Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 271/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 271
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 17.04.2008
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
- - - JUDECĂTOR 3: Nimineț Ștefan
- -- judecător
- -- grefier
*************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.332/AP din 22.11.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru recurentul inculpat și intimatul parte civilă, lipsă fiind recurentul inculpat și intimata parte civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare si pe fond, achitarea inculpatului recurent pentru ambele infracțiuni, iar în subsidiar coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
Consideră că infracțiunea prevăzută de art. 293 nu există deoarece inculpatul s-a prezentat cu propria identitate și nu a indus în eroare notarul și cumpărătorii, fapta nefiind prevăzută de legea penală.
Inculpatul s-a prezentat la notar cu cartea sa de identitate și cu actele apartamentului. A avut loc dezbaterea succesiunii, apartamentul fiind atribuit unei surori, care l-a mandatat pe inculpat.
Intimatul parte civilă având cuvântul precizează că a rămas fără casă deși a cumpărat apartamentul. Solicită respingerea ca nefondat recursului declarat de inculpat.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, precizează că decizia atacată este legală și temeinică solicitând menținerea acesteia și respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, deoarece faptele sunt dovedite.
Recurentul inculpat nu a adus la cunoștință părților vătămate că nu este adevăratul proprietar și nici notarului, astfel că pedepsele aplicate acestuia au fost corect individualizate.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 332/AP din 22.11.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 660 din 4.06.2007, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, s-au dispus următoarele:
A fost condamnat inculpatul ( ), fiul lui și, născut la data de 23.07.1973 în N, CNP -, cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în P N,-, -.18,. C, etaj 3,. 55, jud. N, pentru:
- săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;
- săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prev. de art. 293 cod penalla pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a cod penal raportat la art. 34 lit. b cod penal s-au contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să executepedeapsa cea mai grea de de 3 (trei) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 cod penal cu privire la drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a,b cod penal.
S-a anulat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2999/5.09.2002 de Biroul Notarului Public.
În baza art. 14 cod pr. penală raportat la art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părților civile și suma de 110. 000.000 lei vechi, reactualizați la data executării, începând cu data de 5.09.2002.
Conform art. 191 cod pr. penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Prin încheierea din 18.06.2007 s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 195 cod pr. penală s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul nr. 660/2007 a Judecătoriei Piatra Neamț în sensul ca:
Aliniatul 1 liniuța a doua să aibă următorul cuprins:
"- săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prev. de art. 293 cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal,la pedeapsa de 5 ( cinci ) luni închisoare."
Aliniatul 3 să aibă următorul cuprins:
"Face aplicarea art. 71 cod penal cu privire la drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal."
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
La data de 10.09.2002, părțile vătămate și au solicitat, prin plângerea formulată, a se efectua cercetări împotriva lui (fost ), deoarece acesta i-a înșelat cu ocazia încheierii unui contract de vânzare - cumpărare și fără a avea calitatea de proprietar a încheiat cu aceștia un antecontrasct de vânzare - cumpărare pentru un apartament în P N,-, -.1,. A,. 4, încasând suma de 110.000.000 lei vechi.
În fapt s-a reținut că inculpatul (fost ) este fiul defunctului, care a lăsat, conform certificatului de moștenitor nr. 03/15.01.2002, mai multe bunuri, printre care și un apartament, celor 6 copii ai săi, printre care și inculpatul. În cursul lunii august 2002, la locuința din- a lui s-au prezentat cumpărătorii și, care și-au manifestat intenția de a cumpăra apartamentul. Cei trei s-au deplasat la un notariat, unde (fost ) a indus în eroare notarul public, creîndu-i acestuia aparența că se numește, obținând astfel autentificarea unui contract de vânzare - cumpărare, deși nu era proprietar al apartamentului și nu îl putea vinde.
Astfel, folosindu-se de actul său de identitate și profitând de coincidența de nume între el și tatăl său, inculpatul a indus în eroare notarul public, prezentându-se sub o identitate falsă, aceea a tatălui său și urmărind să poată vinde apartamentul.
Cu suma de bani primită de la cumpărătorii și, respectiv 40.000.000 lei vechi, inculpatul a achitat datoriile la întreținere și a făcut demersuri în vederea întocmirii documentației cadastrale.
La data de 05.09.2002 s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare, ocazie cu care (fost ) a primit suma de 70.000.000 lei vechi.
S-a mai reținut că inculpatul nu a respectat prevederile partajului voluntar cuprins în Certificatul de Moștenitor nr. 3/2002 - Notar public și prin care apartamentul fusese atribuit moștenitoarei - filele 11-12 ds.
Ceilalți moștenitori ai defunctului au formulat în instanță o acțiune civilă în revendicare, iar prin nr. 3979/2005 a Judecătoriei Piatra Neamța fost admisă acțiunea formulată de împotriva pârâților și și obligați pârâții a lăsa reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în municipiul P N,- - 1,. A,. 4.
