Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 6/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 6 /R/2009
Ședința nepublică din 22 ianuarie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și al, născut la 23 mai 1991, deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O, împotriva deciziei penale nr.224/A din 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a modificat în parte pe latura penală sentința penală nr.792 din 23 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, fapte prevăzute și pedepsite de art. 211 alin.2 lit.b și c Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.3 și art.109 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpatul recurent în stare de arest, asistat de apărător ales avocat în baza împuternicirii avocațiale din 20 noiembrie 2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, partea responsabilă civilmente intimată lipsă fiind intimatul serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța potrivit dispozițiile art.485 Cod de procedură penală a declarat ședință nepublică și a dispus evacuarea din sală a persoanelor care nu au legătură cu cauza.
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârilor recurate, în sensul de a se dispune, în principal, achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriul întocmit în dosarul nr.784/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, în temeiul art.11 pct.2 lit. "a" raportat la art.10 lit. "c" Cod de procedură penală,considerând că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, iar pentru faptele descrise în rechizitoriul întocmit în dosarul nr.309/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, aplicarea unei pedepse just individualizate. În subsidiar, solicită redozarea pedepsei înspre minimul special prevăzut de lege și aplicarea dispozițiilor art.86/1 Cod penal sau 86/7 Cod penal. În cazul în care instanța va aprecia ca fiind dovedită vinovăția inculpatului pentru toate faptele reținute în sarcina acestuia solicită a se avea în vedere împrejurarea că inculpatul este un element, tânăr, la prima tangență cu legea penală, a avut un comportament sincer și de regret, situația sa familială -orfan de mamă, crescut doar de bunicul său, se poate dispune reducerea cuantumului pedepsei spre minimul prevăzut în norma de incriminare și executarea acesteia sub supraveghere ori prin executare la locul de muncă.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul recurent și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor recurate. Consideră că, probele administrate în cauză confirmă vinovăția inculpatului, inclusiv declarația de recunoaștere a inculpatului, iar pedeapsa aplicată de 5 ani închisoare este just individualizată, având în vedere că inculpatul a comis un număr de 6 tâlhării cu violență asupra unor femei, cărora le-a smuls geanta și bijuteriile. Cererea formulată de apărătorul inculpatului recurent cu privire la executarea pedepsei la locul de muncă este inoportună.
Inculpatul recurent având ultimul cuvânt arată că dorește să fie liber ca să poată să lucreze.
CURTEA DE APEL
DE LIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.792/2008 pronunțată de Judecătoria Oradeas -a dispus în baza art. 211 alin. 2 lit. b și c penal cu aplic. art. 99 alin. 3. penal (pct. 1 R), cu aplic. art. 109. penal, condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c penal cu aplic. art. 99 alin. 3. penal (pct. 2 R), cu aplic. art. 109. penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c penal cu aplic. art. 99 alin. 3. penal (pct. 3 R), cu aplic. art. 109. penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 99 alin. 3 Cod penal (pct. 4 R), cu aplic. art. 109 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplic. art. 99 alin. 3. penal (pct. 5 R), cu aplic. art. 109 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c penal cu aplic. art. 99 alin. 3. penal (pct. 6 R), cu aplic. art. 109. penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c penal cu aplic. art. 99 alin. 3. penal cu aplic. art. 109. penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de: 6 ani închisoare;
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b penal s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an, astfel că inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 71 alin. 2. penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore din 16.01.2008 și arestul preventiv de la data de 16.01.2008 la zi.
