Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 511/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.511/R/2009
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
Complet de judecată compus din
PREȘEDINTE: Rus Claudia
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Pușcaș Mircea
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, împotriva deciziei penale nr. 86/A din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a desființat sentința penală nr. 859 din 25 mai 2007 pronunțată de Judecătoriei Oradea, privind pe inculpatul intimat, domiciliat în lui, str. - nr.10, județul B, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art.215 al.2 si 3 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul intimat, lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.56/2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual de Avocat, lipsă fiind părțile civile intimate CLO, C a SA Reșița, C O și Total CO SRL
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul parchetului susține recursul solicitând admiterea acestuia, desființarea deciziei recurate ca fiind nelegală și netemeinică și menținerea hotărârii instanței de fond, de condamnare a inculpatului la o pedeapsă legală și just individualizată. Consideră că, în mod nelegal, instanța de apel a dispus achitarea inculpatului, în condițiile în care nu a reținut o altă stare de fapt, administrând o singură probă, respectiv reaudierea coinculpatului, care a dat o declarație contradictorie. Apreciază că, schimbarea radicală a soluției, din condamnare în achitare, ar fi impus exigența analizării și înlăturării probelor avute în vedere de instanța de fond, ceea ce în speță, instanța nu a făcut, și drept urmare a pronunțat o soluție greșită. Apărătorul ales al inculpatului intimat pune concluzii de respinge ca nefondat a recursului declarat de parchet, apreciind că, în mod just și legal instanța de apel a apreciat că probele administrate în cauză sunt neconcludente pentru se reține un act de complicitate al inculpatului la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune comisă de inculpatul. Potrivit art.69 Cod de procedură penală declarația învinuitului sau inculpatului nu poate constitui probă, dacă nu se coroborează cu probele administrate în cauză, astfel că. Condamnarea pe declarația inculpatului, cu atât mai mult cu cât martorii audiați în cauză a relevat împrejurarea că inculpatul nu se face vinovat de comiterea vreunei infracțiuni.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.859/2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 215 al.2 si 3 Cod penal cu aplic.art.37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
In baza art.334 Cod procedură penală s- respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal in infracțiunea prev. de art.26 Cod penal rap. la art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a si art.41 Cod penal.
In baza art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
In baza art.291 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
II. In baza art. 215 al.2 si 3 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
III. In baza art. 215 al.2 si 3 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
In baza art.334 Cod de procedură penală s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal în infracțiunea prev. de art.26 Cod penal rap. la art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a si art.41 Cod penal.
In baza art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
In baza art.291 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
IV. In baza art.20 Cod penal rap.la art. 215 al.2 si 3 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infractiunii de tentativa la înșelăciune.
In baza art.334 Cod de procedură penală s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal în infracțiunea prev. de art.26 Cod penal rap.la art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a si art.41 Cod penal.
In baza art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
In baza art. 291 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
In baza art.33 lit.a, art.34 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o sporește cu 1 an închisoare.
In baza art.36 al.1 Cod penal cu ref.la art.33 lit.a si art.34 al.1 lit.b Cod penal s-a contopit pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata prin nr.820/2003 a Judecătoriei Oradea cu pedeapsa de 5 ani si 1 an închisoare aplicate prin nr.1634/2001 a Judecătoriei Cluj -N (fapte săvârșite in perioada august-decembrie 2000), cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicata in prezenta cauza, la care s-a adăugat un spor de 1 an, urmând sa execute o pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare.
In baza art.39 al.1 Cod penal s-a contopit pedeapsa de 6 ani închisoare cu pedeapsa de 17 ani închisoare, ce constituie primul termen al recidivei, si aplică acestuia pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b si c Cod penal după executarea pedepsei principale.
In baza art.36 al.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii din 07.08.1998 la 08.08.1998, precum si perioada executată din 09.02.2001 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare al pedepsei nr- al Judecătoriei Oradea si emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri.
In baza art.26 Cod penal rap. la art.215 al.2 si 3 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
III.In baza art.26 Cod penal rap.la art.215 al.2 si 3 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
In baza art.33 lit.a, 34 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
In baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpaților drepturile prev. la art.64 lit.a,b Cod penal până la terminarea executării pedepsei.
