Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 540/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 540/2009
Ședința publică din 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 3: Maria Elena
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de partea civilă Regionala de Transport Feroviar de Călători B împotriva deciziei penale nr.150/8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata intimată, avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata intimată, avocat, solicită respingerea recursului formulat de partea civilă ca nefondat și neîntemeiat. Arată că prin recursul declarat în cauză se critică hotărârea pentru faptul că au fost diminuate despăgubirile acordate de prima instanță, dar precizează că în cauză s-a efectuat un raport de expertiză contabilă și un supliment la raport, iar partea civilă avea posibilitatea formulării eventualelor obiecțiuni la completarea la raportului de expertiză. În concluzie solicită respingerea recursului pentru considerentul că partea civilă trebuia să-și exprime punctul de vedere cu privire la suplimentul la raportul de expertiză.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului, apreciind că instanța de apel a soluționat corect latura civilă având în vedere concluziile raportului de expertiză și partea achitată de inculpat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 364/2008 Judecătoria Sibiua dispus condamnarea inculpatei, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, pedeapsă ce a fost suspendată pe o perioadă de 5 ani în baza art.81 alin. 1 Cod penal. A fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod Penal, pedeapsă care le rândul ei a fost suspendată în baza art.71 alin. 5.Cod Penal Sub aspect civil a fost admisă acțiunea formulată de partea civilă Regionala de Transport Feroviar de Călători B și a fost obligată inculpata la plata sumei de 75.410 lei daune materiale.
Pentru a pronunța această soluție Judecătoria Sibiua reținut că inculpata a ocupat funcția de casier CF în cadrul Stației CFR Călători Sibiu și a gestionat casa de bilete nr. 13 din ianuarie 2000 până în iunie 2006. Conform fișei postului inculpata avea ca principale atribuții de serviciu comercializarea legitimațiilor de călătorie, încasarea contravalorii acestora și întocmirea conturilor de gestiune, predarea sumelor încasate la casa colectoare a stației,
Casa de bilete nr. 13, ca de altfel toate celelalte aflate în Stația CFR Călători Sibiu era dotată cu un ternion - dulap pentru păstrarea legitimațiilor de călătorie tip carton, pe relații de transport și care se găsea în imediata apropiere a spațiului unde se comercializau legitimații de călătorie -precum și un depozit, unde se păstrau biletele tip carton, în pachete sigilate de 100.care erau așezate în ordine numerică și din casier aproviziona, în măsura necesarului de bilete, ternionul.
Activitatea fiecărei gestiuni era supravegheată prin contoare periodice atât de către casierul verificator al stației împreună cu șeful de stație, cât și de către Oficiul Control Financiar de Gestiune din cadrul Regionalei de Transport Feroviar de Călători B prin revizori contabili.
În luna iunie 2006 inculpata urma să predea gestiunea casei de bilete nr. 13 către o altă casieră, deoarece urma să plece în concediu prenatal, astfel că a fost invitată de către șeful stației să participe la inventariere. Aceasta însă a amânat în mod repetat, încercând să se eschiveze, în cele din urmă, în ziua de 28.06.2006 casierii verificatori, adjunctul șefului stației CFR Sibiu au procedat la verificarea casei nr. 13, în prezența inculpatei. Rezultatele controlului au evidențiat lipsa mai multor valori din ternion - bilete de carton - cât și a mai multor pachete de bilete din depozit.
A fost solicitat un control de gestiune la Regionala CFR Călători B - Oficiul Control Financiar de Gestiune, control ce a fost efectuat în perioada 29.06 - 31.07.2006. Perioada supusă controlului a fost 11.2005 - 06.2006, respectiv perioada scursă de la ultimul control financiar de gestiune.
Procesul-verbal încheiat de organele de control la data de 31 iulie 2006 constatat un minus de casă în valoare de 89.510,75 lei. Controlul s-a efectuat prin verificarea bilet cu bilet a legitimațiilor aflate atât în ternion cât și a celor din depozit și lipsuri constatate au fost defalcate pe relațiile de călători la fila 14 dosar. S-a constatat de asemenea lipsa unui număr de 700 bilete gratuite din depozit care au fost descoperite introduse în parchetele de bilete tip carton preț fix și resigilate.
Inculpata deși a fost legal citată în fața instanței de fond la toate adresele indicate nu s-a prezentat la nici un termen, însă a fost reprezentată de apărător ales. În față organelor de control ea a recunoscut că a sustras în modul prezentat mai sus, bilete preț fix din pachetele aflate în depozit, le-a înlocuit cu biletele gratuit, după care le-a comercializat în cadrul casei nr. 13 pe care o gestiona și și-a însușit suma rezultată, în perioada 11.2005 - 06.2006. A avut o atitudine cooperantă față de organele de și a acoperit o parte din suma constatată minus în gestiunea sa, respectiv 14.100 lei.