În baza art. 350 Cod de procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 14, 346 Cod de procedură penală cu ref. la art. 998 și art. 1000 alin. 2 cod civil a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părților civile, după cum urmează: 40 lei în favoarea părții civile, 500 lei în favoarea părții civile,250 lei în favoarea părții civile, 400 lei în favoarea părții civile, 800 lei în favoarea părții civile, 250 lei în favoarea părții civile, 1.500 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile, și s-au respins restul pretențiilor ca neîntemeiate și nedovedite
În baza art. 14, 346 Cod de procedură penală cu ref. la art. 998 și 1000 alin. 2. civil și art. 262 și 313 din Legea 95/2006 a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 2.666,51 lei plus majorările de întârziere calculate din data de 26.05.2008 până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență
În baza art. 189 Cod de procedură penală s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Bas umei de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărători din oficiu - av., conform delegației 789 din 30.01.2008 și, conform deleg. 1868 din 21.03.2008.
În baza art. 191 alin. 1 și 3 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
1. în seara zilei de 11.01.2008 în jurul orei 20,00 inculpatul s-a deplasat pe str. - din O și observând-o pe partea vătămată, care venea acasă, s-a apropiat prin surprindere din spate de ea și a încercat să-i smulgă poșeta, fapt ce a determinat dezechilibrarea părții vătămate care a căzut pe asfalt, inculpatul profitând de acest lucru pentru a lua poșeta și a fugi cu ea. Pe drum inculpatul a scos din poșetă suma de 15 lei, după care a aruncat poșeta.
Partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. 12 zile de îngrijiri medicale, constituindu-se parte civilă în cauză cu suma de 150 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor de care a fost deposedată, arătând că în privința leziunilor suferite va solicita daune morale în fața instanței, dar nu a făcut-
2. În seara aceleiași zile, în jurul orelor 22,00, același inculpat s-a deplasat în apropierea Pieței din O, unde a observat-o pe partea vătămată, în vârstă de 71 de ani pe care a urmărit-o un timp, după care s-a apropiat de aceasta, prin surprindere și din spate, și a împins-o, partea vătămată dezechilibrându-se și căzând pe asfalt. În timp ce victima era căzută, inculpatul a ținut-o de gură pentru a nu putea striga și în acest timp i-a smuls cerceii din, după care a luat poșeta ce căzuse pe jos și a fugit, pe drum scoțând din poșetă suma de 70 lei și aruncând poșeta.
Partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale, astfel cum reiese din raportul de constatare medico-legală nr. 115//3 din 12.01.2008 întocmit de SML Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 600 lei. Confirm dovezii de la fila 29 dosar părții civile i s-au restituit o parte din bunuri, excepție făcând bijuteriile și banii. În cursul cercetării judecătorești partea civilă a solicitat contravaloarea cerceilor sustrași și daune morale în cuantum de 5.000 lei.
3. În seara zilei de 12.01.2008, în jurul orei 22,20, inculpatul s-a deplasat cu tramvaiul spre str. - din O și observând-o pe partea vătămată în vârstă de 68 de ani, a urmărit-o pe aceasta atunci când a coborât din tramvai, iar când s-a pregătit să intre în blocul în care locuia i-a smuls din mână poșeta și a fugit. Pe drum inculpatul a scos din poșetă suma de 150 lei după care a aruncat-o, partea vătămată constituindu-se parte civilă în cauză cu suma de 250 lei. În cursul cercetării judecătorești partea civilă și-a majorat pretențiile la 600 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de către inculpat.
4. În seara următoare, în jurul orei 21,15, inculpatul a observat-o pe partea vătămată, în vârstă de 71 de ani, în stația de tramvai de la magazinul, a urmărit-o pe aceasta până în stația de la din O, unde partea vătămată a coborât, inculpatul coborând și el. Partea vătămată s-a deplasat spre domiciliu, adică spre str. -, observându-l în fața blocului pe inculpatul care, în stația de tramvai de la magazinul, îi solicitase informații privind circulația tramvaielor. Partea vătămată nu a fost intrigată, motiv pentru care nu a fost prevăzătoare, astfel că atunci când a ajuns în dreptul blocului și a încercat să deschidă ușa, a fost luată prin surprindere de către inculpatul care i-a sărit în spate. Cei doi au căzut la pământ, inculpatul fiind deasupra și punându-i un genunchi în spate, cu mâna dreaptă prinzând-o de gură, iar cu cealaltă smulgându-i cerceii din, după care i-a smuls și poșeta și a fugit.
Partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 24 de zile de îngrijiri medicale, astfel cum reiese din raportul de constatare medico-legală nr. 200//9 din 22.01.2008 întocmit de SML
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 480 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, o parte din acestea fiindu-i însă restituite, conform dovezii de la fila 60 dosar. În cursul cercetării judecătorești partea civilă a precizat că nu solicită daune morale, ci doar despăgubiri civile în cuantum de 400 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor ce nu i-au fost restituite.
5. În seara zilei de 14.01.2008 în jurul orelor 22,10, în timp ce se deplasa pe Calea din O, inculpatul a observat-o pe partea vătămată, în vârstă de 39 de ani, de care s-a apropiat prin surprindere din spate, smulgându-i poșeta după care a fugit. Cu toate că partea vătămată l-a urmărit, nu a reușit să-l prindă. Inculpatul a scos din poșetă suma de 200 lei și 3 telefoane mobile, după care a aruncat poșeta.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.200 lei, două dintre telefoane fiind evaluate în cursul urmăririi penale la valoarea totală de 300 lei (fila 103 dosar ).
6. În seara zilei de 15.01.2008, în jurul orei 21,30, inculpatul s-a deplasat cu tramvaiul spre stația B-dul - din O, observând-o în tramvai pe partea vătămată, în vârstă de 57 de ani, pe care a urmărit-o după ce aceasta a coborât, iar când aceasta a ajuns pe str. - din O, inculpatul s-a apropiat prin surprindere, din spate de partea vătămată și a izbit-o de pământ, victima căzând, și profitând de starea de inconștiență a acesteia i-a smuls cerceii din, un inel de pe deget și poșeta și a fugit. Pe drum inculpatul a scos din poșetă suma de 300 lei, după care a aruncat-o, fiind însă prins de poliție puțin mai târziu, asupra lui fiind găsite toate bunurile sustrase de la partea vătămată și restituite acesteia conform dovezii de la fila 84 dosar
Prin fapta săvârșită, părții vătămate i-au fost cauzate leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-15 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din constatarea medico-legală nr. 222//11 din 23.01.2008 întocmită de SML
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză în cursul cercetării judecătorești (fila 14) cu suma de 5.000 lei daune morale, 1.652 lei cheltuieli spitalizare, 3.350 lei despăgubiri materiale reprezentând supraalimentația, vitamine, transport și îmbrăcăminte distrusă și o sumă pe care nu a precizat-o reprezentând diferența dintre salariul lunar și indemnizația de boală pe perioada incapacității de muncă. Aceleiași precizări privind pretenții le civile le-a formulat partea civilă și în cursul cercetării judecătorești.
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14, 346.C.P.P. cu ref. la art. 998 și art. 1000 alin. 2. civil a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părților civile, după cum urmează: 40 lei în favoarea părții civile, 500 lei în favoarea părții civile. în O, 250 lei în favoarea părții civile, 400 lei în favoarea părții civile, 800 lei în favoarea părții civile, 250 lei în favoarea părții civile, 1.500 lei cu titlu de daune morale în favoarea părții civile, și au fost respinse restul pretențiilor ca neîntemeiate și nedovedite. Astfel, în ceea ce o privește pe partea civilă, chiar dacă aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 150 lei, raportat la împrejurarea că inculpatul și-a însușit din portmoneu doar de suma de 30-40 lei, restul bunurilor fiind recuperate de către partea vătămată, instanța apreciază că suma de excede 40 lei este neîntemeiată. Privitor la partea civilă, având în vedere că și acesteia i-au fost restituite o parte din bunurile estimate inițial la 600 lei, instanța a apreciat ca întemeiată doar suma de 500 lei, diferența fiind respinsă ca neîntemeiată. Partea civilă s-a constituit în faza urmăririi penale parte civilă cu suma de 250 lei, precizând în cursul cercetării judecătorești că își majorează pretenții la 600 lei, cu toate că valoarea prejudiciului suferit nu excede suma de 250 lei, astfel că diferența apare ca nedovedită. În ceea ce o privește pe partea civilă, instanța a reținut ca dovedite despăgubirile materiale