Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 274/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 274
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 16 APRILIE 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Adrian Bogdan
JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Nimineț Ștefan Anti Silviu
- -
GREFIER:- -
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU reprezentat prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 41/AP din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest asistat din oficiu de avocat, lipsă fiind intimata parte vătămată SC SRL P
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Recurentul inculpat având cuvântul precizează că își retrage recursul formulat împotriva deciziei penale nr. 41/AP din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Avocat pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, precizează că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită a se lua act de declarația acestuia prin care învederează că își retrage recursul formulat împotriva deciziei penale nr. 41/AP din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Solicită onorariu avocat oficiu din fondul special al.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită a se lua act de declarația de retragere a recursului declarat de inculpat, împotriva deciziei penale nr. 41/AP din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr- și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt, solicită a se lua act de declarația de retragere a recursului formulat împotriva deciziei penale nr. 41/AP din 11.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 816 din 5.11.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în baza art. 217 alin. 1,4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24.11.1969 în municipiul B, CNP -, aflat în Penitenciarul Bacău, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de distrugere.
În baza art. 138 din Legea nr.295/2004 cu referire la art.279 alin.3 lit. a) Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.
În baza art.33 lit. a) Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a doua,b) Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art.1608și urm. Cod procedură penală, s-a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii acestuia din data de 10.02.2008 și durata arestării sale din data de 11.02.2008 la zi.
În baza art.14 Cod procedură penală si art. 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 998-999 Cod civil, s-a respins, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de partea civilă cu ultimul sediu cunoscut în P N, bd. -, nr. 16, județul
În baza art. 118 alin.1 lit. f) Cod Penal, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a ului cu marca 19, calibrul 9x21 mm, din metal de culoare neagră,cu seria "- 696 made in Austria.mbh", cu un încărcător cu 14 cartușe cu, din care 3 cartușe cu inscripția Winchester calibrul 9x21 mm,3 cartușe cu inscripția calibrul 9x21 mm și 8 cartușe cu inscripția calibrul 9x21 mm, ridicat de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 10.02.2008.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul sa plătească către stat suma de 1.200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.1999/P/2006/22.02.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra -N s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1,4 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a) Cod penal și nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 138 din Legea nr.295/2004 cu referire la art.279 alin.3 lit. a) Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit. a) Cod penal, dosarul de urmărire penală fiind înaintat acestei instanțe prin adresa nr. 1999/P/2006 din 22.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra -N, formându-se astfel dosarul penal nr-.
În motivarea rechizitoriului s-a arătat că în noaptea de 09/10.05.2006 inculpatul a distrus prin incendiere autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare - aparținând - din municipiul P N, județul N, utilizat de numitul, care se afla parcat pe str. - din municipiul P N, județul
Fapta a fost comisă prin utilizarea unui lichid combustibil transportat până la locul comiterii faptei într-un bidon de plastic, obiect care a fost găsit la fața locului de organele de cercetare penală ale poliției, iar, potrivit comunicării făcute Inspectoratul pentru Situații de Urgență N, incendiul a fost produs prin folosirea intenționată a sursei de aprindere și s-a propagat datorită folosirii unei substanțe inflamabile din exterior ceea ce a creat un pericol public prin faptul că s-a extins la un autoturism parcat în imediata apropiere și s-ar fi putut extinde la toate autovehiculele din parcare, putând cauza o explozie în lanț a rezervoarelor de combustibil și a instalației de gaz metan aflată în imediata vecinătate, creând astfel un pericol real pentru blocurile de locuințe de lângă parcare.
La data de 10.02.2008, în urma percheziției efectuate la domiciliul inculpatului, în baza autorizației nr.2/07.02.2008 emisă de Judecătoria Piatra Neamț, a fost identificat un cu marca, calibrul 9x21 mm - din metal de culoare neagră, seria - 696 - in Austria mbh și un încărcător cu 14 cartușe cu, dintre care 3 cartușe marca Winchester - calibrul 9x21 mm; 3 cartușe marca - calibrul 9x21 mm și 8 cartușe marca - calibrul 9x21 mm, armă care face parte din categoria celor letale cu destinație militară și este supusă autorizării conform clasificării prevăzute de Legea nr.295/2004, iar inculpatul nu a avut dreptul să dețină o astfel de armă și acele elemente de muniție.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând ca inculpatul să fie obligat să-i plătească suma de 30.000 de euro cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea autoturismului distrus de către inculpat.
