Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 272/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 272

Ședința publică din 19 APRILIE 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bogdan Adrian

JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț

JUDECĂTOR 3: Silviu Anti

GREFIER: - -

**********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații, și - împotriva deciziei penale nr.318/AP/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat asistat de apărător ales, recurentul - inculpat -, în stare de arest asistat din oficiu de avocat în substituirea d-nei avocat, recurentul inculpat în stare de arest asistat de avocat ales, intimații - părți responsabile civilmente și, lipsă fiind intimații părți vătămate, -, intimata autoritate tutelară Primăria Municipiului P neamț și intimatul participant Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care:

Apărătorii recurenților inculpați, intimații părți responsabile civilmente și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, invocă netemeinicia hotărârii atacate, considerând că pedeapsa aplicată inculpatului minor este prea mare față de faptul că este infractor primar, având în vedere dispozițiile art. 101

Față de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, este minor, a avut o contribuție redusă la comiterea faptei solicită admiterea recursului, casarea în parte a ambelor hotărâri, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, aplicarea art. 101 lit. b Solicită a se avea în vedere că părțile responsabile civilmente s-au prezentat la toate termenele de judecată și au manifestat interes.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat invocă netemeinicia ambelor hotărâri. Arată că din toate declarațiile părților nu rezultă cu certitudine că inculpatul a participat la comiterea faptei, dubiu care profită inculpatului. Precizează că instanțele au avut în vedere doar cazierul inculpatului, însă inculpatul este bolnav psihic, suferind de oligofrenie, fiind ușor de manipulat.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, achitarea inculpatului întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În subsidiar solicită aplicarea dispozițiilor art. 113c.p. și a se avea în vedere că inculpatul este singurul întreținător de familie.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat -, în substituirea d-nei avocat solicită a se lua act de declarația de retragere a recursului declarat de inculpat și acordarea onorariului avocat oficiu din fondul special al pentru apărătorul titular, precum și admiterea celorlalte recursuri așa cum au fost susținute.

Intimații părți responsabile civilmente și având cuvântul pe rând, precizează că pe viitor se vor ocupa mai îndeaproape de inculpat.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, precizează că ambele hotărâri sunt legale și temeinice, probele administrate în cauză au fost apreciate în mod corespunzător, avându-se în vedere natura infracțiunii, antecedentele penale ale inculpaților și referatul de evaluare întocmit pentru inculpatul minor din care rezultă că este predispus la săvârșirea de fapte antisociale.

În concluzie solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpații și și a se lua act de retragerea recursului formulat de inculpatul -.

Solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.

Recurentul inculpat în ultimul cuvânt, precizează că nu a comis fapta, raliindu-se la concluziile apărătorului.

Recurentul inculpat - în ultimul cuvânt, solicită a se lua act de declarația de retragere recursului.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț nr. 4120/P/2007 înregistrat la Judec[toria P N cu nr- s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a următorilor inculpați:

- (fiul lui și, CNP -, născut la data de 8.08.1993 în P N, județul N, domiciliat în P N,-, jud. N, cetățean român, studii 2 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale), pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art.99;

- (fiul lui și, născut la data de 25.02.1985 în P N, județul N, domiciliat în P N,-, jud. N, CNP -, cetățean român, studii 1 clasă, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, cu antecedente penale, căsătorit, 2 copii minori), pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 75 lit.c;

- - (fiul lui - și, CNP -, născut la data de 18.01.1985 în P N, județul N, domiciliat în com., jud. N, fără forme legale în P N,-, jud. N, cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, recidivist), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie prev. de art.26 raportat la art.211 al.1, al.2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit.c și cu aplicarea art.37 lit. a pen.

În actul de sesizare a instanței s-au reținut în esență următoarele: în noaptea de 21/22.09.2007, în jurul orelor 1,30, în timp ce se deplasau pe str. - - din P N, -, și au fost acostați de un grup de tineri care prin acte de violență și amenințări cu un cuțit și un levier le-au sustras 2 telefoane mobile marca Nokia N 73 și Nokia 3310, în valoare de 900 lei și respectiv 50 lei.

Autorii au fost identificați în persoana inculpaților, reținându-se că în timp ce - asigura paza, și, folosind un cuțit și un levier i-au amenințat pe și și le-au luat prin violență telefoanele mobile, după care au fugit spre cartierul Gara Veche. Părțile vătămate au avut nevoie de 2-3 și respectiv 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor produse prin agresiune.

