Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 423/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O MA NIA
CURTEA DE APEL BACAU
SECTIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.423/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu JUDECĂTOR 2: Carmen Căliman
- - - JUDECĂTOR 3: Ecaterina Ene
- - - judecător
- - - grefier
*********************
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU
- reprezentat legal prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.179/A din 01.04.2008, pronunțată de pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Avocat depune la dosar un certificat de atestare fiscală, un certificat eliberat de Înalta Curte de Casație și Justiție din care rezultă că cererea de strămutate formulată de recurent are termen pe data de 17 iulie 2008, 4 copii de pe certificatele de naștere ale copiilor minori și certificatul de căsătorie.
Avocat solicită a se acorda un nou termen de judecată, motivat de faptul că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află cererea de strămutare formulată de - ce urmează a fi soluționată pe data de 1 iulie, deși pentru acest termen nu are eliberat certificat.
Reprezentantul parchetului, arată că se opune termenului solicitat.
Instanța aduce la cunoștință recurentului inculpat faptul că are dreptul de a nu face nici o declarație în fața instanței de recurs, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul-inculpat prin avocat arată că nu are de declarat alte aspecte decât cele pe care le-a relatat până în acest moment al judecării cauzei penale.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și pe fond reducerea cuantumului pedepsei, având în vedere circumstanțele reale și personale care are patru copii minori în întreținere și a avut o poziție procesuală sinceră pe tot parcursul procesului penal, a colaborat cu organele de cercetare penală, nu are venituri - muncește cu ziua pentru a-și asigura traiul zilnic.
De asemenea, solicită plata onorariului de avocat desemnat din oficiu.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate, pedeapsa fiind temeinic individualizată față de gravitatea faptei săvârșită.
Recurentul inculpat, având cuvântul, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 33/22.01.2008 a Judecătoriei Moineștis -a dispus, în baza art.211 alin. 1,2 lit.a, c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 27.02.1974 în M, domiciliat în, sat, jud. B, CNP -, cetățean român, studii generale, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsătorit, trei copii minori, recidivist postexecutoriu, la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
S-a interzis drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art.71 alin.2 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea sumei de 20 de lei de la inculpat reprezentând diferența de prejudiciu nerecuperat.
În baza art 189 Cod procedură penală, s-a dispus avansarea onorariului de avocat din oficiu în cuantum de 100 lei pentru avocat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, pentru avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești nr.2065/P/2007 înregistrat pe rolul Judecătoriei Moinești sub nr-, a fost trimis în judecată inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.02.1974 în M, domiciliat în com., sat, jud B, CNP -, cetățean român, studii generale, stagiul militar satisfăcut, recidivist, pentru comiterea infracțiunii prev de art.211 al.1,2 lit. a, cod penal,cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal, constând în aceea că în după-amiaza zilei de 17.08.2007 într-un loc public și mascându-și fața cu o cârpă a lovit partea vătămată pentru a cărei vindecare a necesitat un număr de 10-12 zile îngrijiri medicale și pe care a deposedat-o de un telefon mobil, un lănțișor de aur și cerceii de la.
S-a arătat în actul de sesizare al instanței că în ziua de 17.08.2007 tatăl părții vătămate, respectiv Gaa vut la cosit oameni plătiți printre care și inculpatul care este finul lui de cununie.
La câmp, a venit la aceștia cu mâncare partea vătămată, iar cât timp cosașii mâncau ea s-a jucat cu un telefon mobil ce a fost văzut și de inculpat. Ulterior partea vătămată și tatăl său au plecat acasă, iar ceilalți au rămas să termine de cosit. După - amiază Gap lecat la serviciu la Secția VII a SC aflată la cca. 1 km de locuința sa și i-a cerut soției să-i trimită mâncare mai târziu pe fiica lor, partea vătămată.
În jurul orei 18,00 partea vătămată este trimisă de mama sa cu mâncare la tatăl său iar după ce i-a lăsat mâncarea tatăl ei i-a dat 100 lei iar partea vătămată a plecat spre casă pe același drum.