În timpul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: proces-verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșele fotografice aferente, declarația părții vătămate, adresa; declarațiile martorilor, i, G, și, proces-verbal de recoltare probe biologice, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. -/1/19.05.2006, raport de expertiză nr. -/2/21.05.2006, proces-verbal de percheziție domiciliară, adresa NR.2906/10.02.2008 și declarațiile inculpatului.
În faza de judecată au fost administrate următoarele probe: declarațiile martorilor, i, și și declarația inculpatului.
În faza de judecată s-a constatat că în cauză calitatea de parte civilă o are P N, proprietara autoturismului incendiat și nu numitul, astfel cum în mod eronat s-a reținut în actul de sesizare a instanței.
Analizând actele si lucrările dosarului, prima instanță a reținut că în noaptea de 09/10.05.2006, inculpatul a distrus prin incendiere autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare - aparținând - din municipiul P N, județul N, utilizat de numitul, care se afla parcat pe str. - din municipiul P N, județul
Fapta a fost comisă prin utilizarea unui lichid combustibil transportat până la locul comiterii faptei într-un bidon de plastic, obiect care a fost găsit la fața locului de organele de cercetare penală ale poliției, iar, potrivit comunicării făcute Inspectoratul pentru Situații de Urgență N, incendiul a fost produs prin folosirea intenționată a sursei de aprindere și s-a propagat datorită folosirii unei substanțe inflamabile din exterior ceea ce a creat un pericol public prin faptul că s-a extins la un autoturism parcat în imediata apropiere și s-ar fi putut extinde la toate autovehiculele din parcare, putând cauza o explozie în lanț a rezervoarelor de combustibil și a instalației de gaz metan aflată în imediata vecinătate, creând astfel un pericol real pentru blocurile de locuințe de lângă parcare.
La data de 10.02.2008, în urma percheziției efectuate la domiciliul inculpatului, în baza autorizației nr.2/07.02.2008 emisă de Judecătoria Piatra Neamț, a fost identificat un cu marca, calibrul 9x21 mm - din metal de culoare neagră, seria - 696 - in Austria mbh și un încărcător cu 14 cartușe cu, dintre care 3 cartușe marca Winchester - calibrul 9x21 mm; 3 cartușe marca - calibrul 9x21 mm și 8 cartușe marca - calibrul 9x21 mm, armă care face parte din categoria celor letale cu destinație militară și este supusă autorizării conform clasificării prevăzute de Legea nr.295/2004, iar inculpatul nu a avut dreptul să dețină o astfel de armă și acele elemente de muniție.
Această situație de fapt rezultă din coroborarea următoarelor probe: proces-verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșele fotografice aferente, declarația părții vătămate, adresa; declarațiile martorilor, i, G, proces-verbal de recoltare probe biologice, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. -/1/19.05.2006, raportul de expertiză nr. -/2/21.05.2006, proces-verbal de percheziție domiciliară, adresa NR.2906/10.02.2008 și, în parte, declarațiile inculpatului, administrate in cursul urmăririi penale și declarațiile martorilor, i, administrate în fața instanței de judecată.
Prima instanță a înlăturat din probatoriu în parte declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și declarația acestuia din faza de judecată ca nefiind concludente deoarece toate celelalte probe administrate în cauză și reținute de instanță ca fiind pertinente și concludente dovedesc fără nici un dubiu comiterea faptei, îndeosebi probele științifice, respectiv adresa, procesul-verbal de recoltare probe biologice, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr.-/1/19.05.2006, raport de expertiză nr.-/2/21.05.2006, proces-verbal de percheziție domiciliară, declarația inculpatului din faza de judecată fiind contrazisă în ceea ce îl privește de însăși declarațiile date de către acesta în faza de urmărire penală.
Pentru aceleași considerente, prima instanță a înlăturat din probatoriu ca nefiind concludentă declarația martorei din faza de judecată apreciindu-se că aceasta a fost dată datorită legăturilor de afectivitate existente între martoră și inculpat.
Prima instanță a reținut că faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de distrugere, prevăzută de art. 217 alin.1,4 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal și nerespectare a regimului armelor și munițiilor,prevăzută de art. 138 din Legea nr.295/2004 cu referire la art.279 alin.3 lit. a) Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit. a) Cod penal, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv.
