Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 50/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 50/
Ședința publică din 06 Mai 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul penal declarat de revizuientul, deținut în Penitenciarul Spital Colibași, împotriva sentinței penale nr.31/F din 27 februarie 2008,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat apelantul revizuient asistat de avocat ales,în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, s-a permis apărătorului să ia legătura cu apelantul revizuient.
Avocat având cuvântul, depune la dosar din partea apelantului motive de apel, o cerere, copie de pe două ordine de plată, 4 procese verbale și precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Procurorul având cuvântul, precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul revizuient,precizează că cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 394 lit a Cod procedură penală, constând în aceea că, la data când s- soluționat procesul, instanța nu a avut cunoștință despre adresa emisă de SC " " SA,din care rezultă că inculpatului i-a fost oprită linia de credit pentru Sc " " L, nu a fost avertizat și în momentul în care a emis filele CEC, nu a avut cunoștință despre acest lucru, el știind că are o linie de credit și disponibil în cont. Este vorba de un act nou.
Având în vedere că prima instanță care a soluționat cererea de revizuire nu s-a pronunțat pe acest aspect, solicită casarea cu trimitere pentru rejudecare.
Procurorul pune concluzii de respingere apelului, menținerea sentinței ca legală și temeinică. Aceste aspecte au fost invocate și în timpul procesului, nu se poate reține că este vorba de un act nou.
Apelantul revizuient având ultimul cuvânt, potrivit art. 377 al. ultim, arată că nu a avut cunoștință că i-a fost retrasă linia de credit, el știa că are bani în cont, se consideră nevinovat în ceea ce privește această faptă.
CURTEA
Asupra apelului penal formulat;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
La data de 1 octombrie 2007, condamnatul, deținut în Penitenciarul Colibași, a solicitat revizuirea sentinței penale nr.7 din 29 ianuarie 2003, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, prin care a fost condamnat la 13 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 din Codul penal, susținând că prima instanță nu a cunoscut împrejurarea că "" a retras din contul "" - administrată de acesta - disponibilul bancar, fără să-i aducă la cunoștință acest lucru, astfel că pe fondul necunoașterii situației a emis -uri bancare ce au fost refuzate, apoi, la plată.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, verificând susținerile condamnatului, în raport de dispozițiile art.399 Cod pr.penală, a înaintat Tribunalului Vâlcea, cererea, împreună cu referatul întocmit, cu concluzii de respingere a acesteia.
Soluționând cererea, Tribunalul Vâlcea, prin sentința penală nr.31/F din 27 februarie 2008, respins-o ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut:
Prin sus-amintita sentința revizuientul a fost condamnat la pedeapsa de 13 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, reținându-se că în perioada 2000 - 2001, în calitate de unic administrator sau asociat al mai multor societăți comerciale, înființate personal sau preluate prin cesionare, a indus în eroare un număr de 35 societăți comerciale de la care a cumpărat diferite mărfuri iar pentru plata acestora a emis file CEC și bilete la ordin fără a avea disponibil bancar.
După comiterea faptelor, revizuientul, dându-și seama că este urmărit a plecat din țară, fiind, ulterior, prins și încarcerat.
Tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.394 lit.a Cod pr.penală, privind revizuirea hotărârilor penale definitive, deoarece înscrisurile prezentate de "" în legătură cu firma "" nu sunt considerate înscrisuri noi, în sensul dispozițiilor textului de lege citat, întrucât au fost avute în vedere la data pronunțării hotărârii de condamnare.
Impotriva sentinței revizuientul a formulat apel, susținând, și de această dată, că "" nu l-a avertizat în legătură cu interdicția de plată privitoare la "" și retragerea carnetului cu file CEC; pe acest fond, susține revizuientul, a emis file CEC știind că are disponibil bancar.
Examinând hotărârea apelată, în raport de critica formulată precum și din oficiu, în limitele și în conformitate cu dispozițiile art.371 și 372 Cod pr.penală, se constată că apelul este nefondat și va fi respins ca atare.
Prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art.393 și urm. din Codul d e pr.penală, privind revizuirea unei hotărâri penale definitive, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art.394 lit.a Cod pr.penală, referitoare la cazurile de revizuire.
Potrivit textului de lege pre-citat, revizuirea poate fi cerută când "s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei".
Imprejurările invocate în cererea de revizuire, privitoare la faptul că nu a avut cunoștință de interdicția bancară a "", impusă "" - administrată de revizuient - au făcut obiectul verificării organului de urmărire penală cât și a primei instanțe.
Sub acest aspect, urmează a se constata că susținerea revizuientului, referitoare la împrejurarea respectivă nu este făcută pentru prima dată în procedura de revizuire, ci a fost făcută încă în cursul urmăririi penale, în declarația dată (27 din vol.I), precizând: "Am fost nevoit să cumpăr "" pentru a-mi desfășura activitatea în continuare. Activitatea s-a desfășurat normal până la jumătatea lunii mai 2000 când, datorită unei neînțelegeri cu Râmnicu V mi s-au refuzat la plată două file CEC. In aceste condiții, o dată intrat în interdicție de plată, toate filele CEC emise s-au refuzat la plată. Datorită acestui motiv mi s-a retras carnetul cu file CEC, îngreunându-se activitatea ulterioară".
Imprejurările respective au fost verificate, așa cum s-a precizat, atât de organul de urmărire penală cât și de către instanța de fond care, constatând că apelantul a emis CEC-uri fără acoperire în perioada interdicției bancare, a reținut în sarcina acestuia actele materiale alături de celelalte acte materiale privitoare la restul de 34 al societăților comerciale induse în eroare.
Prin urmare, nefiind vorba de fapte sau împrejurări necunoscute de către instanță la data soluționării cauzei, în sensul dispozițiilor art.394 lit.a Cod pr.penală, cererea de revizuire este nefondată.
Chiar și în situația în care aceste împrejurări nu ar fi fost cunoscute de către instanța de condamnare, totuși, ele nu ar fi putut conduce la revizuirea hotărârii atâta timp cât, în conformitate cu dispozițiile art.394 alin.2 Cod pr.penală "cazul de la lit.a constituie motiv de revizuire dacă, pe baza faptelor și împrejurărilor noi, se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare".
Or, din actele dosarului, rezultă că apelantul-revizuient a fost condamnat pentru 35 acte materiale de inducere în eroare a tot atâtor societăți comerciale, cărora le-a achitat contravaloarea mărfurilor cumpărate cu file CEC sau bilete la ordin, fără acoperire bancară.
In concluzie, constatându-se că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, se va respinge ca nefondat apelul, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Pe cale de consecință, va fi obligat apelantul, în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de revizuientul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.31/F din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Obligă pe apelant la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.-, -,
Grefier,
Red.Gh.-
Tehnored./ex.3
Jud.fond
7 mai 2008
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Elena Minodora Rusu