In baza art.14,346 Cod de procedură penală, art.998 cod civil s-au admis acțiunile civile si au fost obligați in solidar inculpații la plata sumei de 7.788. lei către - SA O, si 7.039.lei către - SRL O, si inculpatul la plata sumei de 9.520.lei către - SRL
In baza art.118 lit.a Cod penal s-a dispus confiscarea specială a ștampilei cu antetul "- SRL", aflată la dosarul cauzei.
In baza art.118 lit.a Cod penal s-a dispus confiscarea speciala si in baza art.348 Cod de procedură penală s-a dispus anularea certificatul de înregistrare fiscala aflat la fila 30, certificatul de înmatriculare aflat la fila 23
In baza art.191 al.2 Cod de procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat.
In baza art.189 Cod de procedură penală onorariile apărătorilor din oficiu in cuantum de 40 RON fiecare pentru av., conform delegatiei nr.3208/2004 si av. a fost achitat din fondurile Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
In cursul lunii decembrie 2000, inculpatul, sustiand ca este reprezentantul unei societăți comerciale din Targu M l-a contactat telefonic pe martorul, administrator la - SRL Vadu, exprimându-si dorința de a cumpăra produse electrocasnice comercializate de societatea sus menționate. Deoarece plata era acceptata de către - SRL numai prin file CEC, inculpatul a solicitat si a obținut de la martorul numărul de cont si codul fiscal al societății pe care acesta o administrează. Cu datele astfel obținute, inculpatul a completat in fals un certificat de înmatriculare si un certificat de înregistrare fiscala, după care, s-a prezentat la - SRL, unde a comandat confecționarea unei ștampile cu antetul - SRL.
In luna ianuarie 2001, inculpatul a luat telefonic legătura cu persoane din conducerea - SA O, prezentându-se sub numele de, administrator la - SRL. Ca urmare a discuțiilor purtate, inculpatul si-a manifestat intenția de a cumpăra un număr de 30 aragaze, in acest sens expediind prin fax comanda nr.14/2001 prin care a solicitat in numele - SRL produsele menționate.
La data de 26.01.2001 inculpatul a închiriat un autovehicul pentru transportul aragazelor de la - metalica SA si l-a împuternicit pe conducătorul auto, numitul sa ridice aceste produse si sa efectueze plata cu o fila CEC, înmânându-i in acest sens fila CEC seria - nr. - pe care a semnat-o si a aplicat ștampila confecționată cu antetul - SRL. In aceeași zi marfa a fost încărcata din depozitul - SA, conducătorul autovehiculului predând reprezentantului unității furnizoare fila CEC menționate, care a fost completata cu toate elementele esențiale conform înțelegerii intervenite in urma discuției telefonice. Ca atare, a fost înscrisă suma de 77.873.600.lei, reprezentând contravaloarea aragazelor si codul fiscal al - SRL, care a fost preluat din certificatul de înregistrare fiscala, întocmit in fals de către inculpat. Fila CEC a fost introdusa in circuitul bancar la data de 09.02.2001 si a fost refuzata la plata pe motiv de "vicii de completare si pentru ca semnătura si ștampila aplicata nu corespunde specimenului de semnături, respectiv formei ștampilei aflata in baza de date a băncii". După ce a intrat in posesia produselor, inculpatul le-a vândut in localitatea Târgu M martorului, pentru suma de 3.000.DM.
Inculpatul a declarat in timpul desfășurării urmăririi penale, faptul ca întreaga activitate infracționala a desfășurat-o, fiind ajutat in mod direct de către inculpatul, care i-a înmânat fila CEC falsificata pentru plata produselor cumpărate de la - SA O si care, ulterior, a beneficiat de 1.700.DM din suma totala obținută prin vânzarea aragazelor.
- SA O s-a constituit parte civila cu suma de 77.873.600.lei.