Astfel s-a dovedit că inculpatul, înainte de a fi condamnat în mod definitiv pentru vreuna dintre fapte, cu intenție directă, a distrus prin incendiere un autoturism aparținând părții vătămate P N și a deținut fără drept o armă militară pe care o ținea ascunsă în locuință.
La individualizarea pedepselor, prima instanță a avut in vedere dispozițiile art. 72 Cod Penal, respectiv prevederile cuprinse in partea generala a Codului Penal; limitele de pedeapsă fixate de art.217 alin.1,4 Cod penal și art.279 alin.3 lit. a) Cod penal, gradul de pericol social al faptelor comise circumstanțiat de pericolul deosebit pe care acestea l-au generat pentru siguranța comunității din care face parte inculpatul și starea de nesiguranță crescută pe care astfel de fapte o induc în cadrul colectivităților; persoana inculpatului, care are vârsta de 39 ani, nu avea la data comiterii faptelor antecedente penale, este divorțat, are doi copii minori în întreținere cu vârsta de 8 ani și respectiv 13 ani, studii școala profesională și cursuri de calificare posterioare, sportiv și a îndeplinit stagiul militar; precum si neincidența in cauza de fata a împrejurărilor care atenuează sau care agravează răspunderea penală. În baza tuturor acestor considerente, prima instanță a apreciat ca scopul pedepsei, prevăzut de art.52 Cod Penal, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, poate fi realizat in cauza prin aplicarea inculpatului a unor pedepse cu închisoarea orientate mai mult spre minimul special decât spre maximul special prevăzut de lege.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a doua,b) Cod Penal pe durata executării pedepsei închisorii
Prin încheierea nr.4/11.02.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra -N în dosarul penal nr- s-a dispus, în baza art. 1491alin. 9 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului cercetat în dosarul de urmărire penala nr. 1999/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra -N pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1,4 Cod penal și a infracțiunii prevăzute de art.138 din Legea nr.295/2004 cu referire la art.279 alin.3 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit. a) Cod penal, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 11.02.2008 si până la data de 10.03.2008.
Pentru a decide în acest sens, instanța a reținut în dosarul nr- că există probe și indicii temeinice în sensul că inculpatului ar fi comis faptele pentru care era cercetat în dosarul de urmărire penală nr. 1999/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra -
Instanța a constatat, raportat la cele expuse că există indicii temeinice cu privire la faptul că inculpatul ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa, fiind întrunite în acest sens cerințele prevăzute de art.136 Cod penal pentru a se putea lua față de inculpat o măsură preventivă.
În acest sens s-a reținut că există probe și indicii temeinice care demonstrează faptul că inculpatul ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa, respectiv: în parte declarațiile date de inculpat în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată coroborate cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 10.05.2006 însoțit de planșele fotografice aferente, adresa Inspectoratului pentru Situații de Urgență N, procesul-verbal de recoltare a probelor biologice; raportul de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică nr.-/1/19.05.2006 întocmit de către N - Serviciul Criminalistic, raportul de expertiză tehnico-științifică bio-criminalistică nr.-/2/21.05.2006 întocmit de către - Institutul de Criminalistică - Serviciul de Expertize Fizico-chimice B și procesul-verbal de percheziție domiciliară și planșele fotografice anexă acestuia.
S-a constatat că faptele reținute în sarcina inculpatului ar putea întruni elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1,4 Cod penal și a infracțiunii prevăzute de art.138 din Legea nr.295/2004 cu referire la art.279 alin.3 Cod penal, infracțiunea de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1,4 Cod penal fiind pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 15 ani.
Instanța a constat că inculpatul a mai fost anterior judecat pentru săvârșirea unor fapte de același gen, aplicându-i-se pedeapsa închisorii pentru care a fost reabilitat în anul 2001, iar în luna noiembrie 2007 fost condamnat la pedeapsa amenzii penale pentru comiterea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 Cod penal față de numitul G, fratele părții vătămate din prezenta cauză, lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și cum pedeapsa prevăzută de lege pentru noile fapte este închisoarea mai mare de 4 ani, în cauză sunt întrunite astfel și condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală.
De asemene, s-a reținut că există informații de notorietate din comunitatea locală în sensul că pe raza Municipiului PNe xistă în ultimii trei ani o situație conflictuală mai veche între grupul din care face parte inculpatul și cel din care fac parte G și existând suspiciuni la nivelul opiniei publice că aceste acțiuni sunt legate de acest conflict.