Ulterior inculpații au restituit telefoanele mobile sustrase, și părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

Legal citați, inculpații s-au prezentat în instanță și au fost audiați, fiind asistați de apărători, inculpații și având apărători aleși. Inculpatul - se afla arestat în altă cauză.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând în esență că ideea săvârșirii acestora a aparținut lui -, inculpatul neavând nici o participare.

Inculpatul a negat participarea la săvârșirea faptei, arătând că a încercat să prevină săvârșirea faptei, dar văzând că nu este ascultat de către și -, s-a îndepărtat pentru a nu fi implicat în incident. Ulterior a făcut demersuri pentru ca ceilalți să restituie bunurile sustrase.

Inculpatul - a arătat că era băut în momentul săvârșirii faptelor, astfel că nu își amintește exact ce s-a întâmplat, dar că a săvârșit faptele singur, fără participarea celorlalți inculpați.

Părțile vătămate și au fost legal citate, s-au prezentat în instanță, au fost audiate și au arătat că nu se constituie părți civile, bunurile fiind restituite. Amândoi au arătat că la săvârșirea faptei a participat cu siguranță și, probabil, fără a fi pe deplin siguri,. Pe - nu l-au mai văzut la fața locului.

Inculpații au solicitat încuviințarea probei cu martorul din lucrări. Instanța a încuviințat și administrat proba solicitată, dispunând și audierea lui -.

La termenul din 14.05.2008, față de declarația lui -, care a arătat că în aceeași împrejurare autorii faptei l-au amenințat și pe el cu cuțitul și cu levierul pentru a-i sustrage telefonul mobil, însă a reușit să scape, procurorul a solicitat, în temeiul art. 336. pr. pen. extinderea procesului penal și cu privire la infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art.20 raportat la art. 211 al.1, al.2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c pentru inculpatul, și cu privire la infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art.20 raportat la art. 211 al.1, al.2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea 99. pentru inculpatul, arătând că pune în mișcare acțiunea penală și pentru aceste infracțiuni.

Apreciind cererea ca întemeiată instanța, în temeiul art. 336 al.1 lit. a pr. pen. a procedat la extinderea procesului penal și la judecarea cauzei și cu privire la faptele descoperite.

La termenul din 11.06.2008, față de extinderea procesului penal pentru noile fapte, a fost pusă în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații și au fost trimiși în judecată, după cum urmează:

- pentru inculpatul, din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 99., în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. totul cu aplicarea art. 33 lit. a

- pentru inculpatul, din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 75 lit. c, în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit.c (două fapte), și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Procurorul a fost de acord cu schimbarea încadrării juridice. Inculpații nu au fost de acord cu schimbarea încadrării juridice astfel cum a fost pusă în discuție.

Din actele și lucrările dosarului, analizând probatoriul administrat in cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, prima instanță a reținut următoarele împrejurări:

În noaptea de 21/22.09.2007, în jurul orelor 1,30, în timp ce se deplasau pe str. - - din PNv enind de la un concert ce avusese loc pe dealul, -, și au fost acostați de un grup de tineri, și anume inculpații, și -.Inculpatul era înarmat cu un cuțit (o baionetă militară cu metalică), iar inculpatul era înarmat cu un levier din metal, obiecte pe care le găsiseră anterior. Inculpatul - se afla sub influența alcoolului.

mergea ceva mai în înainte, și imediat ce a trecut de locul unde se aflau cei 3 tineri, a auzit pe unul din atacatori întrebându-i pe și - ce au în buzunare. .-se, a observat că unul din cei 3 (inculpatul - ) s-a îndepărtat de locul faptei, neavând nici o participare, însă inculpații, ce era înarmat cu cuțitul, și ce era înarmat cu levierul, îi atacaseră pe și -. Inițial a ridicat levierul spre -, întrebându-l dacă are telefon la el. - a răspuns că nu are telefon și l-a împins pe într-o parte, însă imediat a venit la el care i-a arătat cuțitul, spunându-i că îl va băga pe tot în el. După ce a controlat buzunarele de la pantaloni, încercând să îi ia telefonul din buzunarul stâng, - l-a lovit cu pumnul și a fugit spre strada - -, îndepărtându-se de locul faptei.

s-a îndreptat spre, i-a băgat mâna în buzunarul de la hanoracul cu care era îmbrăcat și i-a sustras un telefon Nokia 3310, iar când i-a cerut să i-l restituie, a încercat să îl lovească cu levierul în zona capului, însă partea vătămată a parat lovitura, după care, la îndemnul lui s-a dus să îl cheme pe martorul, la care acesta din urmă stătea în gazdă.

