Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 229/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 3171,-
DECIZIA PENALĂ NR. 229
Ședința publică din data de 27 februarie 2008
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Elena Zainescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea
Grefier - - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în B, Str. -, bloc 28,. C,. 14, județul B împotriva deciziei nr. 1034 din 03.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr. 317-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea personal și asistată de apărătorul ales din Baroul București, conform împuternicirii avocațiale nr. 842/2008 aflate la fila 11 dosar, intimatele în contestație personal, asistată de avocat din Baroul București,potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 40 dosar, lipsă fiind intimata în contestație SC SA
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al contestatoarei, având cuvântul pentru aceasta depune la dosar o completare a cererii de contestație în anulare.
Apărătorii părților și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au alte cereri de formulat și solicită civântul în dezbateri.
Curtea, a luat act de declarațiile părților, declară terminată cercetarea judecătorească și trece la dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru contestatoarea critică decizia penală nr.1034 din 03 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, pentru următoarele motive: cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 386 lit. e C.P.P. constând în neaudierea inculpatei prezentă la data judecării recursului, iar ascultarea acesteia era obligatorie potrivit art. 38514alin.11
C.P.P.Inculpata a fost achitată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.Cod Penal, întrucât fapta nu a fost comisă de aceasta.
Această soluție a fost menținută și de instanța de apel, iar instanța de recurs a condamnat-o pentru prima dată pe inculpată, fără a fi audiată și a da acesteia posibilitatea administrării de probatorii în apărare.
O altă critică se referă la cazul prevăzut de art. 386 lit.a constând C.P.P. în neândeplinirea legală a procedurii de citare cu recurenta-parte responsabilă civilmente SC SA B, aceasta fiind în procedură de dizolvare, era necesară introducerea în cauză a lichidatorului legal desemnat SC Cont
Totodată, instanța de recurs a procedat la condamnarea inculpatei, fără a lua în calcul faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii 543/2002, referitoare la grațiere unor pedepse.
Solicită admiterea contestației în anulare,desființarea deciziei penale și rejudecarea recursului în temeiul art. 392 alin.1
C.P.P.Avocat având cuvântul pentru intimata în contestație arată că este admisibilă contestația în anulare pentru cazul prevăzut art. 386 lit. e C.P.P. constând în neaudierea inculpatei prezent cu ocazia judecării recursului, iar ascultarea acesteia era obligatorie potrivit art. 38514alin.11C.P.P. inculpata fiind achitată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.Cod Penal, întrucât fapta nu a fost comisă de aceasta.
Această soluție a fost menținută și de instanța de apel, iar instanța de recurs a condamnat-o pentru prima dată pe inculpată, fără a fi audiată și a da acesteia posibilitatea administrării de probatorii în apărare.
În ce privește restul criticilor invocate de contestatoare, acestea sunt nefondate.
Partea responsabilă civilmente SC SA a fost prezentă prin avocat, viciul procedurii de citare fiind astfel acoperit.
S-a invocat că în cauză sunt incidente dispozițiile Legii 543/2002,însă dipozițiile acesteia operează pentru faptele petrecute anterior anului 2002, iar faptele reținute în sarcina inculpatei au avut loc în anul 2004.
Intimata în contestație având cuvântul solicită admiterea contestației în anulare formulată de, așa cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită admiterea contestației în anulare pentru cazul prevăzut art.386 lit.e C.P.P. constând în neaudierea inculpatei prezent cu ocazia judecării recursului, iar ascultarea acesteia era obligatorie potrivit art. 38514alin.11C.P.P. inculpata fiind achitată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.Cod Penal, iar instanța de recurs a condamnat-o pentru prima dată pe inculpată, fără a fi audiată.
În ce privește restul criticilor, acestea sunt nefondate.
Grațierea unor pedepse nu constituie motiv de formularea unei contestații în anulare, iar în ce privește motivul prevăzut de art. 386 lit.a constând C.P.P. în neândeplinirea legală a procedurii de citare cu recurenta-parte responsabilă civilmente SC SA B, partea interesată putea formula contestație în anulare pe acest motiv.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare formulată de condamnat, reține următoarele:
Prin decizia nr.1034 din 03.12.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, împotriva căreia condamnata a formulat contestația în anulare, s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și de partea civilă împotriva deciziei penale nr.154/12.07.2007 a Tribunalului Buzău și a sentinței penale nr.244/5.03.2007 a Judecătoriei Buzău, care au fost casate în parte, în latură penală și civilă și în baza art.246 cu aplicarea art.41 alin.2 rap. la art.258, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, inculpata (fostă ), fiica lui și, născută la 08.05.1950 în com., domiciliată în B, str.-,.28C,.14, județul B, a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani, calculată conform art.82, atrăgându-se atenția inculpatei asupra consecințelor prev. de art.83
În baza art.71 s-au interzis inculpatei precum și inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b și c
Potrivit art.75 alin.5 s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpatelor.