Ulterior, în timpul urmăririi penale, inculpata a revenit și a susținut că a sustras într-adevăr biletele tip carton preț fix din pachetele aflate sigilate în depozit, însă această activitate a desfășurat-o în anul 2000, când a avut mari probleme financiare. Ulterior a încercat să acopere o parte din suma însușită dar nu a mai reușit.
Cuantumul prejudiciului a fost stabilit de partea civilă prin procesul-verbal încheiat la data de 31.07.2006 (filele 12-15 dosar de urmărire penală), la care se află atașate anexele de control și notele explicative date de inculpată (filele 16-56 dosar de urmărire penală), în care arată în mod detaliat cum a procedat cu fiecare categorie de bilete.
Faptul că ar fi existat o lipsă în gestiunea inculpatei în valoare de 60.000 lei despre care inculpata a arătat că a constatat-o în luna noiembrie 2005 și despre care susține că nu a fost provocată de ea nu s-a dovedit prin nici o probă. Inculpata nu a adus la cunoștință această împrejurare nimănui din cadrul părții civile, și chiar dacă ar fi constatat o astfel de lipsă ar fi existat un motiv suficient de bun pentru inculpată să comită infracțiunea de delapidare pentru a repara paguba constatată.
S-a reținut deci că fapta inculpatei de a însuși în perioada noiembrie 2005-iunie 2006 suma de 89510 lei din gestiunea casei de bilete 13 Stației Sibiu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, iar la individualizarea pedepsei judecătoria a avut în vedere pedeapsa prevăzută de lege, gradul mediu de pericol social, valoarea prejudiciului cauzat din care s-a recuperat doar o mică parte, comportamentul oscilant al inculpatei, lipsa de antecedente penale, faptul că are în întreținere doi copii minori fiind plecată în Italia la muncă. Față de circumstanțele personale ale inculpatei s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia.
Împotriva acestei soluții a formulat apel în termen inculpata, solicitând desființarea sentinței apelate și pronunțarea unei hotărâri prin care sub aspect penal să se diminueze pedeapsa aplicată, iar sub aspect civil să fie administrate probe pentru stabilirea certitudinii prejudiciului, iar acțiunea civilă să fie admisă în limita dovedirii certitudinii și întinderii prejudiciului. Sub aspect civil apelanta a criticat sentința pentru aceea că instanța de fond a respins cererea ei de efectuare a unei expertize contabile pentru stabilirea întinderii prejudiciului, cuantumul prejudiciului fiind stabilit în mod unilateral de către organele de control ale părții civile.
Față de aceste motive, instanța de apel a încuviințat la cererea apărătorului ales al inculpatei (care a fost legal citată și despre care există date certe că are cunoștință de proces deși se află în Italia) efectuarea unei expertize contabile în vederea stabilirii certe a prejudiciului cauzat părții civile în perioada noiembrie 2005-iunie 2006 la casa de bilete nr. 13 Stației Sibiu. De asemenea, a fost solicitat și s-a comunicat instanței perioada în care inculpata a lipsit de la serviciu în perioada vizată ca urmare concediului de odihnă sau cursurilor de perfecționare.
Prin decizia penală nr. 150/8 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- a fost admis apelul inculpatei împotriva sentinței penale nr. 364/18.06.2008 a Judecătoriei Sibiu, hotărâre desființată în parte cu următoarele considerente:
Reducerea sancțiunii penale aplicate inculpatei de la 3 ani închisoare la 2,6 ani închisoare, precum și a termenului de încercare de la 5 ani la 4 ani și 6 luni.
Înlăturarea din conținutul pedepsei accesorii a art. 64 lit. a teza I Cod penal.
Reducerea cuantumului despăgubirilor la care a fost obligată inculpata către partea civilă, de la 75.410 lei la 75.277 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.
Considerentele pe care Tribunalul Sibiu și-a fundamentat soluția sunt următoarele:
Starea de fapt a fost corect reținută de instanța de fond pe baza întregului material probator a cauzei, stare de fapt ce de altfel nici nu a fost contestată de inculpată. În ce privește stabilirea prejudiciului s-a reținut că sunt întemeiate criticile apelantei că acesta ar fi fost stabilit în mod unilateral pe baza actelor emanând de la partea civilă. Pentru acest motiv a fost încuviințată o expertiză contabilă care, evaluând gestiunea aferentă casei 13 la care a lucrat inculpata în perioada vizată noiembrie 2005-iunie 2006, constatat că s-a produs un prejudiciu de 89.377,8 lei (fila 151 supliment expertiză contabilă).