Inculpații și s-au îndreptat spre, cerându-i telefonul în timp ce îl amenința cu cuțitul. s-a luptat cu, acesta scăpând la un moment dat cuțitul, însă l-a controlat prin buzunare, băgându-i mâna în buzunarul drept de la pantaloni, prinzând de telefon (un telefon model Nokia N 73). a prins și el de telefon pentru a nu-i fi sustras, însă deoarece intenționa să îl lovească cu levierul în cap, a dat drumul telefonului pentru a se apăra, astfel că l-a sustras și a fugit.

a încercat să îl rețină pe prinzându-l de levier, s-a luptat cu acesta, împrejurare în care a fost lovit cu levierul la genunchiul stâng. A reușit să îl dezarmeze pe, însă acesta a fugit.

și - au anunțat pe martorul, acesta venind la fața locului, după care au anunțat organele de poliție.

Urmare a loviturilor primite, a suferit leziuni ce au avut nevoie de 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar a suferit leziuni ce au avut nevoie de 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

La 22.09.2007 de la inculpatul a fost ridicat și restituit telefonul mobil Nokia N 73 aparținând lui, iar la 10.10.2007, de la (tatăl lui ) a fost ridicat și restituit telefonul mobil Nokia 3310 aparținând lui, astfel că părțile vătămate nu s-au mai constituit părți civile în cauză.

Situația de fapt astfel cum a fost expusă a fost reținută de către instanță în temeiul declarațiile părților vătămate date în fața organelor de cercetare ( 26-33 ) și în fața instanței (72-73, 81 dosar instanță), și parțial cu declarațiile inculpatului date în fața organelor de cercetare (62-63 ), cu dovezile de ridicare și predare a bunurilor sustrase (21-25 ).

Susținerile inculpatului potrivit cărora nu a avut nici o participare la săvârșirea faptelor, că a încercat prevenirea săvârșirii acestora iar ulterior a făcut demersuri pentru restituirea bunurilor sustrase de ceilalți inculpați vor fi înlăturate ca necorespunzătoare adevărului, pentru următoarele considerente: pe parcursul urmăririi penale părțile vătămate și au arătat că, în mod cert, cel care i-a atacat cu cuțitul era inculpatul, iar cel care i-a atacat cu levierul era inculpatul. În fața instanței și au arătat că nu sunt întru totul siguri, dar cred totuși că cel înarmat cu levierul era. Această situație se coroborează și cu declarația inculpatului de la urmărirea penală (62-63 ) unde relatează că la un moment dat levierul probabil că se afla la, că și acesta a fost implicat în altercație, luptându-se cu una din părțile vătămate.

Chiar dacă și coinculpații - și au susținut în fața instanței că nu a participat la săvârșirea faptei, aceste susțineri vor fi înlăturate ca necorespunzătoare adevărului. Astfel, declarația inculpatului este contrazisă de propria declarație de la urmărirea penală în care confirmă participarea la săvârșirea faptei și a lui.

Declarația lui - este evident necorespunzătoare adevărului, în fața instanței susținând că a săvârșit fapta singur, iar după aceea s-a întâlnit cu și. Ori, toate celelalte probe dovedesc faptul că în altercație au fost implicați 2 atacatori.

Mobilul pentru care - a încercat să ia asupra sa întreaga responsabilitate îl constituie faptul că el este deja arestat în altă cauză, astfel că, pentru el, consecințele unei eventuale noi condamnări nu ar fi atât de grave.

Pentru considerentele de mai sus, prima instanță a reținut vinovăția inculpaților și, sub forma intenției directe, iar în ce privește faptele săvârșite de către aceștia, în temeiul art. 334. pr. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice, după cum urmează:

- pentru inculpatul, din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. (parte vătămată ), și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. (parte vătămată - ), totul cu aplicarea art. 33 lit. a

- pentru inculpatul, din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 75 lit. c, în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c (două infracțiuni, pentru una parte vătămată, iar pentru una parte vătămată ), și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c (parte vătămată - ), totul cu aplicarea art. 33 lit. a

Instanța a procedat astfel, având în vedere faptul că procesul penal a fost extins în ce îi privește pe inculpații și și pentru tentativele la infracțiunea de tâlhărie, fapte pe care le-au săvârșit asupra părții vătămate -. În plus, inculpatul a participat și la tâlhărirea lui, și la cea a lui. Ori, infracțiunea de tâlhărie, chiar dacă este considerată o infracțiune contra patrimoniului, este și o infracțiune de violență, ce periclitează ori afectează sănătatea sau integritatea corporală a persoanei, astfel că fiecare faptă își păstrează individualitatea sa distinctă, neputând fi săvârșită nici în formă continuată.

