Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 59/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR. 59/R/2008
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței,
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului penal declarat de inculpatul recurent G, domiciliat în O,-, --12,.4..17, județul B, împotriva deciziei penale nr. 153/A/2007 din 25 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, care menține în totalitate sentința penală nr.1860 din 20 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr.9386/R/2005, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. "a" Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea în fond asupra recursului a avut loc în data de 24 ianuarie 2008, zi în care părțile au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea asupra recursului amânându-se pentru data de 31 ianuarie 2008, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1860/20.10.2006 Judecătoria Oradea în baza art.215 alin.2 și 3.pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. condamnă pe inculpatul G ,fiul lui G și, născut la data de 02.05.1975 în loc.Săcuieni,jud.B, cetățean român,fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în O,-, -B 12,.4,.17, jud.B, recidivist postcondamnatoriu, CNP -, la pedeapsa de:
- 4 ani 6 luni închisoare
În baza art.10 din nr.137/1997 a revocat beneficiul grațierii condiționate în ceea ce privește pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sent.pen. nr.66/21.07.1997 a Judecătoriei Huedin rămasă definitivă prin neapelare la data de 04.05.1997 și a dispus executarea acestei pedepse alăturat pedepsei aplicate în prezenta cauză, inculpatul execută în final pedeapsa rezultantă de 5 ani 6 luni închisoare cu art.71, art.64 lit. a-c pen.
În baza art.14 rap. la art. 346 alin.1 proc.pen. cu ref. la art.998 civ. a obligat inculpatul la plata echivalentului în euro a sumei de 500 la data plății efective către partea civilă domiciliat în ia,-/V,81735, cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a pronunța această hotărîre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 11.08.1998 partea vătămată domiciliat în ia,însoțit de soția sa numita - și de o nepoată în vârstă de 3 ani au intrat în România prin Vama, apoi în jurul orelor 4- 4.30 dimineața au oprit în stația de carburanți din apropiere, pentru a alimenta autoturismul cu carburanți.
După ce a alimentat autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare M-, inculpatul G aflat în apropiere i-a solicitat în limba ă să-i schimbe în mărunt suma de 1000 DM, fiind refuzat de partea vătămată, inculpatul i-a solicitat să-i schimbe suma de 500 DM.
Inculpatul a motivat spunând că nu are mărunțiș pentru a alimenta autoturismul
Partea vătămată a fost de acord și i-a predat inculpatului o bancnotă de 200 DM și trei bancnote de 100 DM, la care inculpatul i-a pus părții vătămate în buzunarul hainei un sul care avea în exterior o bancnotă de 10.000 Rol spunându-i că din acești bani partea vătămată să-și ia o cafea pentru serviciul prestat și că în interior se află cei 500 DM.
Partea vătămată auzind afirmația inculpatului a vrut să-i restituie cei 10.000 Rol, ocazie cu care a constatat că în loc de cei 500DM avea o bancnotă de 500 Rol.
După comiterea faptei inculpatul s-a urcat într-o mașină cu nr. de înmatriculare, în care după cele afirmate de partea vătămată se mai afla " o fată blondă cu păr și încă un băiat", apoi au demarat cu mare viteză.
Pe parcursul urmăririi penale nu a fost identificat autoturismul în cauză și nici persoanele care l-au însoțit pe inculpat.
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul nu a fost audiat, acesta fiind dat în urmărire generală conform Ordinului S/-/02.07.1999
La termenul de judecată din data de 20.10.2006 inculpatul s-a prezentat în instanță, dar a refuzat darea unei declarații fără să arate motivul, invocând doar dreptul de a refuza darea vreunei declarații.
Vinovăția acestuia a fost dovedită în mod indubitabil prin probele administrate în cauză respectiv: plângerea și declarația părții vătămate (filele 5-7), declarații de martori (filele 8, 58 dosar 9386/R/2005, 75 dosar 9386/R/2005), recunoașterea din grup efectuată la sediul B-O de către partea vătămată, în prezența martorilor asistenți, ocazie cu care partea vătămată l-a identificat fără dubii pe inculpat, din grupul de persoane constituit ca fiind cel care l-a înșelat în data de 11.08.1998 (filele 9-10), declarațiile martorilor asistenți participanți la recunoașterea din grup (filele 11-12, 21,22,23 ), recunoașterea din grup efectuată la sediul B-O de către soția părții vătămate, în prezența martorilor asistenți, ocazie cu care aceasta l-a identificat fără dubii pe inculpat, din grupul de persoane constituit ca fiind cel care l-a înșelat pe soțul ei în data de 11.08.1998 (filele 13-14), planșele foto judiciar efectuate cu ocazia recunoașterii din grup (filele 19-21).
Fapta inculpatului așa cum a fost mai sus descrisă a constituit infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art.215 alin.2 și 3.pen. în baza căruia cu aplic. art.37 lit.a pen. a condamnat pe inculpatul G ,fiul lui G și, născut la data de 02.05.1975 în loc. Săcuieni, jud.B, cetățean român,fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în O,-, -B 12,.4,.17, jud.B, recidivist postcondamnatoriu, CNP -, la pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare.