Reprezentanta apelantei a contestat și valoarea acestui prejudiciu, deși fost stabilit printr-o expertiză contabilă, motivat de aceea că expertul a putut avea la dispoziție doar documentele scriptice emanând de la partea civilă, și nu și situația faptică. Această critică a apărut ca neîntemeiată pentru două motive: în primul rând că era normal dat fiind caracterul expertizei ca aceasta să se bazeze pe evidențele scrise ale părții civile și în al doilea rând experta precizează (fila 117 dosar) că pentru identificarea biletelor existente și a diferențelor existente în gestiunea casei nr. 13, la data inventarului 29.06.2006, a avut la dispoziție următoarele documente:
- listingul legitimațiilor pus la dispoziție de Regionala de Transport Feroviar de Călători B - care atestă situația scriptică;
- situația faptică a fost consemnată de revizorii contabili prin confirmarea pozițiilor existente pe listingul menționat și pentru pozițiile lipsă s-a întocmit "Situația pachetelor din care a vândut și nu a decontat".
Pe cale de consecință constatându-se că prin expertiza contabilă s-a stabilit un prejudiciu de 89377,8 lei, mai mic cu 133 lei față de cel care a fost reținut de prima instanță, Tribunalul a admis sub aspect civil apelul inculpatei urmând a diminua despăgubirile pe care aceasta urmează să le plătească cu suma reținută prin expertiza contabilă, având în vedere și partea din prejudiciu ce a fost deja achitată (14.000 lei).
Apelul inculpatei a apărut ca fondat și sub aspect penal în sensul că s-a apreciat că se impune reducerea pedepsei aplicate de la 3 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare și de asemenea și a termenului de încercare de la 5 ani la 4 ani și 6 luni. S-a apreciat că se impune reducerea pedepsei ținând cont de limitele prevăzute de legiuitor (de la 1 la 15 ani), de faptul că inculpata apelantă a achitat o parte din prejudiciu și există date că încearcă să achite și diferența, lipsa de antecedente penale a acesteia, faptul că inculpata a conștientizat gravitatea faptei săvârșite. Aceste aspecte au fost reținute pentru reducerea pedepsei însă s-a apreciat că ele nu pot constitui circumstanțe atenuante ce să ducă la coborârea pedepsei sub minimul special, dat fiind cuantumul mare al prejudiciului creat părții civile.
Și aplicarea pedepsei accesorii în conținutul în care a făcut-o prima instanță a apărut ca netemeinică în sensul că nu se impune interzicerea dreptului de a alege, ci numai acela de a fi ales așa încât va fi înlăturată din sentința apelată dispoziția privitoare la interzicerea exercitării dreptului civil prevăzut de art. 64 lit. a teza I
Cod PenalÎmpotriva deciziei a declarat recurs, în termenul legal statuat de art. 3853Cod procedură penală partea civilă Regionala CFR B, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile acordate și care sunt inferioare prejudiciului real încercat, ca urmare a săvârșirii de către inculpată a infracțiunii (f 3).
Se consideră că suma stabilită pentru suplimentul la raportul de expertiză (f 143-145 dosar apel) este greu cuantificabilă, astfel încât nu poate fi cenzurată prin folosirea unei formule matematice fixe.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele statuate de art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Instanța de apel a redus cuantumul despăgubirilor civile acordate Regionalei CFR Călători B în considerarea concluziilor formulate prin suplimentul la raportul de expertiză contabilă (f 143-145) și care are valoare indubitabilă de probă științifică.
2. Curtea arată că în concluziile emise se specifică cu claritate modalitatea în care a fost cuantificat prejudiciul, arătându-se că lipsa mențiunii de "defalcat" din copia listingului a generat diminuarea prejudiciului.
3. Curtea reține astfel, contrar susținerilor părții civile, că suplimentul la raportul de expertiză stabilește în mod clar și neechivoc modalitatea de calcul.
4. Curtea subliniază, de asemenea, împrejurarea că partea civilă nu a ridicat în procedura apelului nici un fel de obiecțiuni cu privire la concluziile cuprinse în suplimentul de expertiză, astfel încât, se prezumă că a împărtășit aceste concluzii.
5. Față de cele ce preced Curtea, apreciind că în cauză nu este incident niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 3859Cod procedură penală, va respinge, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul părții civile, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, în temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă Regionala de Transport Feroviar de Călători B împotriva deciziei penale nr.150/8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă partea civilă să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./05.10.2009
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă, Maria Elena