În drept, faptele inculpatului, de a sustrage prin violență și amenințarea cu un cuțit, în timpul nopții și într-un loc public, un telefon mobil de la, și de a încerca să sustragă prin violență în aceleași împrejurări telefonul de la -, împreună cu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. (parte vătămată ), și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. (parte vătămată - ), totul cu aplicarea art. 33 lit. a

Faptele inculpatului, de a sustrage prin violență și amenințarea cu un levier, în timpul nopții și într-un loc public, un telefon mobil de la, și un altul de la și de a încerca să sustragă prin violență în aceleași împrejurări telefonul de la -, împreună cu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c (două infracțiuni, pentru una parte vătămată, iar pentru una parte vătămată ), și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c (parte vătămată - ), totul cu aplicarea art. 33 lit. a

La individualizarea și dozarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72. respectiv prevederile părții generale a codului penal; limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare; gradul de pericol social ridicat al faptelor în modalitatea concretă de săvârșire (ținând cont că au fost săvârșite în timpul nopții, într-un loc public, au avut ca urmare vătămări ale victimelor), de persoana inculpatului care a mai fost condamnat dar nu este recidivist, de contribuția sa la săvârșirea faptei. Pe baza acestor considerente, instanța a apreciat că scopul general al pedepsei, prevăzut de art. 52. respectiv acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni poate fi realizat doar aplicând inculpatului pedepse privative de libertate. Instanța a reținut în beneficiul acestuia circumstanțe atenuante judiciare, determinate de atitudinea cooperantă în fața organelor judiciare, acesta prezentându-se la fiecare chemare în fața organelor de cercetare și în fața instanței, precum și de prejudiciul redus produs prin infracțiune și de faptul că a fost în totalitate acoperit astfel că, în condițiile art. 74 lit.c, art. 76 lit. b,c Cod penal a redus pedepsele sub minimul prevăzut de lege, chiar dacă în cauză există și circumstanțe agravante și stări de agravare, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 80 al.2

În temeiul art.33 lit. a, art. 34 lit. b, instanța a dispus contopirea pedepselor concurente stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea.

În temeiul art. 71 Cod Penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a ll-a, b Cod Penal pe perioada prevăzută de art. 71 al.2 Cod Penal, cu următoarea motivare: conform art. 71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, drepturile prevăzute în art. 64 alin.1 lit. a) - c) Cod penal se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii. Cu toate acestea, prin decizia nr. LXXIV din 5.11.2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.

În cauza de față instanța a apreciat că se impune ca inculpatului să i se interzică drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a ll-a, b pen. condamnarea la pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Întrucât faptele inculpatului nu au legătură cu exercitarea vreunei profesii, ocupații ori activități, instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c pen.

În cauză nu sunt însă temeiuri pentru interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d și e

Cod Penal

În ce îl privește pe inculpatul, întrucât acesta este minor, la individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 100 Cod Penal, respectiv de gradul de pericol social sporit al faptelor pe care inculpatul le-a săvârșit, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit, astfel cum rezultă acestea din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț (43-46 ), din care rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pe fondul consumului de alcool, al influențelor grupului de prieteni, și pe fondul unor tulburări de socializare, (astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico - legală psihiatrică întocmit de PNf ila 42 dosar urmărire penală), de atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, de faptul că la data săvârșirii faptelor nu împlinise 15 ani, aspecte de natură a atenua răspunderea penală.

În baza tuturor acestor considerente instanța a apreciat că pentru îndreptarea minorului este suficientă aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, aceasta fiind de natură a asigura reeducarea inculpatului și a-i da posibilitatea dobândirii învățăturii necesare și a unei pregătiri profesionale potrivit aptitudinilor sale.

Instanța a reținut că în cazul concursului de infracțiuni săvârșite de un minor, trebuie luată o singură măsură educativă pentru întreaga pluralitate de infracțiuni, dacă pentru îndreptarea minorului este suficientă o asemenea măsură, în acest sens statuându-se în cadrul pct. 12 din decizia de îndrumare nr. 10/1972 a Plenului Tribunalului Suprem, soluție reținută și prin decizia nr.XXX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În temeiul art. 107. s-a pus în vedere inculpatului minor că se poate dispune liberarea sa din centrul de reeducare înainte de a deveni major dacă a trecut cel puțin un an de la data internării sale și a dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguință la învățătură și la însușirea pregătirii profesionale.