În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inselaciune prev. de art. 215 al. 1,2 si 3 și fals privind identitatea prev. de art. 293 cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal și 37 lit. b cod penal și s-au dovedit cu:
- Declarațiile părților vătămate;
- Antecontractul de vânzare - cumpărare nr. 2804/2002;
- Contractul de vânzare- cumpărare nr. 2999/2002;
- Declarațiile martorilor audiați în cauză - filele 17,20,62 și 67 ds.;
- Declarațiile inculpatului.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal.
Astfel fiind, a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii.
S-a făcut aplicarea art. 71 cod penal cu privire la drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II- și lit. b cod penal.
S-a dispus anularea Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2999/2002 de Biroul Notarului Public.
În temeiul art. 14 cod pr. penală raportat la art. 998 cod civil, a obligat inculpatul să plătească părților civile suma de 110.000.000 lei vechi, reactualizați la data executării, începând cu data încheierii contractului respectiv 5.09.2002, cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva sentinței penale au declarat apel părțile civile, și inculpatul ().
Prin decizia penală nr. 332/AP din 22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de părțile civile - și și inculpatul ( ), împotriva sentinței penale nr. 660 din 04.06.2007 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.
S-a menținut sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, au fost obligate părțile civile să plătească statului câte 20 lei, iar inculpatul suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, a dat o încadrare juridică legală faptelor și a reținut vinovăția inculpatului pe baza unor probe certe, legal administrate și temeinic apreciate.
Din analiza întregului material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești a rezultat fără dubiu, că inculpatul, profitând de coincidența de nume între el și tatăl său, decedat, a indus în eroare notarul public, obținând, astfel, autentificarea unui contract de vânzare - cumpărare, deși nu era proprietar al apartamentului și nu îl putea vinde.
Astfel, inculpatul nu a respectat partajul voluntar cuprins în certificatul de moștenitor nr. 3/2002, încheiat de Notarul public, prin care apartamentul pe care inculpatul l-a vândut părților civile, fusese atribuit surorii sale,.
În mod corect prima instanță a considerat că prezentarea inculpatului în fața notarului public, cu buletinul său de identitate, profitând de coincidența de nume între el și tatăl său și creându- aparența că se numește constituie infracțiunea de fals privind identitatea, prev. de art. 293 Cod penal; din moment ce, prin folosirea unui nume mincinos ( cel al tatălui său ), inculpatul a indus în eroare atât notarul public, cât și părțile vătămate, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare, fără manoperele respective cei înșelați neîncheind contractul, s-a consumat atât infracțiunea de fals privind identitatea, deoarece prezentarea sub o identitate falsă a produs consecințe juridice, cât și infracțiunea de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal, deoarece cumpărătorii au fost păgubiți cu suma plătită drept preț pentru un bun ce nu aparținea inculpatului.
Apărarea inculpatului că se impune achitarea sa, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 293 Cod penal, în baza art. 10 lit. b Cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, deoarece nu a săvârșit vreo acțiune prohibită de lege, ci s-a prezentat în fața notarului sub propria sa identitate, cu propria sa carte de identitate sau în baza art. 10 lit. d din același cod, deoarece nu se poate reține intenția directă de a induce în eroare notarul, este nefondată.
Elementul material al infracțiunii de fals privind identitatea se realizează printr-o alterare a adevărului, acțiunile ilicite fiind însoțite, de regulă, de înfățișarea unor dovezi, care, la rândul lor, sunt sau false sau folosite în mod fraudulos.În speță, inculpatul s-a prezentat în fața notarului, cu propria sa carte de identitate,folosită în mod fraudulos, creându-i aparența că este tatăl său, datorită coincidenței de nume.
Totodată, inculpatul a acționat cu intenție directă, de vreme ce s-a prezentat în fața notarului cu cartea sa de identitate și cu actele de proprietate ale apartamentului ale tatălui său decedat.
Raportat la cele expuse, rezultă, indubitabil, că inculpatul a comis infracțiunea prev. de art. 293 Cod penal.
De asemenea, prima instanță a făcut o legală individualizare a pedepselor aplicate, în raport de periculozitatea faptelor relevată de modul în care au fost concepute și realizate infracțiunile și de persoana inculpatului, recidivist post - executoriu, nu a acoperit prejudiciul cauzat părților vătămate și nu a recunoscut faptele.
De altfel, deși inculpatul a săvârșit infracțiunile în starea de recidivă prev. de art. 37 lit. b Cod penal, ce constituie o formă de agravare a răspunderii penale, prima instanță i-a aplicat pedepse orientate spre minimul special prevăzut de textele de lege sancționatoare.
Nu au putut fi aplicate dispozițiile art. 81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 alin. 1 lit. b Cod penal, respectiv inculpatul este recidivist.
Hotărârea apelată este legală și sub aspectul laturii civile a cauzei. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în fața primei instanțe cu suma de 110.000.000 lei vechi, reactualizată la data executării, iar inculpatul, urmare reținerii vinovăției, a fost obligat la plata acestei sume, cu titlu de despăgubiri civile.