Inculpata a fost obligată alături de inculpata, în solidar cu aceasta, precum și în solidar cu partea responsabilă civilmente B, la plata sumei de 3.998,39 lei, reprezentând dividente pe anii 1994, 1995, 1997, 1998, 2000 și 2001, sumă reactualizată la data executării hotărârii către partea civilă.
S-au menținut restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpata, împotriva acelorași hotărâri.
În considerentele deciziei se arată că prin rechizitoriul nr.1450/P/2004 din 26.08.2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău au fost trimise în judecată inculpatele și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art.246 cu aplicarea art.41 alin.2 și cu referire la art.258
În fapt, s-a reținut că inculpatele, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al B și, în calitate de membru al Consiliului de Administrație de la aceeași societate, au refuzat începând cu data de 3 martie 2004 să pună în executare sentința civilă nr.2410/2003 a Tribunalului Buzău, definitivă prin decizia civilă nr.15/2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI, prin care societatea a fost obligată să înscrie partea civilă -salariat și acționar la societate- în Registrul acționarilor cu numărul de 2898 acțiuni la Fondul Proprietății Private și Fondul Proprietății de Stat, și prin acest refuz a prejudiciat-o pe aceasta cu drepturile patrimoniale (dividendele), care decurg din deținerea acțiunilor.
Prin sentința penală nr.244 din 5.03.2007 a Judecătoriei Buzău inculpata a fost achitată în baza art.11 pct.2 rap. la art.10 lit.c pentru C.P.P. infracțiunea prev. de art.246 cu aplic. art.41 alin.2, cu referire la art.258, pentru că fapta nu a fost comisă de aceasta, întrucât în calitatea sa de director economic și membru al Consiliului de administrația al B nu a avut nici o atribuție în legătură cu înscrierea acțiunilor părții civile în Registrul acționarilor și nu a îndeplinit nici o funcție în cadrul Asociației, înscrisă ca persoană juridică la grefa Judecătoriei Buzău în baza sentinței civile nr.30/26.08.1993 iar în lipsa unei hotărâri aaa cestei asociații nu ar fi putut să dispună înscrierea părții civile cu cele 2898 acțiuni în Registrul acționarilor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, partea civilă și inculpata.
Tribunalul Buzău, prin decizia nr.154 din 12.07.2007, a respins ca nefondate toate apelurile, cu motivarea că achitarea inculpatei este legală, întrucât aceasta nu avea atribuții depline de reprezentare a societății, nu avea competența să stabilească ordinea de zi a Adunării acționarilor, acesta atribut fiind exclusiv al Consiliului de administrație, care putea fi convocat numai de către președintele consiliului, respectiv de inculpata, potrivit dispozițiilor art.1401din Legea nr.31/1990.
De asemenea, instanța de apel a reținut că modul în care inculpata a acționat ca director general și președinte al Consiliului de administrație la cele două societăți, nu o exonerează de răspundere, aceasta avea obligația să propună Adunării Generale Extraordinare a acționarilor soluții pentru întregirea numărului de acțiuni cuvenite părții civile și în baza hotărârii adunării să facă mențiunile în Registrul Comerțului.
Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, partea civilă, inculpata și partea responsabilă civilmente B, aceasta din urmă solicitând repunerea în termenul de recurs, recursuri care au constituit obiectul dosarului nr.317-.
Prin decizia contestată nr.1034/3.12.2007, Curtea de APEL PLOIEȘTIa reținut că hotărârile de achitare ale inculpatei sunt nelegale, întrucât aceasta în calitate de director economic la B și membru a Consiliului de Administrație al acestei societăți precum și al Consiliului de Administrație al Asociației -- SRL putea să facă demersuri, potrivit art.141 alin.3 din Legea nr.31/1990 pentru convocarea Adunării Generale, cu atât mai mult cu cât s-a implicat activ în toate demersurile judiciare angajate de societate, semnând în funcție de director economic cererile de contestație în anulare împotriva deciziei 2681/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul împotriva deciziei nr.15/2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI, adrese către executorul judecătoresc, cererea de ordonanță președențială din 3.05.2004, precum și alte contracte care angajau patrimonial
De asemenea, se arată că inculpata alături de inculpata s-a angajat în toate acțiunile ce au dus la împiedicarea punerii în executare a deciziei civile nr.55/2002 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin care s-a recunoscut numitei un număr de 3133 acțiuni, acreditând ideea că executarea acesteia este imposibilă.
Condamnata a formulat prezenta contestație în anulare, invocând dispozițiile art.386 alin.1 lit.e și a C.P.P. susținând că în urma casării hotărârii de achitare instanța de recurs era obligată potrivit art.38514alin.11C.P.P. să procedeze la ascultarea sa fiind prezentă în instanță și neprocedând în acest fel nu i-a dat posibilitatea să propună probe în apărare, constituind cazul de contestație prev. de art.386 alin.1 lit.e
C.P.P.Condamnata a invocat și dispozițiile art.386 alin.1 lit.a C.P.P. motivând că la data judecării recursurilor procedura de citare nu s-a îndeplinit cu recurenta parte responsabilă civilmente.
De asemenea, a mai susținut că instanța de recurs nu a făcut aplicarea dispozițiilor Legii nr.543/2002 privind grațierea unor pedepse, fapta pentru care a fost condamnată nefiind exclusă de la incidența acesteia.