Instanța a apreciat că, față de gravitatea faptelor și de împrejurarea că acestea au fost săvârșite sub influența grupului de prieteni, se impune începerea neîntârziată a procesului de reeducare față de inculpat, astfel că, în temeiul art. 490 al. 1,2. pr. pen. a dispus punerea în executare de îndată a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare și a trimis o copie de pe hotărâre organelor de poliție ale Municipiului P N, care vor lua măsuri de internare a minorului.

În ce privește pe inculpatul -, instanța a reținut că tragerea la răspundere penală a unei persoane presupune în mod necesar stabilirea pe baza unor probe de necontestat a existenței faptei și a săvârșirii ei cu vinovăție de către persoana căreia i se impută. În cauza de față probele administrate nu au fost de natură a forma instanței convingerea că inculpatul a săvârșit faptele ce i se pun în sarcină.

Astfel, din declarațiile tuturor părților vătămate rezultă că inițial s-au întâlnit cu 3 persoane, fiind atacați doar de către și. A 3-a persoană s-a îndepărtat, nu a avut nici o participare la săvârșirea faptelor și nu au putut preciza unde s-a aflat acest inculpat. Doar - a arătat că a văzut o persoană care stătea la intersecție și se uita la cele ce se întâmplau, însă nu poate arăta dacă acea persoană era - sau o altă persoană.

Așa fiind, instanța apreciat că acuzarea nu a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpatului prevăzută de art. 52și art. 66., art. 23 al. 11 din Constituție și art. 6 pct. 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

În consecință, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Pr. raportat la disp. art. 10 lit. a Pr., instanța a dispus achitarea inculpatului - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie prev. de art.26 raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c și cu aplicarea art. 37 lit. a pen. întrucât fapta nu există.

S-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 189 și 191. pr. pen. au fost obligați inculpații și să plătească statului câte 600 lei cheltuieli judiciare fiecare, conform culpei lor procesuale; s-a lua act de faptul că inculpații și au avut avocați aleși.

În baza acestor considerente, prin sentința penală nr. 467 din 17.06.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, În temeiul art. 334.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații și au fost trimiși în judecată, după cum urmează:

- pentru inculpatul, din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art.211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99., și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. totul cu aplicarea art. 33 lit. a

- pentru inculpatul, din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al.21lit. a, b, cu aplicarea art. 75 lit. c, în infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c, și de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c, totul cu aplicarea art. 33 lit. a, și în această încadrare juridică:

A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.02.1985 în P N, județul N, domiciliat în P N,-, jud. N, CNP -, cetățean român, studii 1 clasă, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, cu antecedente penale, căsătorit, 2 copii minori, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 74 lit. c, art. 76 lit. b și art. 80. (parte vătămată ), la pedeapsa de 4 ani închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 74 lit. c, art. 76 lit. b și art. 80. (parte vătămată ), la pedeapsa de 4 ani închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c, art. 74 lit. c, art. 76 lit. b și art. 80. (parte vătămată - ), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, s-au contopit pedepsele concurente aplicate inculpatului și s-a aplicat acestuia pedeapsa mai grea de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 71. s p. -a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a ll-a și b pe Cod Penal perioada prevăzută de art. 71 al. 2 pen.

În temeiul art. 101 lit. c raportat la art. 104. și art. 106. s-a aplicat inculpatului minor, fiul lui și, CNP -, născut la data de 8.08.1993 în P N, județul N, domiciliat în P N,-, jud. N, cetățean român, studii 2 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. și art. 33 lit. a (parte vătămată );

- infracțiunea de tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 20. raportat la art. 211 al.1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea art. 99. și art. 33 lit. a, (parte vătămată - ).

În temeiul art. 107. s-a pus în vedere inculpatului minor că se poate dispune liberarea sa din centrul de reeducare înainte de a deveni major dacă a trecut cel puțin un an de la data internării sale și a dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguință la învățătură și la însușirea pregătirii profesionale.

În temeiul art. 490 al. 1, 2. pr. pen. s-a dispus punerea în executare de îndată a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare. S-a trimis o copie de pe hotărâre organelor de poliție ale Municipiului P N, care vor lua măsuri de internare a minorului.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Pr. raportat la disp. art. 10 lit. a Pr., s-a dispus achitarea inculpatului -, fiul lui - și, CNP -, născut la data de 18.01.1985 în P N, județul N, domiciliat în com., jud. N, fără forme legale în P N,-, jud. N, cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, recidivist, arestat în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 21lit. a, b, cu aplicarea 75 lit. c și cu aplicarea art. 37 lit. a pen. întrucât fapta nu există.

