Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 454/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 454/R/2008
Ședința publică din 15 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Delia Purice
JUDECĂTORI: - -
- -, președinte secție penală
GREFIER: -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 176/A din 02 iunie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev.de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g pen. cu aplic.art.37 lit.b pen. și tâlhărie, prev.de art.211 alin.1 și 2 lit.b pen. cu aplic.art.37 lit.b pen. totul cu aplic.art.33 lit.a și art.34 lit.b pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul arată că-și menține recursul formulat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza, să se dispună în principal, în baza art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt calificat, prev.de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g pen. iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante. În ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, arată că martorii audiați nu au putut confirma dacă inculpatul a exercitat sau nu acte de violență. Doar partea vătămată a declarat în acest sens, însă declarația acesteia nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Există dubii cu privire la vinovăția inculpatului care trebuie să profite acestuia. De aceea se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din tâlhărie în furt calificat. Cu onorar avocațial din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate anterior. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, astfel că încadrarea juridică a faptei este cea corectă și nu se impune schimbarea în infracțiunea de furt calificat. De asemenea, nu se impune nici reducerea pedepsei aplicate. În consecință, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, ci cea de furt, iar pedeapsa aplicată pentru această infracțiune este prea mare, solicitând reducerea acesteia.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 51 din 17.03.2008 pronunțată de Judecătoria Huedin, în baza art. 211 alin. 1 și 2 lit. b pen. cu aplicarea art. 37 lit. b pen. art. 74 alin. 2.pen. și art. 76 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 16.08.1986 în H, cu domiciliul în H,- jud. C, în prezent încarcerat în Penitenciarul Gherla, la 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie în dauna părții vătămate, cu domiciliul în H,-, judo
În baza art. 208 alin. 1.pen. rap. la art. 209 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b pen. art. 74 alin. 2.pen. și art. 76 lit. c pen. a fost condamnat același inculpat la 1 an și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate, cu domiciliul în H,-,jud.
S-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a pen.
În baza art. 34 lit. b pen. au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul executând-o pe cea mai grea, care a fost sporită la 3 ani și o lună închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 1.pen. pe durata executării pedepsei i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b pen.
În baza art. 88 alin. 1.pen. s-a dedus la zi perioada arestului preventiv, începând cu data de 26.10.2007.
În baza art. 350.pen.Cod Penal a fost menținută măsura arestului preventiv.
S-a luat act de renunțarea la pretențiile civile în ceea ce o privește pe partea vătămată N eag.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e pen. rap. la art. 118 alin. 4.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 85 lei.
În baza art. 14 și 346.pen.Cod Penal rap. la art. 998.civ. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1000 lei, cu titlu de despăgubiri.
În temeiul art. 191 alin. 1.pen. a fost obligat inculpatul să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat, în sumă de 500 lei.
Onorariul avocatului din oficiu, d-na, în sumă de 100 lei, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre prim a instanță a reținut următoarele:
La data de 17.09.2007, inculpatul, care se certase cu fratele său, s-a îndreptat spre pădurea situată în apropierea cartierului de rromi din orașul Pe drum s-a întâlnit cu partea vătămată, care, împreună cu soțul său, se îndrepta cu căruța spre oraș. Pentru a nu fi recunoscut, inculpatul s-a ascuns după un tufiș si și-a tras haina pe cap, după care s-a ascuns după o căpiță.
-se că partea vătămată și soțul său s-au îndepărtat, inculpatul sa îndreptat spre locuința acestora situată la nr. adm. 39 și a încercat ușa de la intrare. Deoarece aceasta era încuiată, inculpatul a forțat-o trăgând-o spre exterior, după care a intrat în casă.
După ce a pătruns în locuința părții vătămate, inculpatul a intrat într-o cameră a cărei ușă a descuiat-o cu cheia aflată în și, căutând lucruri pe care să le sustragă a răvășit lucrurile aflate în dulap. printre haine, inculpatul a descoperit o cutie pe care a deschis-o și din interiorul acesteia a luat două lănțișoare de aur, o pereche de cercei din același metal și un inel de.
Apoi, cu scopul de a valorifica bijuteriile sustrase, inculpatul s-a întors la H și a mers la locuința martorului, căruia i-a oferit obiectele contra sumei de 300 lei. Martorul a cumpărat unul din lanțurile de aur și perechea de cercei, plătind inculpatului suma de 200 lei.