În aprecierea pericolului concret pentru ordine publică instanța a avut în vedere natura faptelor ce ar fi fost comise de inculpat, modul concret de săvârșirea faptei de distrugere, respectiv incendierea uni autoturism parcat în apropierea unui bloc de locuințe coroborat cu faptul că inculpatul și-ar fi procurat o armă de foc pe care ar fi purtat-o tot timpul asupra sa pentru a putea riposta în cazul unui eventual atac venit din partea grupului advers, iar prin aceasta ar fi putut pune în pericol viața locuitorilor din comunitatea în care s-ar fi produs incidentul.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a reținut că nu s-au modificat în nici un mod temeiurile avute în vedere de completul de judecată care a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpat la data de 11.02.2008 și menținute prin încheierile pronunțate ulterior în prezenta cauză, și că, pentru motivele arătate în cuprinsul încheierii nr. 4/11.02.2008 pronunțată de Judecătoria Piatra -N în dosarul penal nr- alături de considerentele expuse mai sus, se impune menținerea arestării preventive a acestora.
În acest sens, prima instanță a reținut și faptul că această faptă ar fi fost comisă datorită relațiilor tensionate existente între inculpat și numiții; G și -, în condițiile în care acestea există indicii și suspiciuni în sensul că aceștia fac parte din grupuri infracțional de tip mafiot, care practică activități ilicite și aceea de împrumuturi cu camătă, însoțite uneori de exercitarea de acte de violență fizică și psihică asupra persoanelor împrumutate sau asupra patrimoniului acestora, atunci când aceștia din urmă nu mai reușesc să satisfacă pretențiile formulate de membrii acestei grupări.
Fapta de distrugere care se reclamă că ar fi fost comisă în acest mod a prezentat un grad de pericol ridicat având în vedere modalitatea comiterii ei și mijloacele tehnice folosite și împrejurarea că, pe raza municipiului P N, au fost comise în ultima perioadă de timp mai multe fapte de același gen prin aceleași metode și mijloace.
Gradul de pericol social al unor fapte de acest gen este deosebit de ridicat și datorită împrejurării dovedite că astfel de cazuri conduc atât la producerea unui prejudiciu de ordin material persoanei vătămate, cât și în mod indirect, la prejudicierea în mod grav în plan psihic a acesteia din urmă, dar și a celorlalți membrii ai colectivității locale cărora li se insuflă o stare de temere și nesiguranță.
În consecință, în baza art.1608și urm. Cod procedură penală, prima instanță a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, iar în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii acestuia din data de 10.02.2008 și durata arestării sale din data de 11.02.2008 la zi.
Prin comiterea cu intenția a unei infracțiuni, inculpatul a cauzat în mod direct un prejudiciu de ordin material părții civile PNc onstând în contravaloarea distrugerilor provocate autoturismului marca Mercedes cu numărul de înmatriculare - dar în cauză partea civilă nu a solicitat administrarea niciunei probe care să dovedească întinderea acestuia și nu există alte indicii sau probe care să poată conduce la stabilirea cuantumului acestuia, nefiind întrunite în acest sens condițiile răspunderii civile delictuale.
Deși există o faptă ilicită care a cauzat în mod direct un prejudiciu material părții civile, prejudiciul astfel creat nu este determinat și nici determinabil prin prisma probelor aflate la dosar, instanța reținând că în acest sens culpa aparține reprezentantului legal al părții civile care nu s-a prezentat în instanță și nu a furnizat niciun fel de informații în acest sens deși partea civilă a fost în mod repetat citată.
În consecință, în baza art.14 Cod procedură penală si art. 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 998-999 Cod civil, prima instanță a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă P N, județul
În baza art. 118 alin.1 lit. f) Cod penal, a dispus confiscarea specială de la inculpat a ului cu marca 19, calibrul 9x21 mm, din metal de culoare neagră, cu seria "- 696 made in Austria.mbh", cu un încărcător cu 14 cartușe cu, din care 3 cartușe cu inscripția Winchester calibrul 9x21 mm,3 cartușe cu inscripția calibrul 9x21 mm și 8 cartușe cu inscripția calibrul 9x21 mm, ridicat de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 10.02.2008, în condițiile în care această armă și elementele de muniție arătate mai sus fac parte din categoria specială a bunurilor a căror deținere este interzisă cu excepția cazurilor și situațiilor special prevăzute de lege, condiții care nu sunt întrunite în ceea ce privește persoana inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, inculpatul.