II. In luna aprilie 2000, inculpatul a primit conform declarațiilor sale de un anume din un certificat de înmatriculare si un certificat de înregistrare fiscala aparținând - SRL T, obținând si o fila CEC nr.6002-- eliberata de Banca Agricola- Sucursala De asemenea a intrat in posesia unei ștampile cu antetul acestei societati, precum si a datelor privind firma respectiva. Având aceste documente si date, inculpartul a contactat telefonic pe martorul, administrat la - SRl O, prezentandu-se sub numele de, administrator al - SRL Conform înțelegerii intervenite, s-a stabilit ca inculpatul, in calitate de administrator al - SRL T sa cumpere de la - SRL O faina, palat urmând a fi efectuata cu fila CEC.
In acest sens la data de 14.04.2000, inculpatul a închiriat un autovehicul si l-a împuternicit pe șofer, in calitate de delegat, sa ridice faina de la - SRL, predându-i acestuia in vederea efectuării plății fila CEC cu nr. 6002-- pe care a semnat-o in fals si a aplicat ștampila cu antetul - SRL
In baza facturii seria - - nr.- Sc SRL a livrat catre - T cantitatea de 4.000.kg faina, in valoare totala de 95.200.000.lei. Fila CEC sus mentionata, după ce a fost completata cu toate elementele esențiale, a fost introdusa in circuitul bancar, insa a fost refuzata la plata de către Banca Agricola la data de 25.04.2000 pe motiv de "lipsa disponibil, unitate aflata in interdictie bancara". Inculpatul a valorificat faina obtinuta prin vanzare catre o societate din G, jud. A, incasand suma de 60.000.000.lei.
- SRL O se constituie parte civila in cauza cu suma de 95.200.000.lei.
III. In luna ianuarie 2001, dupa ce in prealabil a intrat in posesia datelor privind - SRL S, inculpatul a completat in fals un certificat de înmatriculare si un certificat de înregistrare fiscala in care a înscris aceste date. Conform declarațiilor sale, inculpatul a primit de la inculpatul, cel care i-a adus la cunoștință datele despre - SRL si fila CEC --303--. Folosind actele completate in fals, inculpatul a solicitat si obtinut confecționarea unei ștampile cu antetul - SRL
Având aceste mijloace obținute in mod fraudulos, inculpatul a luat telefonic legătura cu numitul, administrator la - SRL. Prin aceste împrejurări si-a manifestat dorința de a cumpăra 5.000.flacoane de ulei, pe care urma sa le plătească cu fila CEC. Pentru a fi convingator, inculpatul a expediat prin fax si comanda catre - SRl, in baza căreia - SRL Sas olicitat livrarea cantității de 5.000.flacoane ulei, precizându-se ca plata se va efectua prin banca cu fila CEC, la un termen de 3 zile după recepționarea mărfii.
La data de 22.01.2001, prin delegat inculpatul a ridicat de la - SRL O, in baza facturilor cu nr.- si - ulei in valoare totala de 70.386.120.lei. Conform înțelegerii stabilite telefonic, la momentul ridicarii marfii, persoana delegata de către inculpat a înmânat reprezentantului - SRL fila CEC seria - 303--, care era stampilata si semnata de inculpat, fiind înscrisă cu acel prilej doar suma care reprezenta contravaloarea uleiului cumpărat.
La data de 29.01.2001 - SRL a introdus fila CEC in circuitul bancar, fiind refuzata la plata pe motiv de "vicii de completare, stampila si semnătura necorespunzând cu specimenul de semnături". Inițial marfa cumparata a fost transportata in orașul S, după care in aceeași zi a fost vânduta martorului, administrator al - Targu M pentru suma de 60.000.000.lei. Conform declarațiilor inculpatului suma de 30.000.000.lei din suma totala obținuta ca urmare a vânzării uleiului a revenit inculpatului.
- SRL se constituie parte civila in cauza cu suma de 70.380.120.lei.