În tot acest timp inculpatul a terminat de cosit a mers la familia acasă unde a fost servit cu vin și cozonac apoi la bar unde a consumat iar băuturi alcoolice și în final la domiciliul părinților săi, unde a avut niște neînțelegeri cu aceștia. Din acest motiv a ieșit în grădină și a plecat spre dealul pe unde trecea cărarea pe care venea partea vătămată. Aceasta a relatat că la un moment dat a văzut o persoană care venea din fața sa, căreia nu i-a dat importanță și care după puțin timp a dispărut din raza ei vizuală. După cca.100 a auzit zgomot în spatele ei, s-a întors și a văzut o persoană alergând către ea și care avea pe față o cârpă de culoare neagră pentru a nu fi cunoscut. Partea vătămată a început să țipe dar a fost prinsă de gură de inculpat, lovită și târâtă la pământ pierzându-și cunoștința. După ce s-a trezit a constatat că-i lipsește telefonul mobil, lănțișorul de aur de la gât și cerceii de din.
În cauză au fost audiate părțile și martorii din lucrări, probatorii coroborate cu materialul de urmărire penală din analiza căror instanța a reținut următoarele:
În fapt în ziua de 17.08.2007 tatăl părții vătămate, respectiv Gaa vut la cosit oameni plătiți printre care și inculpatul care este finul lui de cununie. Partea vătămată și tatăl său au plecat acasă, iar ceilalți au rămas să termine de cosit. După - amiază Gap lecat la serviciu la Secția VII a SC aflată la cca. 1 km de locuința sa și i-a cerut soției să-i trimită mâncare mai târziu pe fiica lor, partea vătămată. În jurul orei 18,00 partea vătămată este trimisă de mama sa cu mâncare la tatăl său iar după ce i-a lăsat mâncarea tatăl ei i-a dat 100 lei iar partea vătămată a plecat spre casă pe același drum.
În acest timp inculpatul a terminat de cosit a mers la familia acasă unde a fost servit cu vin și cozonac apoi la bar unde a consumat băuturi alcoolice și în final la domiciliul părinților săi. Ulterior inculpatul a plecat spre dealul pe unde trecea cărarea pe care venea partea vătămată, a așteptat- pe aceasta, iar în momentul în care a trecut prin dreptul său s-a repezit spre aceasta, prins- de gură pentru a nu țipa, iar ulterior a lovit-o și târât- la pământ, condiții în care aceasta și-a pierdut cunoștința. După ce s-a trezit a constatat că-i lipsește telefonul mobil, lănțișorul de aur de la gât și cerceii de din.
Inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei, în sensul că precizează că tatăl părții vătămate l-a bătut, iar el a înțeles să se răzbune pe fiica acestuia. Astfel, arată că după ce împreună cu martorul a muncit la G au plecat acasă la acesta pentru a-i duce cositoarea, iar ulterior s-au despărțit, mergând fiecare la domiciliu. Însă inculpatul, după propriile spuse a plecat pentru aop ândi pe partea vătămată. În momentul în care ajuns în dreptul său, i-a pus măna în gât, și i-a dat două palme cu dosul mâinii, după care aceasta a leșinat. Inculpatul arată că i-a luat doar telefonul, nu și celelalte bunuri descrise în actul de inculpare. nu recunoaște că și-ar fi acoperit fața, ci doar că avea barbă.
Declarația inculpatului de la urmărire penală (filele 83-85) o contrazice pe cea dată în faza cercetării judecătorești, astfel, inculpatul arată "de la de gunoi, am luat o bucată de cârpă (pânză) de culoare închisă cu țesătură rară pe care am pus-o pe față, legând-o la spate". Ulterior în declarație, inculpatul arată că partea vătămată i-a dat cârpa jos de pe față.
Cu privire la lănțișorul părții vătămate, inculpatul a arătat că acesta s-a rupt în momentul în care o strângea de gât pe aceasta, în condițiile în care s- zvârcolit.
Depoziția martorului contrazice declarația inculpatului, în privința împrejurărilor săvârșirii faptei. Astfel, acesta declară că între inculpat și tatăl părții vătămate nu a avut loc nici un conflict, inculpatul nu fost lovit de acesta. Se confirmă însă ținuta lui, respectiv cămașa albastră și pantalonii maro cu care a fost îmbrăcat în ziua respectivă.
