Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 57/R /2008
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații -, fiul lui și al, născut la 24.09.1981 din Penitenciarul Oradea și, fiul lui G și al i, născut la 14.07.1978, în prezent deținut în Spitalul Penitenciar Jilava, împotriva încheierii penale de ședință din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalului Bihor, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, potrivit dispozițiilor art.160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent -, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, av. în baza împuternicirii avocațiale nr. 27 din 18 ianuarie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual și pentru inculpatul recurent, lipsă, se prezintă apărătorul ales, av. în baza împuternicirii avocațiale de la dosar.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.
Apărătorul inculpatului recurent - av. susține recursul, solicitând admiterea lui, casarea și modificarea încheierii recurate sub aspectul menținerii măsurii arestării preventive luată față de inculpat, în sensul de a se revocării acesteia, cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Apreciază că, a fost depășit termenul rezonabil, inculpatul aflându-se în stare de arest preventiv de aproape doi ani. Potrivit dispozițiilor paragrafului 5 alin.3 dinConvenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și a prevederilor art. 23 din Constituția României, menținerea acestei măsuri se impune doar dacă există temeiuri noi, altele decât cele avute în vedere la luarea măsurii preventive și care să justifice menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului. Menținerea acesteia duce la o antepronunțare a instanței cu privire la vinovăția inculpatului. Cu privire la complexitatea cauzei, ceea ce a dus la prelungirea duratei procesului penal, împrejurare ce nu poate să i se impute inculpatului, în cauză urmând a mai fi audiați martori. În altă ordine de idei, inculpatul este o persoană tânăr, fiind atras în activitatea infracțională de inculpatul, lăsarea lui în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, este fără antecedente penale
Apărătorul inculpatului recurent - av. susține recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii Tribunalului Bihor prin care s- menținut măsura arestării preventive a inculpatului recurent, în sensul revocării acesteia și punerii în libertate a inculpatului. În opinia sa, consideră că a fost depășit termenul rezonabil, inculpatul aflându-se în stare de arest preventiv din luna mai 2006, iar în cauză urmează a mai fi administrate probe, judecarea cauzei putându-se desfășura și cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate. Apreciază că mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei, menținerea acesteia fiind necesară raportat la complexitatea cauzei și pentru buna desfășurare a procesului penal, nefiind depășit termenul rezonabil.
Inculpatul recurent având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 11 ianuarie 2008, Tribunalul Bihor a dispus, printre altele, respingereacererilor formulate de inculpații și privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, sau localitatea prev. de art. 145 și art. 145 ind.1 Cod de procedură penală.
În baza art. 300/2 și C.P.P. art. 160/b Cod de procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, născut la data de 14.07.1978 în loc.S, jud.B, fiul lui G și, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea nr.53/08.05.2006 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.53/2006 și, născut la data de 24.09.1981 în loc.S, jud.B, fiul lui - și, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, măsură luată prin încheierea nr.53/08.05.2006 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.54/2006.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul,xaminând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a constatat că inculpații și au fost arestați la data de 8 mai 2006 în baza mandatelor de arestare preventivă nr.53/2006, respectiv nr.54/2006 emise de Tribunalul Bihor, prin încheierea nr.53/2006 cu motivarea că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de care sunt învinuiți, este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a mai reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și în prezent, existând în continuare pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpaților, motiv pentru care văzând dispozițiile art.300/2 combinat cu art.160/b alin.3 Cod de procedură penală și prevederile art.23 alin.4/2 din Constituția României și dispozițiile art.5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a respins cererile formulate de inculpați privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, sau localitatea prev. de art. 145 și art.145 ind. 1 Cod de procedură penală și a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii Tribunalul Bihor prin care a fost menținută măsura arestării preventive.
În motivarea cererii de recurs inculpații arată, prin apărătorul lor ales, în esență, că a fost depășit termenul rezonabil, inculpații fiind în stare de arest preventiv din luna mai 2006, iar în cauză urmează a mai fi administrate probe, buna desfășurare a procesului penal putându-se realiza și cu inculpații în stare de libertate.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2, art. 385/14 Cod procedură penalăsub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 Cod procedură penală, curtea constată că încheierea este legală și temeinică, iar recursurile declarate de cei doi inculpați sunt nefondate, urmând ca în baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală a fi respinse.
Din actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, curtea constată că prin încheierea nr.53/08.05.2006 a Tribunalului Bihors -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, măsură dispusă în conformitate cu dispozițiile legale în materie, temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri, constând în săvârșirea de către inculpați a unor infracțiuni de trafic cu minore, constând în aceea că, în cursul lunilor martie - aprilie 2006, inculpații prin amenințare și abuz de autoritate au racolat-o și găzduit-o pe minora, în vârstă de 14 ani și 9 luni și au obligat-o să practice prostituția două săptămâni în fața hotelui și De asemenea, în perioada 06.03 -04.04.2006 prin amenințare, inclusiv cu o sabie artizanală, violențe și abuz de autoritate, inculpații au racolat și găzduit pe minorele, în vârstă de 15 ani, - în vârstă de 17 ani, în vârstă de 17 ani, cu scopul obligării la practicarea prostituției, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și crearea unui pericol public prin lăsarea lor în libertate.
Dată fiind gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de inculpați, respectivinfracțiunea de trafic de minore, modul concret de operare, ce denotă un pericol social deosebit pentru ordinea publică precum și scopul măsurii preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal, curtea apreciază că în cauză nu există nici un temei pentru a considera că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpaților s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților, astfel că va respinge ca nefondat recursul inculpaților, menținându-se ca temeinică și legală încheierea recurată.
În baza dispozițiilor art.192 al.2 Cod procedură penală inculpații recurenți vor fi obligați să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală.
RESPINGEca nefondaterecursurile penale declaratede inculpații -, fiul lui și al lui, născut la 24 septembrie 1981 și, fiul lui G și al lui, născut la 14 iulie 1978, împotriva încheierii penale din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalului, pe care o menține în întregime.
Obligă perecurenți să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ
Pronunțată în ședința publică azi, 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. dec. CM/07.02.2008
Judecător fond
Dact. în 2 ex.AS/ 07.02.2008
Președinte:Crișan MarinelaJudecători:Crișan Marinela, Sotoc Daniela, Condrovici Adela