Verificând admiterea în principiu a contestației în anulare, în raport de dispozițiile art.391 C.P.P. Curtea constată că aceasta este admisibilă întrucât privește o hotărâre penală definitivă pronunțată de instanța de recurs, a fost introdusă în termenul legal prev. de art.388 C.P.P. motivele pe care se întemeiază sunt dintre cele prev. de art.386 și C.P.P. se invocă dovezi aflate la dosar.
Analizând pe fond contestația se constată că este întemeiată, fiind incident cazul prev. de art.386 alin.1 lit.e
C.P.P.Potrivit art.38514alin.11C.P.P. cu ocazia judecării recursului, instanța este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispozițiilor cuprinse în partea specială, titlul II, capitolul 2, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanțele de fond și apel, precum și atunci când aceste instanțe nu au pronunțat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.
Instanța de recurs prin decizia contestată, urmare a admiterii recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și partea civilă a casat hotărârile de achitare a inculpatei și constatând că aceasta se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei a condamnat-o, fără să procedeze la ascultarea acesteia, deși era prezentă, așa cum s-a consemnat în încheierea de ședință de la data de 16.11.2007, când au avut loc dezbaterile și susținerile părților, această procedură fiind obligatorie, așa cum legiutorul a stabilit în mod imperativ, astfel că inculpata nu a avut posibilitatea să solicite probe în apărare.
În consecință, în temeiul art.392 se C.P.P. impune admiterea în fond a contestației în anulare, desființarea deciziei nr.1034 din 3.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr.317- în ceea ce o privește pe inculpata și rejudecarea recursurilor declarate de parchet și partea civilă, cu respectarea prevederilor art.38514alin.11
C.P.P.Cât privește critica contestatoarei referitoare la neîndeplinirea procedurii de citare cu recurenta parte responsabilă civilmente B la data judecării recursurilor, Curtea constată că nu subzistă dispozițiile art.386 alin.1 lit.a C.P.P. întrucât din conținutul acestuia rezultă că de lipsa de procedură de citare se poate prevala decât partea care folosește calea contestației în anulare, pentru că ea a fost pusă în situația de a nu se fi putut prezenta la judecarea recursului și a suferit o vătămare prin imposibilitatea de a se apăra.
Așa fiind, critica contestatoarei prin care se invocă nelegala citare la instanța de recurs a altor părți nu intră sub incidența cazului de casare prev. de art.386 alin.1 lit.a C.P.P. astfel că sub acest aspect contestația este nefondată.
De asemenea, susținerea contestatoarei că s-a omis aplicarea grațierii pedepsei, fapta reținută în sarcina sa nefiind exclusă de actul de grațiere, nu constituie un motiv pentru desființarea deciziei, întrucât aspectul invocat nu se regăsește printre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art.386
C.P.P.Din actele și lucrările dosarului se constată că prin încheierea nr.258 din 13.02.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de recurenta B și a dispus-/114/2007 privind recursul declarat de aceasta de la Curtea de APEL PLOIEȘTI la Curtea de Apel București.
Admiterea strămutării produce efecte in rem și erga omnes, cauza penală fiind strămutată în întregul ei și pentru toate părțile.
Având în vedere că există cazul de indivizibilitate prev. de art.33 lit.a întrucât C.P.P. recurenta B, în calitate de parte responsabilă civilmente a fost obligată să răspundă în solidar cu inculpata pentru prejudiciul cauzat părții civile și urmare a admiterii contestației în anulare s-a dispus rejudecarea recursurilor, Curtea consideră că sunt îndeplinite dispozițiile art.37 alin.2 C.P.P. respectiv cauzele se află în același stadiu de judecată, astfel încât cunoașterea deplină a adevărului și o bună înfăptuire a actului de justiție se pot realiza decât prin judecarea recursurilor în cadrul aceluiași proces, evitându-se astfel eventualitatea dării unor hotărâri neconciliabile.
În consecință, în raport de cele arătate, Curtea dispune scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia la Curtea de Apel București, instanța legală investită pentru judecarea dosarului nr.317- având ca obiect recursul declarat de B, precum și rejudecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și partea civilă privind pe inculpata, cu respectarea dispozițiilor art.38514alin.11
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în fond contestația în anulare formulată de condamnata, domiciliată în B, str. -, bloc 28,.C,.14, județ
Desființează în parte decizia penală nr.1034 din 03 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI privind pe inculpata.
Dispune rejudecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și partea civilă privind pe intimata-inculpată, cu respectarea disp.38514alin.11Cod procedură penală.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Constatând existența cazului de indivizibilitate prev. de art.33 lit.a Cod procedură penală și văzând Încheierea nr.258/13.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție vizând strămutarea judecării recursului declarat de SC SA B, dispune scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia la Curtea de Apel București - instanța legal investită.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red./.red.
3 ex./6.03.2008
. recurs 317--Curtea de APEL PLOIEȘTI
Jud. recurs,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Elena Zainescu, Ioana Nonea