IV. Cunoscând datele importante privind - SRL, inculpatul a completat in fals un certificat de înmatriculare si un certificat de înregistrate fiscala înscriind mențiunile referitoare la aceasta societate. După modelul stampilei - SRL aplicata pe facturile in baza cărora s-a livrat marfa către - SRL; inculpatul a solicitat si obținut confecționarea unui astfel de instrument. Prezentându-se sub numele de, administrator al - SRL O, in luna februarie 2001, inculpatul a contactat-o telefonic pe numita, coordonatorul punctului de lucru din O a - SA Resita, aratandu-se dispus sa cumpere paste făinoase, plata urmând sa se efectueze cu fila CEC. Pe data de 9.02.2001, inculpatul s-a deplasat la punctul de lucru al - SRL, unde a discutat cu martora detaliile privind cumpărarea pastelor făinoase. In acest sens s-a stabilit modalitatea de efectuare a plătii, care urma sa fie realizata prin fila CEC, ce va fi înmânată de șoferul camionului, in calitate de delegat al inculpatului. După discuția purtata, inculpatul a intenționat sa paraseasca punctul de lucru, urmand ca in decurs de 15 minute sa sosească autocamionul in vederea incarcarii cu paste făinoase.
Fiind retinut de organele de politie, inculpatul a recunoscut ca se numește si prin actele sale a intenționat sa insele - SRL. Asupra sa au fost găsite certificate de înmatriculare si înregistrare false, ștampila confecționată in fals cu amprenta - SRL, un bloc cu 16 file CEC.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisa s-au probat cu filele CEC si refuzul unitatilor bancare, documente contabile, înscrisuri falsificate, declarațiile martorilor,.
Audiat in faza de urmărire penala si in faza de cercetare judecătorească, inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor.
Audiat in faza de cercetare judecătorească, inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptelor. Declarația sa este combătuta atât de declarațiile inculpatului care arata faptul ca a fost ajutat la savarsirea infracțiunilor de inculpatul cat si de declarația martorului care confirma sustinerile inculpatului.
Faptele inculpatului de a induce in eroare partile vatamate cu prilejul încheierii si executării unor contracte de vanzare-cumparare prin folosire de nume si calitati mincinoase in scopul de a obține un folos material injust, intruneste elementele constitutive ale infracțiunii de inselaciune prev. de art.215 al.2 si 3.Cod Penal (pct.I-III) si tentativa la înșelăciune prev. de art.20 rap.la art.215 al.2 si 3.Cod Penal, texte de lege in baza căruia instanța a condamnat inculpatul la cate o pedeapsa de 3 ani închisoare, respectiv 2 ani închisoare.
Fapta inculpatului de a falsifica certificate de înmatriculare si de înregistrare fiscala de natura sa producă consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material in înscrisuri oficiale prev. de art.288 al.1 Cod Penal, text de lege in baza căruia instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art.334 Cod de procedură penală a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal in infracțiunea prev. de art.26 Cod penal rap.la art.288 al.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a si art.41 Cod penal.
Fapta inculpatului de a folosi înscrisuri oficiale cunoscând ca sunt false, in vederea producerii de consecințe juridice, intruneste elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art.291 Cod penal, text de lege in baza căruia instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare.
Fapta inculpatului de a ajuta pe inculpatul la savarsirea infracțiunilor de înșelăciune prin procurarea de file CEC si furnizarea de informații cu privire la datele de identificare ale unor societăți comerciale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 Cod penal rap.la art.215 al.2 si 3 Cod penal, text de lege in baza căruia instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare.
Având in vedere ca faptele săvârșite in prezentul dosar sunt concurente, in baza art.33 lit.a, art.34 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an închisoare.
Avand in vedere ca faptele săvârșite in prezentul dosar sunt concurente, in baza art.33 lit.a, 34 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, foarte ridicat prin prisma valorii ridicate a prejudiciului rămas neacoperit si persoana inculpatului cunoscut cu multiple antecedente penale.