Din declarația dată în cursul urmăririi penale de către martorul menționat, a rezultat că acesta a vândut în piață bijuteriile pe care le cumpărase de la inculpat.
Nici unul din obiectele sustrase de către inculpat nu a fost recuperat, valoarea prejudiciului ridicându-se potrivit aprecierii părții vătămate, recunoscute de inculpat, la suma de 1000 lei.
La data de 25.10.2007, în jurul orelor 20, după lăsarea întunericului, inculpatul, care se afla pe peronul stației CFR H, a observat partea vătămată îndreptându-se spre liniile de cale ferată. S-a hotărât să sustragă poșeta pe care partea vătămată o purta asupra ei, astfel că a urmărit-
Ajungând-o în locul în care aceasta, dorind să traverseze liniile, a ocolit un tren de marfă, inculpatul a prins cureaua poșetei și a tras de ea, dorind să o smulgă de pe umărul părții vătămate, întrebând-o în același timp dacă are bani.
Partea vătămată a răspuns că nu are bani asupra ei, cerându-i inculpatului să o lase în, dar acesta, trăgând în continuare de poșetă, a lovit-o cu palma peste față, iar apoi, deoarece partea vătămată nu a cedat, a lovit-o cu pumnul în cap. Partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut, iar inculpatul a luat poșeta și sa îndepărtat în fugă.
Deși inculpatul a negat că ar fi agresat partea vătămată pentru a-i sustrage poșeta, afirmațiile sale sunt infirmate de declarațiile părții vătămate, coroborate cu declarațiile martorului, care descris starea psihică în care se afla partea vătămată imediat după comiterea infracțiunii, precum și cu concluziile raportului de constatare tehnico - științifică a comportamentului simulat, probe din care reiese că inculpatul a lovit în două rânduri partea vătămată în vederea atingerii scopului menționat.
După ce a luat poșeta și s-a îndepărtat, inculpatul a verificat conținutul acesteia și a luat din ea suma de 95 lei, buletinul de identitate, un card bancar, un certificat de asigurat și un telefon mobil. Aflându-se pe podul care traversează râul, inculpatul a aruncat în apă poșeta și cartela din telefon, după care a mers într-un local din centrul orașului, unde a cheltuit o parte din banii pe care îi sustrăsese.
În localul respectiv, în aceeași seară inculpatul a fost identificat de organele de poliție, pe baza descrierii părții vătămate. Asupra inculpatului s-au găsit obiectele sustrase de la partea vătămată, precum și suma de 57 lei, banii și bunurile fiind restituite.
Potrivit aprecierii părții vătămate, necontestată de către inculpat, valoarea pagubei nerecuperate s-a ridicat la suma de 85 lei, reprezentând valoarea poșetei și a sumei cheltuite de inculpat.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului, care, prin efracție, a sustras din locuința părții vătămate, bunuri În valoare de 1000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1.pen. rap. la art. 209 alin. 1 lit. i pen. Instanța a reținut circumstanțe atenuante judiciare, în temeiul art. 74 alin. 2.pen. luând în considerare vârsta inculpatului, mediul în care acesta a trăit, precum și comportamentul acestuia în cursul procesului penal. La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72.pen. luând în considerare în special antecedența penală a inculpatului, modul în care infracțiunea a fost săvârșită, valoarea pagubei produse, situația personală a inculpatului și modalitatea de executare a pedepsei.
S-a reținut că fapta aceluiași inculpat, care în timpul nopții și prin violență a deposedat partea vătămată de poșeta în care se aflau bunuri și bani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1 și 2 lit. b pen. Instanța de fond a reținut circumstanțe atenuante judiciare, în temeiul art. 74 alin. 2.pen. luând în considerare vârsta inculpatului, mediul în care acesta a trăit, precum și comportamentul acestuia în cursul procesului penal. La individualizarea pedepsei instanța de fond a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72.pen, luând în considerare în special antecedența penală a inculpatului, modul în care infracțiunea a fost săvârșită, situația personală a inculpatului și modalitatea de executare a pedepsei.
Din fișa de cazier a inculpatului a rezultat că fiecare din infracțiunile ce fac obiectul prezentului dosar a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b pen. primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/2005 a Judecătoriei Huedin, pedeapsă considerată executată la momentul comiterii infracțiunilor de furt calificat și tâlhărie.
Constatând că cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a pen. instanța de fond, în temeiul art, 34 lit. b pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, care a fost sporită rezonabil, în vederea îndeplinirii funcțiilor preventive și educative ale pedepsei.
