Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 563/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 563/2009
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 72/18 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata intimată asistată de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța, în temeiul art. 385/14 alin.1/1 pr.penală și după ce i-a adus la cunoștința inculpatei disp. art. 70 alin.2 pr.penală, a procedat la audierea inculpatei intimate, declarația acesteia -fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta parchetului a susținut recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și rejudecând a se pronunța o hotărâre de condamnare a inculpatei pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 215 alin.4 cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal. a precizat că tocmai activitatea comercială anterioară au făcut-o pe inculpată credibilă, fapta a fost comisă cu intenție, din probele administrate în cauză reiese cel puțin o intenție indirectă care este evidentă. Inculpata avea cunoștință că nu are disponibil în cont nici înainte și nici după emiterea filelor CEC, înainte cu zi de data scadentă a ultimei file CEC a retra suma de 2500 lei, nu se confirmă că a încunoștințat părțile vătămate despre faptul că nu avea disponibil bancar, a recunoscut prejudiciul dar nu a încercat să-l recupereze.
Avocatul ales al inculpatei a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat precizând că se încearcă privirea unilaterală și extragerea din context a faptelor. inculpata a încercat încunoștințarea părții vătămate despre situația societății și nu se poate susțin că a derulat 3-4 ani relații comerciale ca apoi să se sustragă obligațiilor. Dosarul a fost construit la presiunea locală a reprezentanților SC și nu se poate ca o instituție a statului să acționeze ca un recuperator de creanță. Inculpata nu a obținut nici un folos, ea locuind cu chirie și în prezent.
Inculpata, având ultimul cuvânt regretă cele întâmplate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 603/30.10.2008, Judecătoria Sibiua respins cererea de schimbare a încadrării juridice,iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. d C.P.P. a dispus achitarea inculpatei de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 4.Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2.
Cod PenalÎn baza art. 14, 346 alin. 2.C.P.P. art.998-999, 1000.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă., cu sediul în Sibiu,-, jud. Sibiu iar inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente Corind, cu sediul în D,-, jud. V la plata sumei de 18.612,75 lei despăgubiri civile; au fost respinse celelalte pretenții formulate.
În baza art. 357 alin. 2 lit. c a C.P.P. fost menținută măsura sechestrului asigurator instituită prin ordonanța din 30.07.2007 de Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu în dosarul 2955/P/2007 (asupra bunurilor menționate în procesul - verbal din 1.08.2007) numai până la concurența valorii de 18.612,75 lei
În baza art. 191 alin. 1, 3.C.P.P. inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente Corind la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că inculpata în calitate de administrator la Daa chiziționat materiale de construcții de la partea civilă. Sibiu în mod repetat, în decursul a 3-4 ani, rulându-se sume foarte mari, fără a exista probleme legate de plata mărfurilor achiziționate. Scadența obligației de plată a prețului între 30 și 90 de zile de la achiziționarea mărfurilor. Practic, partea civilă livra marfa la sediul părții responsabile civilmente, unde șoferii primeau file cec emise de inculpată.
În cursul lunilor martie-aprilie 2004 partea civilă a livrat marfă de aproximativ 80.000 lei părții responsabile civilmente, pentru care a înmânat șoferilor trei file cec, cu seriile - 3402 - (pentru suma de 6.500,00 lei), BG 303 - (pentru suma de 6.112,75 lei); seria - 302 - (pentru suma de 6.000,00 lei).
Pe filele cec au fost înscrise ca date ale emiterii 1.07.2007, 28.06.2007 și respectiv 6.07.2007, în baza convenției părților privitoare la data plății. Fiind introduse la plată la Banca Transilvania Sibiu, au fost refuzate la datele de 3, 9 și 12.07.2007 pe motiv lipsă totală disponibil în cont (filele 11-18 dosar de urmărire penală).