Așadar, motivul de apel al părților civile, cu privire la nerecuperarea despăgubirilor civile, a fost nefondat. Acestea au posibilitatea punerii în executare a hotărârii, după rămânerea ei definitivă.
Împotriva deciziei penale inculpatul a declarat recurs în termen legal, fără a- motiva în scris.
Cu ocazia dezbaterilor apărătorul inculpatului a solicitat achitarea pentru ambele infracțiuni întrucât acesta nu se face vinovat de faptele care i s-au pus în sarcină.
În subsidiar a solicitat reducerea pedepselor aplicate.
Instanța de control judiciar examinând hotărârea atacată în temeiul art. 385/14 peC.P.P. baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei în raport de motivele invocate cât și din oficiu conform art. 385/9 alin. 3 C.P.P. constată că aceasta este legală și temeinică.
Din probele administrate în cauză și care au fost arătate în mod detaliat de primele instanțe rezultă în mode cert că inculpatul se face vinovat de săvârșirea cu vinovăție a faptelor pentru care a fost condamnat.
Inculpatul s-a prezentat în fața notarului, cu propria sa carte de identitate folosindu-se de calitatea mincinoasă că este tatăl său- profitând că are același nume și prenume - reușind astfel să-l inducă în eroare pe notar.
În cauză sunt îndeplinite astfel elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, întrucât cel în cauză s-a prezentat în fața notarului sub identitate falsă, respectiv aceea că ar fi tatăl său și adevăratul proprietar al apartamentului, ceea ce nu era adevărat.
În ce privește pedepsele aplicate acestea au fost bine individualizate în raport cu prevederile art. 72 și 52 cod penal, neimpunându-se reducerea acestora în raport de gravitatea infracțiunilor și persoana inculpatului care este recidivist.
Față de cele ce preced și neconstatându-se cazuri din cele care examinate din oficiu să ducă la casarea hotărârii atacate, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Se va constata că inculpatul avut apărător ales.
Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 cod pr. penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct.1 lit. b cod pr. penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 332/AP din 22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Constată că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 17.04.2008 cu opinia separată a d- judecător care este pentru admiterea recursului sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 293 cod penal.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red
Red. M/
Red. Șt/ 7.05.2008
Tehnored. PE/ 7.05.2008/ 2 ex
OPINIA SEPARATĂ A D- JUDECĂTOR - -
că în cauză inculpatul nu a comis infracțiunea de fals privind identitatea, prev. de art. 293 cod penal din considerente ce se vor expune.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamțs -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului (), reținându-se în sarcina sa că în cursul lunii august 2002 s-a prezentat la notar, creându-i acestuia aparența că se numește, obținând astfel autentificarea unui contract de vânzare- cumpărare, deși nu era proprietar al apartamentului ce a făcut obiectul vânzării.
S-a mai reținut că folosindu-se de actul de identitate și profitând de coincidența de nume între el și tatăl său, inculpatul indus în eroare notarul public, prezentându-se sub o identitate falsă, aceea a tatălui său.
Potrivit art. 293 alin. 1 constituie infracțiune fapta de prezentare sub identitate falsă pentru induce sau a menține în eroare un organ sau instituție de stat.
Prezentarea sub identitate falsă înseamnă atribuirea unei identități ce aparține altei persoane, acțiune ce se poate realiza oral, în scris sau cu ajutorul unor înscrisuri false sau folosite fără drept, care servesc pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare.
În cauză, inculpatul și-a dovedit, în fața notarului identitatea proprie cu propriul act de identitate, neexistând nicio neconcordanță între persoana fizică prezentă și datele înscrise în acest înscris.
Pentru a se reține că și-a atribuit identitatea tatălui său, inculpatul ar fi trebuit să prezinte actul de identitate al acestuia din urmă și să susțină că el este una și aceeași persoană cu cea indicată în actul de identitate al tatălui său.
În realitate, profitând de coincidența aproape identică dintre numele său și al tatălui, inculpatul și-a atribuit în mod mincinos calitatea de cumpărător din contractul de vânzare - cumpărare autentificat la 2.06.1997( fila 64 ), fără a susține într-o formă sau alta că este o altă persoană decât cea care se află în fața notarului.
De altfel, este de remarcat că între prenumele inculpatului și cel al tatălui său nu există identitate perfectă primul numindu-se(fl.55), iar al doilea ( fl.64).
De asemenea, deși ambele acte de identitate au fost emise în anul 1997, ele diferă prin număr și serie, ceea ce, la o verificare sporită, ar fi putut conduce cel puțin la suspiciunea că inculpatul nu a fost parte în contractul de vânzare- cumpărare din anul 1997.
Atât timp cât inculpatul și-a dovedit identitatea cu propriul său act de identitate nu se poate reține existența infracțiunii prev. de art. 293
Din aceste considerente, am opinat pentru admiterea recursului, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 293 cod penal, în temeiul art. 10 lit. d cod pr. penală.
JUDECĂTOR,
- -
Red. EE/7.05.2008
Tehnored. PE/08.05.2008/2 ex
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Adrian Bogdan, Nimineț Ștefan