S-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 189 și 191. pr. pen. au fost obligați inculpații și să plătească statului câte 600 lei cheltuieli judiciare fiecare.

Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, invocând următoarele motive:

În mod nelegal, prima instanță a dispus achitarea inculpatului - trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, în contradicție cu probele care s-au administrat atât în urmărirea penală cât și în cercetarea judecătorească din care rezultă că și acest inculpat a participat la comiterea faptelor penale de tâlhărie împotriva părților vătămate -, și.

În acest sens, au fost invocate declarațiile inculpaților și coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului - și declarațiile părților vătămate.

În cauză a declarat apel și inculpatul invocând următoarele motive:

Pedeapsa aplicată este mult prea severă în raport cu persoana sa, fiind căsătorit cu doi copii minor în întreținere și existând și elemente de dubiu cu privire la participarea sa efectivă în exercitarea agresiunilor asupra părților vătămate.

Astfel, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei și aplicarea beneficiului suspendării condiționate conform cu gradul de pericol social care rezultă din probele administrate în acest dosar.

De asemenea, a declarat apel inculpatul minor invocând în concluziile orale formulate prin apărătorul său următoarele emotive:

Prima instanță nu a luat în considerare și nu a dat eficiență cuvenită elementelor pozitive privind persoana sa, respectiv: starea de minoritate, lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală constant sinceră și de regret pe tot timpul procesului penal, elemente care nu justifică aplicarea unei măsuri educative privative de libertate, excesiv de severă în raport cu persoana sa.

Inculpatul a solicitat, pentru aceste motive, înlocuirea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare cu măsura educativă a libertății supravegheate fiind îndeplinite toate cerințele care însoțesc aplicarea acestei măsuri și aceasta fiind corespunzătoare sub aspectul reeducării minorului.

Analizând motivele de apel care s-au invocat în cauză și examinând cauza sub toate aspectele în cadrul efectului devolutiv al apelului, conform dispozițiilor art. 371 al. 2. pr. penală s-a constatat ca fiind întemeiat apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și ca fiind neîntemeiate apelurile declarate de inculpații și.

Astfel, complicitatea este caracterizată printr-o activitate de ajutorare, de înlesnire, fiind legată în mod mijlocit și indirect de activitatea care contituie latura obiectivă a infracțiunii, și este unită cu intenția de a ajuta, înlesni comiterea unie infracțiuni, conform dispozițiilor art. 26. penal.

Inculpatul - intimat - a fost trimis în judecată pentru complicitate la faptele de tâlhărie comise de inculpații și. Participarea sa, sub forma ajutorului efectiv, și fizic și de ordin moral dat celorlați doi inculpați în comiterea actelor de violență și deposedarea părților vătămate de telefoanele mobile rezultă în mod clar din declarațiile inculpaților și coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului - și declarațiile părților vătămate( 69- 74,ds. inst. ).

Conform acestor declarații și probelor administrate în urmărirea penală rezultă că, în mod concret, inculpatul - a propus celor doi inculpați - apelanți să sustragă părților vătămate pe care i-au întâlnit telefoanele mobile, a fost primul care s-a îndreptat spre grupul părților vătămate, a rămas în imediata apropiere a locului în care s-a consumat conflictul asigurând paza și constituind un element de încurajare pentru autorii nemijlociți și în comiterea agresiunilor asupra părților vătămate.

În consecință, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a pr. penală, s-a constatat ca fiind întemeiat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț împotriva sentinței penale nr. 467 din 17.06.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, și s-a desființat în parte sentința numai cu privire la inculpatul - care urmează a fi condamnat pentru complicitate în concurs real la faptele de tâlhărie comise împotriva părților vătămate -, și de către inculpații și.

Încadrarea juridică a faptelor de complicitate reținute în sarcina inculpatului - intimat este prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 2/1 lit. a, b Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 și art. 76 lit. b Cod penal ( parte vătămată.), cu aplic. art. 33 lit. a penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor care s-au stabilit în sarcina inculpatului pentru fiecare dintre infracțiunile concurente s-au avut în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptelor fiind comise printr-un atac în grup împreună cu inculpat minor, starea de recidivă a inculpatului, și în favoarea acestuia poziția procesuală sinceră de recunoaștere a participării sale la comiterea actelor tâlhărie, vârsta tânără cu posibilități sporite de reeducare, elemente care justifică în același timp reținerea circumstanțelor atenuante personale în favoarea inculpatului, în condițiile art. 74, 76 al. 1 lit. b penal.