Din fisa de cazier judiciare al inculpatului rezulta ca acesta a săvârșit faptele din prezentul dosar, in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal, raportat la.nr.33/23.02.1999 a Tribunalului Aceasta a fost contopita împreuna cu alte pedepse prin nr.820/2003 a Judecătoriei Oradea, reținându-se ca toate faptele săvârșite de inculpat pana la data de 12.04.2000 sunt concurente, stabilindu-se ca prim termen al recidivei o pedeapsa de 17 ani închisoare cu aplic.art.71 si 64 Cod penal si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b si c Cod penal, pentru o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale. Toate faptele săvârșite după aceasta data sunt săvârșite in stare de recidiva postcondamnatorie.
In baza art.36 al.1 Cod penal cu ref. la art.33 lit.a si art.34 al.1 lit.b Cod penal a contopit pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata prin nr.820/2003 a Judecătoriei Oradea cu pedeapsa de 5 ani si 1 an închisoare aplicate prin sentința penală nr.1634/2001 a Judecătoriei Cluj -N (fapte savarsite in perioada august-decembrie 2000), cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicata in prezenta cauza, la care a adăugat un spor de 1 an, urmând sa execute o pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare.
In baza art.39 al.1 Cod penal a contopit pedeapsa de 6 ani închisoare cu pedeapsa de 17 ani închisoare, ce constituie primul termen al recidivei, si s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b si c Cod penal după executarea pedepsei principale.
In baza art.36 al.3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii din 07.08.1998 la 08.08.1998, precum si perioada executata din 09.02.2001 la zi.
A dispus anularea mandatului de executare al pedepsei nr- al Judecătoriei Oradea si emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri.
In ceea ce privește latura civila a cauzei, având in vedere ca prejudiciul justificat cu înscrisuri a rămas in integralitate neacoperit, in baza art.14,346 Cod de procedură penală, art.998 Cod civil a admis acțiunile civile si a obligat in solidar inculpații la plata sumei de 7.788. lei catre - SA O si 7.039.lei catre - SRL O si inculpatul la plata sumei de 9.520.lei către - SRL
In baza art.118 lit.a Cod penal s-a dispus confiscarea speciala a ștampilei cu antetul "- SRL", aflata la dosarul cauzei.
In baza art.118 lit.a Cod penal s-a dispus confiscarea speciala si in baza art.348 Cod de procedură penală a dispus anularea certificatul de înregistrare fiscala aflat la fila 30, certificatul de înmatriculare aflat la fila 23
In baza art.191 al.2 Cod de procedură penală a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat.
In baza art.189 Cod de procedură penală onorariile apărătorilor de oficiu in cuantum de 40 RON fiecare pentru av., conform delegației nr.3208/2004 si av. au fost achitate din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate, ca netemeinică și nelegală, iar în rejudecarea cauzei achitarea sa în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. c Cod de procedură penală, motivând că nu a săvârșit fapta de care este judecat. În esență arată că greșita condamnare a sa se bazează pe eficientizarea declarației coinculpatului, la vremea respectivă, care de fapt nu a declarat apel în cauză. Învederează instanței că această declarație nu este suficientă pentru a duce la o condamnare, atâta timp cât nu se coroborează cu alte probe. Susține că în afară de acea declarație nu au fost administrate alte probe din care să rezulte participația sa penală. Mai mult susține că coinculpatul revine asupra declarației și îl disculpă arătând că nu a participat în nici un fel la înfăptuirea faptei penale.
Prin decizia penală nr. 86/A din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 379 pct.2 lit. a Cod de procedură penală s-a admis apelul penal declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 859 din 25.05.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în sensul că:
S-au înlăturat dispozițiile de condamnare a inculpatului pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 26 raportat la art.215 al.2 și 3 Cod penal descrise la punctele I și III din Rechizitoriu și dispozițiile de obligare a acestui inculpat la plata de despăgubiri civile și cheltuieli judiciare.
În baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la 26.07.1955, în loc. lui, str. -, nr.10, jud. B, CNP -, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 26 - 215 al.2,3 Cod penal.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în fața primei instanțe, la plata cărora a fost obligat inculpatul rămân în sarcina statului, menținându-se restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bihor examinând sentința apelată prin prisma apelului declarat, cât și din oficiu, în baza art.371 Cod de procedură penală, tribunalul a reținut că acesta este fondat, și l-a admis ca atare în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală.