In baza art. 71 alin. 1.pen. pe durata executării pedepsei inculpatului iau fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b pen. iar în temeiul art. 88 alin. I s-a dispus computarea perioadei arestului preventiv.
În temeiul art. 350.pen Cod Penal, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv.
Acțiunea părții civile, fiind întemeiată, a fost admisă în baza art. 14 și 346.pen.Cod Penal rap. la art. 998.civ. inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 1000 lei, cu titlu de despăgubiri.
Luând act de renunțarea la pretențiile civile ale părții vătămate, instanța de fond, în temeiul art. alin. 1 lit. e pen. rap. la art. 118 alin. 4.pen. a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 85 reprezentând valoarea pagubei nerecuperate,
În temeiul art. 191 alin. 1.pen.Cod Penal, cheltuielile judiciare avansate de stat au fost suportate de către inculpat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând desființarea sentinței penale atacate și în urma rejudecării cauzei, să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1 și 2 lit. b pen. cu art. 37 lit. b pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.g pen. cu art. 37 lit. b pen. (comisă asupra părții vătămate ), deoarece nu rezultă din probele de la dosar exercitarea unor acte de violență asupra victimei, inculpatul recunoscând faptul sustragerii poșetei și totodată, solicită reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate și reducerea cuantumului acestora prin acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute.
Prin decizia penală nr.176/A din 2 iunie 2008,pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1 și 2 lit. b pen. cu art. 37 lit. b pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.g pen. cu art. 37 lit. b pen. (comisă asupra părții vătămate ).
S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, actualmente în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.51/17.03.2008 a Judecătoriei Huedin.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul arestului preventiv de la 26.10.2007 la zi.
S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, care s-a avansat din.
Inculpatul a fost obligat la plata în favoarea statului a sumei de 170 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor de la dosar, precum și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, întemeiată pe aprecierea obiectivă a probelor de la dosar, reținând în mod corect că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 al.I și 2 lit. b pen. cu art. 37 lit. b pen. și furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. i pen.cu art. 37 lit. b pen.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, conform probelor existente la dosar, că în data de 17.09.2007 inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate de unde a sustras bijuterii în valoare de circa 1000 lei iar în seara zilei de 25.10.2007, în jurul orelor 20,00, a urmărit-o pe partea vătămată care se deplasa în apropierea Stației CFR H iar în momentul când aceasta a traversat liniile de cale ferată a agresat-o fizic și i-a sustras poșeta care conținea suma de 95 lei, buletinul de identitate, un card bancar, un certificat de asigurat și telefonul mobil, valoarea aproximativă a pagubei ridicându-se la suma de 142 lei.
Pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o poziție constantă în privința infracțiunii de furt calificat, comisă în data de 17.09.2007, recunoscând săvârșirea ei și descriind împrejurările concrete ale comiterii sale, declarația sa coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată: plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, procesul verbal de reconstituire și fotografiile judiciare și declarațiile martorului, persoana care a achiziționat de la inculpat o parte din bijuteriile sustrase.
Pe de altă parte, în privința infracțiunii de tâlhărie comisă asupra părții vătămate, este de observat faptul că, inculpatul în faza de urmărire penală, a recunoscut actul de sustragere, afirmând însă că " a tras cu putere de poșeta victimei smulgându-i-o din mână", fără însă aol ovi peste față sau peste cap. Aceeași poziție a adoptat inculpatul și în fața instanței de judecată, susținând, cu ocazia audierii sale, că a urmărit-o pe partea vătămată și i-a tras poșeta din mână, după care a părăsit locul faptei fără aol ovi.
Partea vătămată a susținut însă, că inculpatul a lovit-o în zona feței cu palma și cu pumnul peste cap, în condițiile în care i-a opus rezistență atunci când acesta a încercat să îi sustragă poșeta de pe umăr.
Considerăm că în mod just prima instanță a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie, deși inculpatul a încercat acreditarea ideii că s-ar face vinovat doar de săvârșirea infracțiunii de furt calificat, susținerile sale în sensul că nu a exercitat acte de violență asupra victimei fiind infirmare atât de declarația părții vătămate, cât și de declarația martorului, ginerele victimei care s-a prezentat la fața locului imediat după incident și a relatat ceea ce a aflat din spusele părții vătămate, dar a precizat și faptul că la poliție, după identificarea inculpatului, în prezența sa acesta și-ar fi cerut scuze de la partea vătămată pentru că ar fi lovit-
Oricum, chiar declarația inculpatului a confirmat faptul că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii de tâlhărie, câtă vreme a recunoscut faptul smulgerii poșetei de la partea vătămată în condițiile în care aceasta opunându-i rezistență a ținut cu putere de bunul său, practica judiciară fiind constantă în a aprecia că în astfel de situații există prezența infracțiunii de tâlhărie și nu a infracțiunii de furt.