solicitate, în cuantum de 400 lei, aceasta nesolicitând daune morale. Partea civilă s-a constituit parte civilă cu suma de 1.200 lei, dar pe baza evaluărilor făcute în cursul urmăririi penale cu privire la bunurile sustrase, instanța a constatat ca dovedită doar suma de 800 lei, astfel că diferența a fost respinsă ca nedovedită. În ceea ce privește constituirea de parte civilă a numitei, instanța a constatat că toate bunurile sustrase au fost restituite părții civile, aceasta nedovedindu-și în nici un fel despăgubirile materiale solicitate, respectiv distrugerea îmbrăcămintei și supraalimentația, iar în privința cheltuielilor de spitalizare, instanța reține că acestea nu au fost suportate de către partea civilă, ci de către Spitalul Clinic Județean O, care a formulat pretenții civile în cauză; iar în privința diferenței de venituri salariale, pe lângă faptul că partea civilă nu le-a dovedit, în caz de afecțiune ce se încadrează la urgență, indemnizația este 100% din salariu, astfel că nu se poate reține ca justificate și dovedite despăgubirile materiale solicitate, ci doar daunele morale pe care, raportat la nr. de îngrijiri medicale, instanța le estimează la suma de 1.500 lei. În ceea ce o privește pe partea civilă, care s-a constituit în cursul urmăririi penale parte civilă în cauză cu suma de 250 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, instanța a apreciat justificate pretențiile formulate.
În baza art. 14, 346 Cod de procedură penală cu ref. la art. 998 și 1000 alin. 2. civil și art. 262 și 313 din Legea 95/2006 a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 2.666,51 lei plus majorările de întârziere calculate din data de 26.05.2008 până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii apelante, iar în rejudecarea cauzei, reținerea de circumstanțe atenuante, motivând ca a recunoscut cele sase fapte de tâlhărie, la momentul comiterii acestora era infractor primar si s-a aflat sub presiunea faptului ca deși a venit in loc.O pentru a munci,nu si-a gasit loc de munca si era astfel lipsit de mijloace de subzistenta. Invocă totodată nelegala s-a condamnare pentru infracțiunea comisa in dauna părții vătămate na, motivând ca nu exista nici o rațiune care sa-l determine sa nu recunoască săvârșirea acestei infracțiuni,de vreme ce a recunoscut celelalte sase infracțiuni. Mai arata ca probatoriul administrat nu oferă suficiente lămuriri cu privire la autorul faptei si ca acest dubiu ar trebui să-i profite.
Prin decizia penală nr.224/A din 29 septembrie 2008, Tribunalul Bihora admis apelul penal declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale nr.792 din 23.06.2008, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care modificat-o, în sensul că:
A descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare aplicată inculpatului apelant în cele șapte pedepse componente de câte 6 ani închisoare.
A redus fiecare pedeapsă individuală aplicată acestuia de la pedeapsa de 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art.33 și art.34 Cod penal a contopit cele șapte pedepse de câte 5 ani închisoare în pedeapsa rezultantă de:
5 ani închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție.
În baza art.383 al.1/1 corelat cu art.350 Cod de procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului apelant
A menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.
A reformat dispoziția instanței de fond privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sensul că a dispus obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata acestora.
Cheltuieli judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a decide în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele:
Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală sub aspectul reținerii stării de fapt, probele administrate în cauză, demonstrând cu certitudine că inculpatul este autorul infracțiunilor de tâlhărie comise în dauna celor șapte părți vătămate, având un modus operandi specific tuturor faptelor, anume inculpatul urmarea părțile vătămate în timp ce acestea se aflau pe stradă, până în apropierea locuinței, unde le aplica mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele, după care le smulgea poșeta si bijuteriile.