Având în vedere faptul că între societatea reprezentată de inculpată și partea civilă au existat relații comerciale de 3-4 ani, în cursul cărora partea civilă i-a livrat marfă de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, fără a fi probleme cu plățile, că în contul părții responsabile civilmente au existat sume de bani folosite la efectuarea de plăți în perioada martie -iulie 2007, instanța a constatat că inculpata, atunci când a completat filele cec nu a acționat cu intenția de a obține un folos material injust. Imposibilitatea de efectuare a plății sumelor înscrise pe cele trei file cec nu s-a datorat nici relei credințe a inculpatei și nici intenției acesteia de a frauda partea civilă, ci unor dificultăți financiare, care au determinat-o să sisteze și plățile către alți furnizori, pe care însă a apucat să îi notifice cu privire la acest aspect înainte de introducerea la plată a filelor cec de către aceștia (filele 132-140 dosar de urmărire penală). Mai mult, data de emitere înscrisă pe filele cec în litigiu nu a fost cea a achiziționării mărfii (situată în luna martie sau aprilie 2007), ci una ulterioară (28.06, 1.07, 6.07), cu acceptul expres al părții civile, dată fiind scadența convenită de cele două societăți pentru obligația de plată a prețului (la 30-90 de zile de la achiziționare). Mai mult, deși la data achiziționării mărfii de către partea responsabilă civilmente nu existau sume mari în contul părții responsabile civilmente, nu se putea ști de către nici o persoană care va fi disponibilul bănesc la data înscrisă pe filele cec ca fiind data emiterii lor (deci în lunile iunie-iulie), și nici la data introducerii lor la plată, astfel că, din nou, rezultă că inculpata nu a acționat cu intenția de a păgubi partea civilă. Chiar reprezentantul părții civile, fiind audiat de instanța, a declarat (filele 25-26) că inculpata i-a telefonat martorei și a rugat-o să amâne introducerea la plată a filelor cec, însă acesta nu a fost de acord decât cu o amânare de 2-3 zile.
Prin raportare la decizia nr. 9/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de fond a relevat că împrejurarea că nu există disponibil bănesc în contul deschis de partea responsabilă civilmente, la data emiterii filelor CEC, nu a fost adusă la cunoștința reprezentanților părților civile, astfel că infracțiunea prevăzută de art. 84 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 nu a fost reținută în sarcina inculpatei.
Judecătoria a mai considerat că nici celelalte infracțiuni prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 nu au putut fi reținute în sarcina inculpatei, având în vedere starea de fapt reținută de instanță, precum și concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 35449 din 20.11.2007 întocmit de Serviciul Criminalistic al Sibiu.
Judecătorul fondului a mai conchis că nici infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Lg. nr. 59/1934 (infracțiune pentru care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice de către Ministerul Public ) nu poate fi reținută în sarcina inculpatei, întrucât în cauza nu s-a făcut dovada că inculpata a emis filele CEC fără să fie înscrisă pe acestea data emiterii iar restul mențiunilor la care face trimitere art. 84 alin. 1 pct. 3, erau înscrise pe filele CEC.
Sub aspectul laturii civile, constatând că inculpata a produs un prejudiciu părții civile în baza art. 14, 346 alin. 2.C.P.P. art.998-999, 1000.civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă., și a obligat inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente Corind, la plata sumei de 18.612,75 lei reprezentând totalul sumelor înscrise pe filele CEC.
Împotriva acestei hotărârii, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiua declarat în termen legal, apel. Prin calea de atac exercitată, Parchetul a învederat că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d pr.penală și apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 4.Cod Penal, lipsind latura subiectivă.
Prin decizia penală nr.72/2009 Tribunalul Sibiua respins ca nefondat apelul declarat în cauză.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut următoarele considerente:
S-a reținut de către instanța de apel că judecătorul fondului a reținut în mod corect starea de fapt care concordă cu materialul probator administrat în cauză și a realizat o corectă încadrare juridică a faptei în raport de starea de fapt evidențiată.