Pentru aceste considerente, s-a considerat că cererea formulată de inculpat în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1 și 2 lit. b pen. cu art. 37 lit. b pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.g pen. cu art. 37 lit. b pen. este nejustificată și pe cale de consecință, în baza art. 334.pen.Cod Penal a fost respinsă.
Reținând în mod corect vinovăția inculpatului în săvârșirea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, prima instanță a procedat la o corectă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, prin prisma dispozițiilor art. 72.pen. având în vedere la stabilirea pedepselor atât circumstanțele ce caracterizează faptele comise cât și circumstanțele personale ale inculpatului și a reținut în favoarea sa și circumstanțe atenuante, aplicând pedepse sub limita minimă specială prevăzută de lege.
S-a considerat că nu este justificată acordarea unei mai mari eficiențe circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa, raportat la gravitatea concretă a faptelor comise și la perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul, acesta săvârșind prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postexecutorii prevăzute de art. 37 lit. b pen. pedepsele fiind corect individualizate și corespunzătoare gradului de pericol social concret al infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Sintetizând, tribunalul în baza art. 334.pen.Cod Penal a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1 și 2 lit. b pen. cu art. 37 lit. b pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.g pen. cu art. 371it. b pen. (comisă asupra părții vătămate ), iar în baza art. 379 pct. 2 lit. b pen.Cod Penal a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termen legal inculpatul, solicitând casarea acesteia împreună cu hotărârea instanței de fond și rejudecând să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1 și 2 lit.b pen. pentru care a fost condamnat la 3 ani închisoare în infracțiunea de furt calificat, cu consecința reducerii corespunzătoare a pedepsei aplicate, arătând în motivare că în cazul sustragerii poșetei de la partea vătămată nu a folosit violența, iar acest aspect nu a fost probat prin declarațiile martorilor audiați în cauză, iar dubiile trebuie să-i profite.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține că instanța de fond și tribunalul au dat o corectă interpretare probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, reținând în mod corespunzător starea de fapt, iar în ceea ce privește fapta săvârșită la data de 25.10.2007 în dauna părții vătămate în mod judicios s-a reținut că inculpatul a folosit violența pentru a sustrage poșeta acesteia, după care a luat din ea suma de 95 lei, buletinul de identitate, un telefon mobil și anumite acte.
Această stare de fapt se probează prin declarația constantă a părții vătămate, care a susținut că atunci când a refuzat să-i predea inculpatului poșeta, acesta a lovit-o cu palma peste față, precum și cu pumnul în cap, după care i-a luat geanta și a fugit, declarația inculpatului din faza de urmărire penală în care recunoaște că a tras de poșeta părții vătămate, smulgându-i-o din mână, fapt ce a determinat căderea acesteia, după care inculpatul a luat poșeta de jos, sustrăgând bunurile ce se aflau în aceasta, precum și din declarațiile martorilor asistenți, și care au arătat că partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat, ca fiind cel care a agresat-o, iar inculpatul la rândul său, a recunoscut în prezența lor că a folosit forța pentru a sustrage acea geantă de la partea vătămată.
În consecință, în mod corect s-a reținut că încadrarea juridică a faptei este cea prevăzută de art.211 alin.1 și 2 lit.b pen. cu reținerea disp.art.37 lit.b pen. recursul inculpatului nefiind întemeiat, sub aspectul cererii de schimbare a încadrării juridice.
Având în vedere că la individualizarea pedepselor în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuante chiar dacă acesta este recidivist și a avut o conduită mai puțin sinceră în cursul procesului penal, față de gravitatea faptelor săvârșite, în recursul declarat nu se justifică a se proceda la o reducere și mai mult a pedepselor stabilite.
Față de cele mai sus reținute, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Din pedeapsa aplicată se va deduce perioada arestului preventiv conform art.381 pr.pen. rap.la art.88 pen.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul născut la 16.VIII.1986 în H, deținut în Penitenciar G, împotriva deciziei penale nr. 176/A din 02.06.2008 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 26.10.2007 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
//18.07.2008
4 ex.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Săndel Macavei Delia Purice