Materialul probator administrat este complet si corect interpretat de instanța de fond acesta, însumând: declarațiile parților vătămate care l-au recunoscut pe inculpat ca fiind autorul faptei; depozițiile martorilor asistenți care au constatat cu ocazia reconstituirilor efectuate că inculpatul a recunoscut faptele comise fără nici o constrângere; procesele verbale de reconstituire; constatările medico-legale ce atesta vătămările însemnate produse parților vătămate; procesele verbale de restituire din bunuri unora din părțile vătămate; declarația de recunoaștere a inculpatului.
Față de starea de fapt probata fără dubiu, este legală hotărârea instanței de fond sub aspectul condamnării inculpatului pentru toate faptele comise, aceasta reținând în mod corect, în pofida atitudinii de negare a inculpatului a infracțiunii comise in dauna parții vătămate na, că acesta se face vinovat si de săvârșirea acestei faptei. Instanța de fond a reținut corect că revenirea inculpatului asupra declarațiilor anterioare nu este credibila nici în raport de momentul în care intervine, respectiv în perioada stării de arest preventiv a acestuia, când cu certitudine conștientiza consecințele unei fapte penale, nici in raport de probele administrate. În cauza s-a efectuat o reconstituire in prezenta martorilor asistenți si, primul martor fiind audiat si de instanța. Acesta si-a menținut declarația din faza de urmărire penala arătând încă o dată că inculpatul cu ocazia reconstituirii faptei, nu numai ca a indicat modul de operare, dar a arătat si suma pe care a sustras-o, iar in faza de urmărire penala martorul a menționat ca inculpatul a declarat ca a sustras o geanta roșie. Aceste elemente de detaliu au fost corect interpretate de instanța fond ca fiind cunoștințe proprii autorului faptei. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceste elemente nu se regăsesc în plângerea parții vătămate, astfel încât inculpatul sa poată invoca împrejurarea că acestea au fost sugerate martorului, motivarea inculpatului pentru retractarea declarațiilor anterioare fiind folosirea unui anume abuz în cercetarea penală, în concret constrângerea sa de organul de politie. Deși inculpatul susține că nu ar exista nici o rațiune pentru care să nu recunoască aceasta infracțiune, în contextul in care a recunoscut celelalte fapte de tâlhărie, s-a reținut că rolul organului judiciar este de administrare si interpretare a probelor,resortul intern al parților în concret al inculpatului, constituind obiect de analiza doar atunci când exista date ce-l pot obiectiva. În absența acestora o astfel de apărare nu are eficiență. Nu poate fi stabilit aici, raportat la justificarea puerila si de notorietate deja, nici motivul pentru care inculpatul revine asupra declarațiilor din faza de urmărire penala,în condițiile în care lipsesc cu desăvârșire orice date sau indicii care sa permită suspiciuni privind modul de desfășurare al anchetei.
În ce privește pedeapsa închisorii aplicată inculpatului și cuantumul acesteia, s-a apreciat că aceasta este prea aspră în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal în concret, față de circumstanțele personale ale inculpatului, care este o persoană foarte tânără, fără antecedente penale și a recunoscut comiterea faptelor. Deși inculpatul a săvârșit faptele folosind violente de intensitate însemnată, sporind astfel gravitatea acestora, s-a apreciat că circumstanțele sale personale au valențe de atenuare a răspunderii penale, impunându-se a fi valorificate asupra cuantumului pedepsei.
Ca atare, instanța de apel a procedat la reindividualizarea pedepsei, în favoarea inculpatului si a reduce cuantumul acestora potrivit dispozitivului deciziei atacate.
În ce privește obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, având în vedere că inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la repararea pagubelor cauzate părților civile, în aplicarea dispozițiilor art. 191 al.1 si 3 Cod de procedură penală, instanța de apel a reformat aceasta dispoziția a instanței de fond privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sensul că a dispus obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata acestora.