Tribunalul Bihora apreciat că hotărârea instanței de fond este nelegală, aceasta pronunțând o hotărâre de condamnare pe baza unui probatorie afectat de vicii ce îi înlătură orice concludență sub aspectul probării vinovatei inculpatului.
administrat in cauza,reținut a fi incriminator în ceea ce-l privește pe inculpatul, însumează:
- declarația coinculpatului, condamnat definitiv - dată în faza de urmărire penală - fila 27, ce atestă înțelegerea existentă între acesta și inculpatul. În concret coinculpatul condamnat arată că în urma unei înțelegeri cu și s-a stabilit că acesta să cumpere mai multe aragaze de la -. SA O, ce urmau să fie achitate cu o filă CEC, promisă de cei doi, despre care știa că era de la. În aceeași declarație arată că suma de bani primită în acest context, a fost împărțită cu, căruia i-a predat suma de 1.700 mărci. În fața primei instanțe, la prima audiere, același coinculpat condamnat și-a menținut susținerile făcute în faza de urmărire penală, arătând că a achiziționat de la o societate comercială aragaze și că fila CEC emisă pentru plata acestora a primit-o de la inculpatul și că acesta a comercializat aceste produse, fără a le cunoaște proveniența. În cadrul acestei audieri a mai arătat că a cumpărat de la inculpatul acte de înmatriculare și înregistrare ale unor firme, despre care nu știe de unde au fost obținute de către inculpatul. Audiat din nou de prima instanță, acesta a declarat că nu a primit nici o filă CEC de la inculpatul, că nu i-a dat acestuia suma de 1.700 mărci, că nu a primit personal nici o filă CEC în alb de la acesta, că toate datele de identificare a diferitelor societăți i-au fost furnizate de numitul. În fața instanței de apel coinculpatul condamnat a relatat că declarațiile făcute anterior împotriva inculpatului au fost motivate de faptul că a dorit să-i ușureze situația numitului, cu care la acea dată se afla în stare de arest preventiv și care a procurat de altfel toate documentele sus arătate și multiplicate pe calculator bilete la ordin. Mai arată că l-a implicat în această cauză pe inculpatul întrucât numitul " îl ura pe acesta" și îl acuza că " i-a turnat la poliție".
- proces verbal de perchiziție domiciliară, din 21 februarie 2001, din care rezultă că la domiciliul numitului s-au descoperit mai multe înscrisuri, printre care certificatul de înregistrare fiscală semnate și ștampilate - dar necompletate, statute de societăți comerciale nesemnate și neștampilate, facturi fiscale necompletate, neștampilate, avize de însoțire a mărfii necompletate și neștampilate, comenzi marfă necompletate și neștampilate, proces verbal ce atestă declarația dată de numitul că înscrisurile sus enumerate au fost lăsate la locuința acestuia de o cunoștință a inculpatului, respectiv coinculpatul condamnat;
- proces verbal de confruntare între inculpatul și martorul încheiat în 16 martie 2001, din care rezultă că la una dintre întrebările adresate în cadrul confruntării, coinculpatul condamnat arată că o parte din filele CEC emise de acesta le-a primit de la inculpatul, iar martorul arată că o parte din filele CEC emise de O au fost obținute de de la numitul, despre care martorul arată că nu știe nimic.
- declarația martorului, care în faza de urmărire penală a declarat că are cunoștință despre faptul că, coinculpatul condamnat a primit mai multe file CEC de la prietenul său inculpatul cu care știa că are afaceri ilegale.