În raport de actele dosarului, tribunalul a considerat că în mod corect instanța de fond a reținut că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 4 cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și cu referire la decizia nr. IX/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere că la momentul emiterii filelor CEC în contul părții responsabile civilmente au existat sume de bani, fiind efectuate operațiuni de depuneri și retrageri de sume astfel cum rezultă și din extrasele de cont aflate la dosar, iar în cauză nici nu s-a probat că inculpata la momentul emiterii filelor CEC a acționat cu intenție directă și în scopul de a obține un folos material injust, cu atât mai mult cu cât aceasta a încercat să și acopere din prejudiciul cauzat părții civile. De asemenea au fost reținute declarațiile martorului Tutelea și ale reprezentantului părții civile ( 26 dosar Judecătorie) care au confirmat susținerea inculpatei conform căreia data scadenței era de 120 zile de la emiterea filelor cec, iar prin depoziția sa, dovedit ca fiind reală apărarea inculpatei - că a solicitat amânarea introducerii la plată a filelor cec. În aceste condiții s-a concluzionat că din actele dosarului nu rezultă intenția inculpatei de înșelare și aceasta cu atât mai mult cu cât între cele două societăți au existat relații comerciale vechi de 3-4 ani, perioadă în care partea civilă a încasat sute de mii de lei vechi de la intimată, fără a avea probleme cu plățile.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu solicitând casarea deciziei atacate și în rejudecare condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin 4 cod penal cu art. 41 alin 2 din codul penal.
În dezvoltarea motivelor de recurs parchetul a adus critici de nelegalitate și netemeinicie soluțiilor pronunțate de instanțe. În acest sens s-a arătat că în mod nejustificat s-a reținut că inculpata nu a acționat cu intenția de aoî nșela pe partea vătămată în condițiile în care inculpata în calitate de comerciant cunoștea atât regulile în materie cât și faptul că nu avea disponibil în cont la momentul emiterii cecului. Intenția de a înșele s-a arătat că rezultă și din faptul că ulterior emiterii filei CEC conturile societății administrate de inculpată nu au mai fost alimentate și la scurt timp acesta a intrat în interdicție bancară.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Instanțele au reținut o corectă stare de fapt și au realizat o încadrare juridică legală a acesteia.
Critica recurentului referitoare la greșita pronunțare a unei soluții de achitare a inculpatei de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 215 alin 4 din codul penal nu este fondată.
În mod corect s-a reținut de către instanțe că la momentul emiterii filelor CEC inculpata nu a acționat cu intenția de aoî nșela pe partea vătămată în scopul obținerii unui folos injust.
Din chiar declarațiile reprezentantului părții vătămate, rezultă că între cele două societăți comerciale se derulau raporturi comerciale de o perioadă lungă de timp - interval în care plata se făcea în aceeași manieră, respectiv la primirea mărfii se înmânau file CEC șoferului care preda marfa și că s-a întâmplat ca pe parcursul derulării acestor relații comerciale inculpata să ceară neintroducerea filelor CEC în bancă pe motivul inexistenței disponibilului în cont iar beneficiarul acestora a acceptat. În consecință în mod corect instanțele au reținut că exista o uzanță comercială între cele două societăți referitoare la modul de plată a mărfii precum și la modul de folosire a instrumentelor bancare de plată - împrejurare care exclude intenția infracțională a inculpatei.
De asemenea, în mod corect s-a reținut că în contul societății administrate de inculpată a existat un rulaj important al debitului și creditului, rulaj care demonstrează seriozitatea societății în relațiile comerciale și nu o conduită îndreptată spre derularea unor afaceri frauduloase în detrimentul cocontractanților.
În aceste condiții în mod just s-a concluzionat că imposibilitatea efectuării plăților înscrise pe filele CEC nu a fost determinată de reaua credință a inculpatei ci de dificultățile financiare cu care s-a confruntat societatea administrată de aceasta.
Față de cele ce preced, în temeiul art.385 indice 15 alin.1 pct.1 lit. din codul d e procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 72/18.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, în cuantum de 50 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 72/18.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, în cuantum de 50 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./tehnored. AL
2 ex/2310.2009
,
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Maria Covaciu, Leontin Coraș