De asemenea, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza Ii, b penal, în condițiile art. 71 al. 2. penal.

Apelurile declarate de inculpații și au fost respinse ca neîntemeiate în baza art. 379 pct. 1 lit. b pr. penală, pentru următoarele motive:

Participarea inculpatului sub forma comiterii nemijlocite a actelor de violență asupra părților vătămate în noaptea de 21/22.09.2007 este pe deplin dovedită pe baza acelorași probe care au fost analizate în mod concret anterior, iar individualizarea pedepsei este judicios făcută fiind reținute în favoarea acestuia și circumstanțe atenuante personale în condițiile art. 74, 76 al. 1 lit. b penal, chiar în concurs cu agravanta generală prev. de art. 75 lit. c penal - comiterea faptelor împreună cu un minor.

În privința inculpatului minor, prima instanță a făcut o analiză completă și o aplicare corectă a criteriilor speciale de individualizare astfel cum sunt prevăzute de art. 100. penal pentru starea de minoritate, respectiv: gradul de pericol social sporit al faptelor pe care inculpatul le-a săvârșit, starea fizică, dezvoltarea intelectuală și morală, comportarea lui, condițiile în care a fost crescut și în care a trăit, astfel cum rezultă acestea din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț (43-46 ), din care rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pe fondul consumului de alcool, al influențelor grupului de prieteni, și pe fondul unor tulburări de socializare, (cum rezultă din raportul de expertiză medico - legală psihiatrică întocmit de PNf ila 42 dosar urmărire penală), dar și atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, faptul că la data săvârșirii faptelor nu împlinise 15 ani, aceste aspecte fiind de natură a atenua răspunderea penală.

În raport cu ansamblul acestor elemente de indivdualizare este evident că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare a fost judicios stabilită în sarcina minorului, existând elemente certe care au exclus posibilitatea aplicării față de inculpatul minor a măsurii educative a libertății supravegheate așa cum s-a solicitat prin motivele de apel.

În același timp s-a reținut că și celelalte dispoziții ale sentinței sunt temeinice și legale, iar în temeiul art. 192 al. 2. pr. penală au fost obligați inculpații apelanți la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Pentru aceste considerente prin Dp nr. 318/AP din 12.11.2008 pronunțata de Tribunalul Neamțs -a dispus în. art. 379 pct. 2 lit. a pr. penală admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț împotriva sentinței penale nr. 467 din 17.06.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, s-a desființat în parte sentința și judecând în fond conform dispozițiilor art. 345 și urm. pr. penală numai cu privire la inculpatul:

A fost condamnatinculpatul, fiul lui - și,născut la data de 18.01.1985 în P N, jud. N, domiciliat în comuna, jud. N, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 2/1 lit. a, b Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 și art. 76 lit. b Cod penal ( parte vătămată.)la pedeapsa de 4(patru) ani, închisoare.

A fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 2/1 lit. a, b Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 și art. 76 lit. b Cod penal, ( parte vătămată )la pedeapsa de 4 (patru )ani, închisoare.

A fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, c, al. 2/1 lit. a, b Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 și art. 76 lit. b Cod penal ( parte vătămată - )la pedeapsa de 2 ( doi ) ani, închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele concurente aplicateinculpatuluiși s-a aplicat acestui inculpatpedeapsa rezultantă de 4 ( patru ) ani, închisoare.

În temeiul art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II-a și b Cod penal, în condițiile prev. de art. 71 al. 2 Cod penal.

În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală s-au respins ca fiind nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 467 din 17.06.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței ca fiind temeinice și legale.

În temeiul art. 189 Cod procedură penală onorariile avocaților din oficiu în sumă de 300 lei -au avansat din fondurile Ministerului Justiției.

S-a luat act că inculpații și au fost asistați de avocați aleși.

În. art. 192 al. 2 pr. penală au fost obligați apelanții - inculpați și să plătească, fiecare câte 50 lei, cheltuieli judiciare avansate în apel în favoarea statului.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate au declarat recurs inculpații - fără a expune în scris criticile aduse deciziei recurate, și.

Recursul inculpatului vizează netemeinicia hotărârilor anterioare, arătând în esență că soluția de condamnare a acestuia s-a întemeiat pe probe inapte de a releva participarea sa la comiterea la comiterea infracțiunilor de tâlhărie alături de coinculpații - și.

Inculpatul critică soluțiile pronunțate de instanțele de fond și apel sub aspectul netemeiniciei acestora,considerând că măsura educativă a internării într-un centru de reeducare aplicată inculpatului minor este prea severă având în vedere împrejurarea că acesta se află la primul contact cu legea penală.