Conform fișei de cazier judiciar, inculpatul a mai fost cercetat și condamnat pentru infracțiuni similare, prezenta infracțiune fiind comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa de 1 an închisoare cu art. 81 pen. pedeapsă aplicată prin Sent.pen. nr.66/21.07.1997 a Judecătoriei Huedin rămasă definitivă prin neapelare la data de 04.05.1997 și a cărei executare a fost grațiată prin nr.137/1997
Pentru acest motiv, în baza art.10 din nr.137/1997 a revocat beneficiul grațierii condiționate în ceea ce privește pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sent.pen. nr.66/21.07.1997 a Judecătoriei Huedin rămasă definitivă prin neapelare la data de 04.05.1997 și a dispus executarea acestei pedepse alăturat pedepsei aplicate în prezenta cauză, inculpatul a executat în final pedeapsa rezultantă de 5 ani 6 luni închisoare cu art.71, art.64 lit. a-c pen.
Partea vătămată domiciliat în ia,-/V,81735 s-a constituit ca parte civilă în cursul urmăririi penale, cu suma de 500 DM, sumă cu care a fost înșelat de către inculpat cu ocazia schimbului valutar.
Partea civilă nu s-a prezentat în instanță întrucât cu ocazia judecării apelului în dos nr.9386/R/2005 al Tribunalului Bihor prin adresa înregistrată la data de 06.01.2004 a comunicat instanței că nu se poate deplasa la termenele de judecată întrucât ar trebui să lipsească de la serviciu timp de aproape o săptămână, iar cheltuielile ar fi cel puțin egale cu suma care i-a fost sustras de inculpat.
Fiind dovedită vinovăția inculpatului în baza art.14 rap. la art. 346 alin.1 proc.pen. cu ref. la art.998 civ. a obligat inculpatul la plata echivalentului în euro a sumei de 500 la data plății efective către partea civilă domiciliat în ia,-/V,81735, cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal a declarat apel inculpatul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a arătat că, judecata pe fond a cauzei s-a desfășurat în condițiile vicierii procedurii de citare cu partea civilă care se impunea a fi citată prin scrisoare recomandată, iar dovada de citare trebuia a fi semnată de destinatar.
La fila 73 din dosar, avizul de însoțire a scrisorii recomandate nu poartă semnătura destinatarului, fiind astfel încălcate dispozițiile legale.
Pe de altă parte, citația trebuia primită de destinatar cu cel puțin 40 zile înainte de termenul de judecată, ori în cauză acest demers s-a făcut cu 29 zile înaintea termenului.
O altă critică adusă hotărârii atacate, a fost aceea a insuficientei cercetări judecătorești, grefată pe împrejurarea că la termenul din 08.09.2006 instanța de fond a audiat un martor în lipsa a pârâtului ales al inculpatului deși era depusă la dosar o cerere de amânare din partea acestuia.
În condițiile în care declarația luată acestui martor conține doar 4 rânduri, nu se poate aprecia că, depoziția sa poate constitui o probă.
Prin decizia penală nr. 153/A/25 aprilie 2007, Tribunalul Bihora respins ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul apelant G- împotriva sentinței penale nr.1860/20.10.2006 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a menținut-o în totul, obligând pe apelant să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bihora apreciat că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Criticile formulate de inculpat în apel sunt nefondate și nu pot afecta probațiunea administrată în susținerea vinovăției sale.
Astfel, după cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul a fost fără dubiu recunoscut de partea vătămată în prezența unor martori asistenți, iar declarațiile acestora din urmă conduc la concluzia că, inculpatul este autorul infracțiunii de înșelăciune.
Pe de altă parte, procedura de citare nu a fost nelegală, lipsa semnăturii destinatarului pe avizul de primire neputând constitui un indiciu că acesta nu a luat cunoștință de existența unui proces în România, cu atât mai mult cu cât pe formularul aplicat pe plic există o mențiune la rubrica "non reclame".
Cu privire la martorul audiat în condiții de nelegalitate cum susține inculpatul, acesta sub rezerva reaudierii a fost ascultat, iar inculpatul prin apărătorul său putea să învedereze instanței de fond acest aspect "in limine litis".
În concluzie analizând pe fond hotărârea atacată, tribunalul a apreciat că este temeinică și legală, din probele administrate rezultând vinovăția inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, iar pedeapsa aplicată a fost corect dozată și prin prisma aplicării disp.art.10 din Legea 137/1997.
Împotriva hotărârii penale mai sus arătate a formulat recurs inculpatul G solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate întrucât inculpatul a fost judecat și condamnat definitiv pentru aceeași faptă.
În motivarea recursului formulat s-a arătat că prin sentința penală nr. 1191/2002 inculpatul a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea faptei dedusă judecății în prezenta cauză emițându-se mandat de executare a pedepsei nr. 1768/2002 în baza căruia inculpatul a executat pedeapsa aplicată, fiind liberat condiționat prin sentința penală nr. 697/2005 a Judecătoriei Oradea.
A arătat inculpatul că, chiar dacă ulterior hotărârea inițială de condamnare a fost desființată ca urmare a admiterii unui apel peste termen, pedeapsa inițial aplicată pentru aceeași faptă a fost executată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 385/9 pct. 15 Cod procedură penală.