În motivarea apelului, inculpatul a arătat că nu există probe de vinovăție care să justifice condamnarea sa pentru infracțiunea de distrugere, iar pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor este prea aspră.
În apel inculpatul a declarat că în noaptea în care s-a săvârșit fapta de distrugere se afla în locuința sa împreună cu familia și avea un asupra sa pentru a se apăra întrucât anterior a fost amenințat.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, pe baza motivelor de apel și din oficiu, Tribunalul a constatat că apelul este nefondat.
Prima instanță a reținut corect situația de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptelor, pe baza unor probe legal administrate. Astfel, din procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice aferente, declarația părții vătămate, adresa N, declarațiile martorilor, i, G, procesul-verbal de recoltare probe biologice, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică nr. -/1/19.05.2006, raportul de expertiză nr. -/2/21.05.2006, procesul-verbal de percheziție domiciliară, adresa NR.2906/10.02.2008 și declarațiile inculpatului, rezultă, fără putiință de tăgadă, că inculpatul este autorul faptelor, inclusiv a celei de distrugere prin incendiere, pe care nu o recunoaște. Din concluziile raportului de expertiză biocriminalistică rezultă că pe bunurile găsite de organele de poliție la locul faptei și care au fost utilizate pentru săvârșirea ei, a fost identificată amprenta genetică a inculpatului.
În mod corect prima instanță a dispus înlăturarea din probatoriu a apărării inculpatului, care a fost reiterată în apel, și a declarației martorei întrucât apărarea inculpatului este contrazisă de celelalte probe administrate, în special de concluziile raportului de expertiză biocriminalistică, iar declarația martorei a fost dată datorită legăturilor de afectivitate existente între aceasta și inculpat.
Pedeapsa aplicată de prima instanță a fost corect individualizată, pe baza criteriilor enumerate în art. 72 Cod penal. Pentru realizarea scopului arătat în art. 52 Cod penal, aplicarea unei pedepse mai puțin severă este insuficientă.
Așa fiind, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, apelul a fost respins, iar sentința apelată a fost menținută.
În consecință, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În baza art. 383 alin. 11raportat la art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului. În cauză există o hotărâre de condamnare a inculpatului în primă instanță, care a fost menținută în apel, infracțiunile pe care le-a săvârșit sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, ce constă în starea de neliniște a societății că persoane învinuite de comiterea unor astfel de fapte sunt judecate în stare de libertate, dar și în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni având în vedere condamnările anterioare ale inculpatului. În baza art. 381 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dedus în continuare perioada arestării preventive.
Pentru aceste considerente prin nr. 41/AP din 11.02.2009 pronunțata de Tribunalul Neamțs -a dispus în temeiul art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondat apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.816 din 5 noiembrie 2008 Judecătoriei Piatra Neamț.
S-a menținut sentința atacată.
În baza art.383 al. 11Cod procedură penală raportat la art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art.381 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la data de 5 noiembrie 2008 la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, a fost achitat Baroului de Avocați N, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligat pe inculpat să achite statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul fără a fi motivat în scris.
La termenul de judecată din data de 16.01.2009, recurentul -inculpat a învederat Curții că înțelege să-și retragă recursul.
Având în vedere manifestarea de voință a recurentului care nu mai stăruie în judecarea recursului, Curtea va lua act, în baza art.385/4 al.2 rap. la art.369 Cpp, de retragerea acestuia.
În baza art. 385/17 al.4 Cpp cu referire la art.383 al.2 Cpp, va deduce în continuare arestarea preventivă a inculpatului de la 11.02.2009 la zi.
Văzând și dispozițiile art.189, 192 al.2 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art 385/4 al.2 rap.la art.369 Cpp ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.41/AP din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dos-.
În baza art. 385/17 al.4 cu referire la art. 383 al.2 Cpp deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 11.02.2009 la zi.
În baza art. 189 Cpp, dispune plata din fondurile a onorariului av. oficiu în suma de 200 lei, către Baroul Bacău.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi 16.04.2009 în prezența recurentului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Nimineț Ștefan Anti Silviu
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red.
Red. D/
Red. AB
Tehnored. PE/22.04.2009/
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Nimineț Ștefan Anti Silviu