Față de motivele de recurs expuse, inculpații și solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și achitarea în temeiul art.10 lit.c p Cod Penal,respectiv aplicarea unei măsuri educative mai puțin severe, respectiv cea prev. de art.101 lit.b

Cod Penal

Inculpatul -, la termenul de judecată din data de 8.01.2009 a invederat Curții că înțelege să-și retragă recursul.

Analizând decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 Cpp, Curtea constată că recursurile inculpaților și declarat în cauză sunt nefondate.

În mod corect Tribunalul Neamța menținut soluția pronunțată de prima instanță în ceea ce îi privește pe inculpații și.

În baza unui probatoriu amplu administrat, instanța de fond a reținut corect situația de fapt, a stabilit o corectă încadrare juridică a faptelor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului și a individualizat juridic corect pedepsele principale și accesorii aplicate acestuia.

Susținerile invocate de inculpat cu privire la neparticiparea sa infracțională alături de ceilalți doi inculpați, nu pot fi primite de instanța de recurs.

Curtea constată că probele existente la dosarul cauzei au fost administrate în cursul procesului penal cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, fiind apte și suficiente de a răsturna prezumția de nevinovăție ce operează în beneficiul inculpatului.

Astfel, vinovăția inculpatului este relevată cu certitudine de elementele de fapt ce rezultă din declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale prin care confirmă participarea inculpatului la săvârșirea faptelor alături de acesta, coroborată cu declarațiile părții vătămate și date în cursul procesului penal, care l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persona care i-a atacat cu un levier metalic, cu înscrisurile existente în dosarul cauzei precum și cu declarațiile inculpatului însuși care recunoaște că s-a aflat la locul săvârșirii infracțiunilor împreună cu ceilalți inculpați până la un anumit moment.

În ceea ce privește pe inculpatului minor, Curtea constată că prima instanță în mod judicios a dispus aplicarea măsurii educative internării acestuia într-un centru de reeducare.

La luarea acestei măsuri educative, instanțele de fond și apel au avut în vedere toate criteriile de individualizare a sancțiunii prev. de art. 100.p, apreciind corect că educarea și reeducarea inculpatului minor precum și asigurarea unei schimbări în conștiința acestuia pentru respectarea valorilor sociale se pot realiza prin internarea într-un centru de reeducare care îi conferă posibilitatea de a dobândi învățătura necesară și o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.

În raport cu aceste considerente, Curtea, în concordanță cu opinia Tribunalului Neamț, apreciază că aplicarea măsurii libertății supravegheate, solicitată de apărătorul inculpatului minor, nu este oportună pentru a se asigura reeducarea minorului.

Pentru aceste considerente constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 Cpp, Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați și.

În ceea ce privește recursul inculpatului -, având în vedere manifestarea de voință a acestuia, Curtea, în baza art 385/4 al.2 rap.la art.369 Cpp va lua act de retragerea recursului declarat în cauză.

În baza art.189 Cpp,va dispune plata din fondurile a onorariului apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul (av. ), reprezentând prestațiile efectuate până la încetarea delegației.

În baza art. 189 Cpp,va dispune plata din fondurile a onorariului av. oficiu desemnat pentru inculpatul -,către Baroul Bacău.

Va constată că recurenții inculpați și au avut apărători aleși.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2,4 pr. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva nr. 318/AP din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

II. În baza art.385/4 al.2 rap. la art.369 pr.penală ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul - împotriva aceleiași decizii penale.

În baza art.189 pr.penală,dispune plata din fondurile a onorariului apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul (av. ), reprezentând prestațiile efectuate până la încetarea delegației în sumă de 75 lei.

În baza art.189 pr.penală dispune plata din fondurile a onorariului av. oficiu desemnat pentru inculpatul -, în sumă de 300 lei către Baroul Bacău.

Constată că recurenții inculpați și au avut apărători aleși.

În baza art.192 al.2 pr.penală obligă recurentul inculpat minor prin părțile responsabile civilmente și să plătească statului suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

În baza art.192 al,2,4 pr.penală obligă recurenții-inculpați și - să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare sumele de 275 lei, respectiv 500 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.04.2009 în prezența recurentților-inculpați și - aflați în stare de internare în centru de reeducare, respectiv deținere.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Red. C,

Red. I/

Red. AB

Tehnored. PE/24.04.2009/ 2 ex

Președinte:Bogdan Adrian
Judecători:Bogdan Adrian, Ștefan Nimineț, Silviu Anti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 272/2009. Curtea de Apel Bacau