Declarația părții vătămate (fila 19) se coroborează aproape în totalitate cu cea a inculpatului cu excepția câtorva chestiuni, respectiv cârpa de pe fața inculpatului în momentul atacului, și bunurile sustrase de către acesta, după punerea victimei în stare de inconștiență.
arată că în momentul în care a văzut-o pe partea vătămată acesteia îi lipseau telefonul lănțișorul și cerceii, însă lanțul l-a găsit pe cărarea unde fusese atacată.
Față de probele sus analizate, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, cu forma de vinovăție a intenției directe, și care prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La dozarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare legală prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, care prin el însăși este extrem de ridicat, periculozitatea infractorului care este recidivist postexecutoriu, fiind condamnat definitiv pentru infracțiunea de tentativă de omor, fapt ce denotă înclinare a inculpatului spre infracțiunile violente și împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea.
Astfel, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a luat mai întâi măsuri pentru a fi sigur că nu va fi recunoscut prin acoperirea feței cu o cârpă, fapt pe care instanța îl va reține ca dovedit datorită împrejurării că declarația părții vătămate se coroborează în acest sens cu cea a inculpatului de la urmărirea penală și cu cea a martorului asistent la reconstituire (fila 23), care arată că inculpatul a recunoscut că și-a pus o cârpă pe.
Ulterior inculpatul a pus victima în stare de inconștiență, prin aplicarea de lovituri în zona feței și sugrumarea acesteia, pentru ca ulterior să îi ia telefonul mobil și bijuteriile.
Împotriva sentinței penale sus-menționată a declarat apel în termen legal, apelantul inculpat, în motivarea orală a căruia a susținut că la comiterea faptei nu avea fața acoperită fiind reținută în mod greșit circumstanța agravantă specială prevăzută de art.211 alin. 2 lit. "a" cod penal. De asemenea în motivarea apelului s-a mai susținut că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mare, instanța de fond omițând să rețină la dozarea acesteia, împrejurarea că a recunoscut comiterea faptelor și ca situație familială dificilă împrejurarea că acesta are trei copii minori în întreținere.
Prin decizia penală nr. 179/A/01.04.2008 a Tribunalului Bacău, s-a dispus în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod pr. penală, respingerea apelului declarat de apelantul-inculpat, împotriva sentinței penale nr.33/22.01.2008, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Moinești, ca nefondat.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului apărător oficiu.
În baza art.192 al.2 Cod pr. penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 120 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bacăua reținut că instanța de fond a apreciat corect probele administrate în cauză, reținând o situație de fapt corespunzătoare acestora, potrivit căreia fapta există și a fost comisă de inculpatul apelant cu vinovăție. Susținerea acestuia că nu avea fața acoperită la data faptei nu este reală. Sub acest aspect s-a constatat că inculpatul în mod constant a dat declarații nesincere susținând inițial că nu avea fața acoperita însă purta barbă. Această susținere nu este reală nefiind confirmată de nici unul din martori împrejurarea că acesta purta barbă.
În prezența martorului, la urmărirea penală inculpatul a recunoscut că avea fața acoperită pentru a nu fi recunoscut. Pe de altă parte acest aspect este irelevant în contextul în care din declarațiile părții vătămate rezultă că agresorul avea fața acoperită cu cârpă de culoare neagră. Inculpatul a declarat că a comis fapta pentru a se răzbuna pe tatăl părții vătămate, împrejurare în care acoperirea feței a constituit măsura de bază luată de acesta cu scopul de a nu putea să fie recunoscut.