Totodată având în vedere că si în cel de-al doilea grad de jurisdicție instanța a apreciat că se impune condamnarea inculpatului și a menținut dispoziția instanței de fond de condamnare a acestuia, iar pedeapsa aplicată și redusă în apel este o pedeapsă aspră, atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de executare, faptele pentru care acesta a fost condamnat sunt, la rândul lor, fapte grave, instanța de apel a menținut starea de arest a inculpatului .
Împotriva hotărârii penale mai sus arătate a formulat recurs inculpatul solicitând,în principal achitarea sa în temeiul art.11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.c Cod de procedură penală pentru fapta reținută în rechizitoriu emis în dosar nr.784/P/2008, aplicarea unei pedepse just individualizate și aplicarea art.86/1 ori 86/7cp, iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.
În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii comisă în 10.01.2008 și nici la dosarul cauzei nu există dovezi în acest sens; astfel, deși inițial inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte, acesta a revenit asupra acestei declarații, însăși partea vătămată arătând în fața instanței că nu este sigură că el ar fi persoana care a tâlhărit-o; a mai arătat inculpatul că se cuvine a fi avute în vedere comportamentul sincer pe care l-a avut pe tot parcursul urmăririi penale, situația sa familială, împrejurarea că este la primul contact cu legea penală.
Examinând hotărârea recurată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, dar în limitele permise de lege, Curtea va reține următoarele:
Hotărârea instanței de apel, precum și cea a instanței de fond sunt temeinice și legale sub aspectul reținerii stării de fapt, materialului probator aflat la dosar, demonstrând fără putință de tăgadă că inculpatul este autorul infracțiunilor de tâlhărie comise în dauna celor șapte părți vătămate.
Referitor la susținerea inculpatului potrivit cărei nu este autorul infracțiunii de tâlhărie comisă împotriva părții vătămate na. Astfel, în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte, iar împrejurarea că ulterior a revenit asupra acestei recunoașteri nu are relevanță, câtă vreme nu este susținută de nici una din probele administrate în cauză.
Martorul, care a participat la reconstituirea efectuată de organele de urmărire penală a arătat, cu ocazia audierii sale de către instanța de fond, că inculpatul la data efectuării reconstituirii, nu numai că a indicat modul de operare, dar a indicat și suma pe care a sustras-o, precum și faptul că geanta părții vătămate era de culoare roșie; aceste detalii au fost corect interpretate de instanțe ca fiind cunoștințe proprii autorului faptei.
De altfel, în motivele de recurs formulate inculpatul însuși a arătat că a avut un comportament sincer pe tot parcursul urmăririi penale și a recunoscut de îndată întreaga activitate infracțională, ceea ce înseamnă că declarația de recunoaștere dată de el în această fază procesuală este cea sinceră, reală.
Nu este întemeiată nici cererea de reducerea pedepsei aplicate și de suspendare sub supraveghere a executării acesteia, câtă vreme criteriile de individualizare indicate de inculpat - vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale și atitudinea de recunoaștere a acestuia au fost avute în vedere de instanța de apel, care a procedat la reducerea pedepsei aplicate; Curtea apreciază că o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție este achitabilă și proporțională cu gravitatea faptelor comise de inculpat, precum și cu numărul relativ mare ( 7 infracțiuni) al faptelor comise de acesta.
Având în vedere motivele mai sus arătate, curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, iar în baza art. 192 alin.2 Cod de procedură penală îl va obliga pe acesta la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv până la 22 ianuarie 2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 23 mai 1991, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr.224/A din 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
Deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 22 ianuarie 2009.
DEFINITI VĂ.
Dată în ședință nepublică și pronunțată în ședință publică, azi, 22 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
În concediu de odihnă,
Semnează președintele completului
Judecător
Red. decizie SL/06.02.2009
Jud.apel -
jud. fond C
Tehnored.dec. / 06.02.2009
2 ex
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela
