micșorarea pedepsei prin aplicarea disp. art.74, 76 Cod penal și aplicarea disp. art.81-82 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar pe latură civilă, respingerea acțiunii civile.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a apreciat apelul ca nefundat și a fost respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt și a dat o corectă încadrare juridică faptelor săvârșite de inculpată.
Vinovăția inculpatei a fost temeinic și judicios argumentată de instanța de fond.
Astfel, instanța de fond a reținut corect că la încheierea antecontractului, promitentul-vânzător și-a arogat falsa calitate de proprietar al terenului amintit sens în care a prezentat notarului contractul de vânzare-cumpărare nr. 103/16.01.1996 autentificat la Biroul Notarului Public, contract falsificat prin contrafacerea scrierii și a subscrierii precum și prin alterarea sa, fiind înlăturată clauza întreținerii și modificată starea civilă a dobânditorului ( 16 dosar urmărire penală).
Totodată, cu aceeași ocazie și în același scop-încheierea antecontractului-pretinsul proprietar s-a legitimat în fața notarului cu o carte de identitate falsificată pe numele adevăratului proprietar - - dar care avea aplicată fotografia sa ( 17 dosar de urmărire penală).
Din declarațiile martorului ( 28-29 si 107-108 dosar instanță) care se coroborează cu declarațiile notarului Crișa (46-48, 49-50 p) mai rezultă că pretinsul a fost însoțit la notariat atât cu ocazia încheierii antecontractului (10.11.2005) cât și pe 16.11.2005 când trebuia să fie încheiat actul de vânzare-cumpărare, de inculpata care s-a prezentat sub numele de, cumnata pretinsului, susținând și ea calitatea de proprietar a acestuia.
Sub același nume de, inculpata, în cursul lunii septembrie a anului
2005, potrivit declarațiilor concordante ale martorilor
(77-80 și 109 dosar instanță), - (86-87d. și
106 dosar instanță,) și adevăratul ( 64-67 p și 78-79
dosar instanță ), a mers în comuna, jud. I și luând legătura cu
aceștia ce aveau terenuri în zonă, le-a cerut copii xerox după actele de
proprietate ale terenurilor și ale actelor de identitate, motivând că dorește
achiziționarea acelor terenuri despre a căror vânzare aflase de pe internet, fiind
necesară verificarea lor de către un avocat. Nici unul dintre acești martori nu
mai fost contactat de către inculpată.
Totodată, de pe planșe foto, cei trei martori au recunoscut-o pe inculpată ca fiind numita "" potrivit proceselor-verbale atașate în dosarul de urmărire penală la filele 59-63, 73-76, 82-84.
Inculpata a mai fost recunoscută și de către martorul precum și de notarul public, ca fiind persoana de sex feminin ce s-a prezentat sub numele de și care 1-a însoțit la notariat pe pretinsul ( 21-27, 43-45 ).
Deși la data de 16.11.2005, atât partea vătămată prin reprezentantul său cât și pretinsul însoțit de inculpată s-au prezentat la notariat, contractul de vânzare cumpărare nu s-a mai încheiat.
Astfel, din declarațiile martorului susținută de cea a notarului rezultă că inculpata împreună cu pretinsul proprietar au părăsit notariatul sub motivul că nu aveau actele originale la ei, urmând a reveni cu acestea, însă nu s-au mai întors.
Cu aceeași ocazie, s-a constatat de către notar că actul în baza căruia a fost deschisă cartea funciară nu era identic cu cel prezentat de către numitul și în baza căruia s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare. S-a mai constatat, comparând copia buletinului de identitate existentă la Cartea Funciară cu aceea a cărții de identitate prezentată la autentificarea antecontractului, că deși datele erau identice, pozele erau diferite.
În aceste condiții, restul din prețul total negociat nu a mai fost virat de către partea vătămată în conturile deschise de la banca BRD la rugămintea inculpatei care a declarat lui că au datorii către bănci atât ea cât și cumnatul său și deci sunt în imposibilitate să deschidă chiar ea conturile, așa cum fusese convenția părților (6-8 ).
Susținerea martorului, în sensul că restul din prețul total urma a fi virat în conturile deschise de martorul este confirmată de înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală ( 103-113), reprezentând documente încheiate cu ocazia deschiderii conturilor la BRD- Sucursala în data de 14.11.2005, dar și de declarația martorului ( 88-90d.).
De asemenea, prima instanță a aplicat corect criteriile de individualizare prev. de art.72 Cod penal, reținând pericolul social concret al infracțiunilor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, sustragerea inculpatei de la cercetarea penală și de la judecată prin părăsirea țării, valoarea mare a prejudiciului cauzat părții vătămate și faptul că prejudiciul cauzat acestora nu a fost recuperat, dar și lipsa antecedentelor penale.
Față de ansamblul acestor considerente, instanța a apreciat corect că o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în convenție prin utilizarea unor mijloace frauduloase și o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii complicitate la uz de fals de fals în declarații, cu executarea în regim de detenție, sunt apte să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.
Pe latură civilă, prima instanță a aplicat corect prevederile art.348 Cod procedură penală.
De asemenea, a apreciat corect că partea vătămată a fost prejudiciată cu suma de 30.000 euro, reprezentând avansul din prețul negociat, achitat inculpatei și falsului proprietar pentru teren, astfel că în mod judicios a admis acțiunea civilă.
Prin decizia penală nr.340/A din 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, s-a respins, ca nefondat apelul declarat de apelanta inculpată împotriva sentinței penale nr.214 din 11.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, cu obligarea acesteia la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpata care a solicitat reducerea pedepsei.
În motivarea recursului, inculpata a arătat că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare în raport de contribuția sa la comiterea faptelor și de circumstanțele sale personale.
Analizând recursul inculpatei în raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea constată că nu este întemeiat și îl va respinge în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Situația de fapt a fost bine reținută, vinovăția inculpatei fiind dovedită de probele administrate în cauză.
În faza recursului recurenta inculpată nici nu a mai criticat stabilirea situației de fapt, acesta vizând doar redozarea pedepsei.
În ceea ce privește stabilirea pedepsei, instanța de apel constată că s-a făcut o justă aplicare a prevederilor art.72 Cod penal, ținându-se cont de gravitatea faptei comise, de pericolul social al infracțiunilor, de modalitatea de acționare a inculpatei.
Din actele dosarului rezultă că inculpata în complicitate cu ceilalți făptuitori a acționat într-un mod planificat, urmărind inducerea în eroare a părții vătămate și obținerea unor mari sume de bani prin înșelăciune.
Față de aceste circumstanțe, pedeapsa rezultantă de 3 ani este justificată, putându-se spune chiar că s-a manifestat o anumită indulgență deoarece această pedeapsă este orientată către minimul prevăzu de lege pentru infracțiunea de înșelăciune.
În mod întemeiat s-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție față de gravitatea faptelor comise, de prejudiciul cauzat, numai așa putându-se atinge scopul educativ al pedepsei.
Circumstanțele personale ale inculpatei, faptul că nu are antecedente penale, au fost avute în vedere atunci când pedeapsa a fost orientată către minimul prevăzut de lege.
În concluzie, hotărârile recurate sunt legale și temeinicie, nu sunt motive pentru casarea acestora iar recursul este neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr.214 din 11.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B și a deciziei penale nr.340/A din 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 1: Adriana Elena Băjan Iuliana Ciolcă Dumitru
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./24.11.2009
- - jud.:;
Președinte:Adriana Elena Băjan Iuliana Ciolcă DumitruJudecători:Adriana Elena Băjan Iuliana Ciolcă Dumitru