Tribunalul Bihora apreciat probele sus enumerate ca fiind neconcludente pentru a se reține un act de complicitate al inculpatului apelant la înșelăciunea comisă de inculpatul condamnat în dauna părții civile -. SA O, respectiv -. SRL, pentru următoarele considerente:
- declarația coinculpatului nu este o probă concludentă, fiind lipsită de orice garanție de obiectivitate asupra aspectelor relevate, din două motive. Coinculpatul nu a avut o atitudine constantă în cauză, ceea ce raportat la poziția sa procesuală și la împrejurarea că a fost condamnat pentru comiterea unei fapte penale, demonstrează o etică îndoielnică, implicit o lipsă de sinceritate. De altfel, inculpatul este o persoană întotdeauna interesată în cauză. Acest interes al său poate motiva nu neapărat dorința de a fi trasă la răspundere penală și o altă persoană cât dorința de a împărți răspunderea sa civilă cu altă persoană, ceea ce ar face ca obligația sa pecuniară să fie limitată. Declarația inculpatului în prezenta cauză nu se coroborează cu nici o altă probă obiectivă.
Lămurirea dată de numitul, consemnată în procesul verbal de percheziție domiciliară în sensul că documentele contabile și statutare specifice unei societăți comerciale i-au fost lăsate la domiciliu de un cunoscut al inculpatului (coinculpatul ) nu-l incriminează pe inculpatul.
Declarația dată în faza de urmărire penală de numitul în sensul că știe că, coinculpatul condamnat deținea acte contabile în alb, pe care le primise de la inculpatul, nu este relevant în cauză, nespecificându-se aceste acte, pentru a se putea stabili dacă este vorba de filele CEC folosite la comiterea celor două înșelăciuni, pentru care inculpatul este judecat în calitate de complice. Această împrejurare relevată de martor este un indiciu relevant, însă nu există nici o altă probă obiectivă cu care să fie coroborat. Acest martor este, totodată, o persoană îndoielnică. Așa cum rezultă din declarațiile coinculpatului condamnat, acest martor s-a aflat sub puterea unei măsuri preventive privative de libertate, aflându-se în locul de deținere împreună cu inculpatul, când au povestit de cele întâmplate, iar declarațiile date de sunt incriminatorii pentru acest martor, aspect ce probează un anume interes al martorului în cauză.
Față de considerentele expuse, instanța de apel a apreciat insuficient probatoriul administrat pentru a se pronunța o hotărâre de condamnare în cauză, insuficiență care rezultă, conform celor de mai sus, din lipsa de obiectivitate a probelor administrate. Ca atare, rejudecând cauza, instanța de apel a dispus conform dispozitivului deciziei recurate.
Împotriva acestei decizii penale, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor solicitând admiterea acestuia, casare deciziei recurate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe de condamnare a inculpatului.
În susținerea motivelor de recursl, parchetul a susținut, în esență, că, în mod nelegal, instanța de apel a dispus achitarea inculpatului, în condițiile în care nu a reținut o altă stare de fapt, administrând o singură probă, respectiv reaudierea coinculpatului, care a dat o declarație contradictorie, că schimbarea radicală a soluției, din condamnare în achitare, ar fi impus exigența analizării și înlăturării probelor avute în vedere de instanța de fond, pronunțând astfel o soluție greșită.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate de parchet, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 al.2 și art.385/14, Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 Cod de procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat apare ca nefondat și, în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală va fi respins ca atare.
În mod corect, instanța de apel a apreciat că în cauză probatoriul administrat este insuficient pentru a se reține un act de complicitate la infracțiunea de înșelăciune pentru a se putea pronunța o hotărâre de condamnare a inculpatului.
Din actele și lucrările aflate la dosar, Curtea reține că declarația coinculpatului nu este suficientă pentru a duce la o condamnare, atâta timp cât nu se coroborează cu alte probe, în afară de acea declarație nu au fost administrate alte probe din care să rezulte participația sa penală. Cum orice dubiu trebuie interpretat în favoarea inculpatului, potrivit principiului "in dubio pro reo" urmează a fi menținută soluția de achitare pronunțată de instanța de apel.
Față de aspectele mai sus arătate, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor împotriva deciziei penale nr. 86/A/18.03.2009 a Tribunalului Bihor pe care o va menține în întregime, cheltuieli judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
În baza art. 38515punctul 1 litera "b" Cod de procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR împotriva deciziei penale nr. 86/A din 18 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie CA
Judecători apel R -
Judecător fond
AS/07.12.2009
2 ex.
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Condrovici Adela, Pușcaș Mircea