Rezultă deci, că reținerea agravantei speciale respectiv " săvârșită de o persoană mascată, deghizată sau travestită " prevăzută de art. 211 alin. 2 lit."a" cod penal este justificată. În cea ce privește susținerea inculpatului că la dozarea pedepsei nu au fost avute în vedere împrejurări ce caracterizează conduita sa anterioară comiterii faptei cât și conduita sa procesuală s-a constatat că este nefondată deoarece toate aceste elemente au fost analizate de instanță, contribuind la orientarea pedepsei spre minimul special. Pe de altă parte faptul că acesta are 3 copii nu constituie împrejurare de natură circumstanțială deoarece pentru a dobândi cele necesare traiului și întreținerii acestora ar fi trebuit să muncească, fiind tânăr și de muncă. Inculpatul comis fapta asupra unei minore și dintr-un motiv josnic și anume acela al răzbunării,împrejurare care ar fii putut să constituie circumstanța agravantă generală prevăzută de art.75 lit. "d" cod penal și care nu a putut fi reținută în apelul inculpatul deoarece s-ar încălca principiul neagravării situației acestuia în propriul apel prevăzut de art. 372 cod procedură penală.
Din certificatul de cazier judiciar rezultă că apelantul are alte două condamnări anterioare definitive, pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat, și una pentru comiterea unei tentative de omor acesta fiind recidivist post executoriu. În ceea ce privește conduita procesuală a inculpatului s-a constatat că acesta a recunoscut comiterea faptelor după ce organele de cercetare au administrat probe cu martori și cercetare la fața locului din care a rezultat fără nici o îndoială că acesta este autorul. În aceste condiții,recunoașterea nu a facilitat cercetările și prin urmare nu constituie o împrejurare circumstanțială cu valoare atenuantă. Față de aspectele expuse mai sus s-a apreciat că motivele de apel sunt nefondate.
S-a constatat de asemenea că în raport de situația de fapt reținută conform probelor administrate, instanța a stabilit calificarea juridică legală, a individualizat pedeapsa cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal și a soluționat corect latura civilă a cauzei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal, recurentul inculpat, pentru netemeinicie invocând cuantumul ridicat al pedepsei aplicate.
Analizând decizia penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, curtea constată că recursul declarat este neîntemeiat.
Tribunalul Bacăua apreciat ca având caracter agravant împrejurarea că inculpatul a mai cunoscut rigorile legii penale, fiind recidivist și cu toate acestea a persistat în conduita sa infracțională, a comis infracțiuni în mod repetat. A reținut ca și caracter agravant împrejurarea că recurentul a avut o conduită oscilantă ulterior săvârșirii infracțiunii, manifestând o conduită procesuală constantă nesinceră, și în consecință, în mod temeinic s-a orientat în stabilirea sancțiunii la o pedeapsă care, în cuantum și ca și modalitate de executare să contribuie la reinserția socială a acestuia.
Nu se poate admite însă ca aceleași împrejurări relevate în căile de atac să conducă instanțele de apel și de recurs spre aplicarea de circumstanțe atenuante și să coboare pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care față de judecata în primă instanță, în fața instanțelor de control judiciar nu au apărut elemente noi care să conducă la o asemenea concluzie.
Nu se poate face abstracție de împrejurările concrete în care infracțiunea a fost comisă, în public, prin acoperirea feței cu scopul de a nu fi recunoscut, prin exercitarea de violențe extreme și în condițiile unei antecedențe penale, astfel încât să se ajungă la o diminuare a cuantumului pedepsei ce nu are acoperire în realitate a gradului concret de pericol social al faptelor săvârșite.
Astfel, o pedeapsă de 5 ani închisoare corespunde gradului concret de pericol social al faptei săvârșite, demonstrat de faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social.
Ca atare, pedeapsa aplicată de prima instanță, și reținută ca și temeinică de instanța de apel, apare ca judicios individualizată, în raport de gradul concret de pericol social al faptei săvârșite și a făptuitorului și, respectiv, de modalitatea concretă de comitere.
Pentru toate aceste considerente, constatând că hotărârea pronunțată de instanța de apel este nelegală, doar sub aspectele înfățișate, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b pr. pen. va respinge recursul declarat de apelantul inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod proc.penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva deciziei penale nr.179/A/01.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Bas umei de 100 lei cu titlu de onorariu avocat oficiu, avocat.
În temeiul art.192 alin.2 Cod proc.penală, obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în care s-a inclus și onorariul avocatului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
GREFIER
Red.Sent.pen. CA
Red. E/
Red.
Tehnored. - Ex.2
01/02.07.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Carmen Căliman, Ecaterina Ene