Examinând hotărârile atacate din oficiu și prin prisma motivelor invocate, dar în limitele permise de lege Curtea va reține următoarele:
Motivul de recurs invocat de recurentul G nu poate fi primit, în speță față de el nepronunțându-se o hotărâre definitivă de condamnare sau de achitare pentru fapta dedusă judecății.
Astfel, inculpatul Gaf ost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la data de 12 iunie 2001 sub numărul de dosar 7630/2001; prin sentința penală nr. 1191/3 iulie 2002 pronunțată de Judecătoria Oradea inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71,64 Cod penal dispunându-se totodată revocarea beneficiului grațierii condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 66/21.07.1997 a Judecătoriei Huedin care urma să fie executată alături de pedeapsa aplicată în cauză prin privare de libertate.
Prin decizia penală nr. 304/A/26.10.2005 a Tribunalului Bihora fost admis apelul peste termen declarat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 1191/2002 a Judecătoriei Oradea, care a fost desființată, dispunându-se rejudecarea cauzei de către aceeași instanță.
În urma rejudecării cauzei, înregistrată sub numărul de dosar 9386/R/2005 a Judecătoriei Oradea, prin sentința penală nr. 1860/20.10.2006 a dispus condamnarea inculpatului G la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare, revocând totodată beneficiul grațierii condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 66/21.07.1997 a Judecătoriei Huedin; în fapt, condamnarea aplicată prin sentința penală 1860/2006 a Judecătoriei Oradea este identică cu cea aplicată prin sentința penală nr. 1191/2002 a Judecătoriei Oradea, desființată anterior.
Împotriva acestei sentințe inculpatul recurent a formulat apel, prin decizia penală nr. 153/A/25.04.2007 a Tribunalului Bihor acesta fiind respins ca nefondat, prezentul recurs vizând tocmai hotărârile pronunțate împotriva inculpatului recurent după desființarea hotărârii inițiale și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Raportat la starea de fapt mai sus descrisă se va reține că față de inculpatul recurent G nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare, câtă vreme sentința penală nr. 1191/2002 a Judecătoriei Oradeaa fost desființată în totalitate ca urmare a admiterii apelului declarat peste termen de către inculpatul recurent G, motivul de recurs invocat de acesta negăsindu-și aplicabilitatea în cauză.
Întrucât inculpatul recurent Gaf ormulat apelul peste termen împotriva sentinței penale nr. 1191/3.07.2002 a Judecătoriei Oradea abia după 1 an de zile (la data de 12.09.2003), în cauză a fost emis mandat de executare a pedepsei de 5 ani 6 luni închisoare în baza căruia recurentul a fost arestat la data de 3.04.2003, fiind liberat condiționat la data de 20.04.2005, rămânându-i un rest de 578 zile (conform procesului verbal nr. 9/1-03.2007 întocmit de PRMS O).
Ulterior prin sentința penală nr. 1706/10.09.2004 a Judecătoriei Oradea pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1191/2002 a Judecătoriei Oradeaa fost contopită cu alte pedepse aplicate inculpatului.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea va constata că, în executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1191/2002 a Judecătoriei Oradea, inculpatul Gaf ost arestat la data de 3.04.2003 până la data de 20.04.2005, când a fost liberat condiționat, perioadă care nu putea fi avută în vedere în momentul emiterii mandatului de executare a pedepsei.
Curtea va admite recursul formulat de inculpatul recurent G, însă doar pentru a se limita conținutul pedepselor accesorii aplicate acestuia la dispozițiile art. 64 lit. a teza II-a și b Cod penal. Astfel, potrivit practicii CEDO (a se vedea cauza Sabou și Pârcălab contra României) nu pot fi interzise ab inițio toate drepturile prev. de art. 64 Cod penal ca și pedeapsă accesorie, ci doar acele drepturi care se impun vis-a-vis de natura, felul și gravitatea infracțiunii săvârșită de acesta, precum și ținând seama de interesele minorului. Mai mult, văzând cauza Hirest contra Marii Britanii se constată că inculpatului nu-i poate fi interzis ca pedeapsă accesorie, dreptul de a alege, restrângerea unui drept putând fi dispusă doar dacă este necesară într-un stat de drept, proporțională cu situația ce a determinat-o și să nu aducă atingere existenței dreptului sau a libertății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală,
ADMITE recursul penal declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 153/A din 25 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor și a sentinței penale nr. 1860 din 20 octombrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care le casează și modifică în sensul că:
conținutul pedepselor accesorii aplicate inculpatului la dispozițiile art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Constată că în executarea pedepsei de 5 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1191/2002 a Judecătoriei Oradea, desființată prin decizia penală nr. 304/A/2005 a Tribunalului Bihor, inculpatul Gaf ost arestat la data de 3 aprilie 2003 până la data de 20 aprilie 2005, fiind liberat condiționat.
Menține restul dispozițiunilor hotărârilor recurate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - -
Red. decizie - /20.02.2008
Jud. apel - M-
Jud. fond -
2 ex./20.02.2008,
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe
