Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 10/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ nr. 10 /R/2009

Ședința nepublică din 22 ianuarie 2009

Complet de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Soane Laura

JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela

JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de părțile civile recurente domiciliată în com. sat, nr.375, jud.B, domiciliată în com. sat, nr.375, jud.B, domiciliată în com., sat, nr.375, jud.B, domiciliată în O,-, -,.16, jud.B, și domiciliată în O,-, -,.16, județul B, împotriva deciziei penale nr.200/A din 07 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a desființat în parte sentința penală nr.150 din 04 octombrie 2007 Judecătoriei Salonta, privind pe inculpatul intimat, domiciliat în Târgoviște, nr. 26/B,. 2,. 8, jud. D, cu reședința în comuna, Județul A, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, fapte prevăzute și pedepsite de art.178 Cod penal și art.184 al.2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat părțile civile recurente, personal și asistate de apărători aleși avocat în baza împuternicirilor avocațiale nr.38/06.10.2008 și 39/06.10.2008 emise de Baroul Bihor - Cabinete Asociate de Avocați și avocat în baza împuternicirii avocațiale din 09.10.2008 emisă de Baroul Timiș - Cabinet individual, care se prezintă și pentru părțile civile recurente și - lipsă, reprezentantul intimatei B pentru asigurator Italia- avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 09.10.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, pentru inculpatul intimat lipsă, apărătorul său ales avocat în baza împuternicirii avocațiale 130/09.10.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind și intimații Autoritatea și Spitalul Clinic Județean

Ministerul Publiceste reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Reprezentantul părților civile recurente avocat și av.ocat teodo depun la dosar lista cu cheltuielile de judecată suportate de către părțile civile, biletele de transport CFR pe ruta T O, chitanțele privind onorariile de avocat, practică judiciară privind acordarea daunelor de către asiguratori străini, precizând că nu au alte cereri de formulat.

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.

Reprezentantul părților civile recurente avocat susține recursurile solicitând admiterea acestora, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Bihor și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de prima instanță. Consideră că, în mod greșit, Tribunalul Bihora redus daunele morale acordate părților civile în primă instanță, cu motivarea că victimele accidentului de circulație au făcut parte din familia actuală sau din familia din care s-au desprins. Or, în literatura de specialitate, daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă acelor valori care definesc personalitatea umană și se referă la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare. Evaluarea despăgubirilor ce se impun în prezenta speță, se va face de către judecător, care va aprecia circumstanțele faptei, consecințele negative, certe, suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost afectate aceste valori, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Daunele morale solicitate de către părțile civile în fața primei instanțe au fost modice, având în vedere faptul că la data producerii accidentului, respectiv 18 noiembrie 2001, România nu făcea parte din Uniunea Europeană, iar sistemul asigurărilor din țara noastră prevedea plata unor despăgubiri foarte mici în caz de accidente. Cu toate acestea, instanța de apel a redus cu mai mult de J daunele morale acordate de către prima instanță, obligând terțul asigurator din Italia la plata unor despăgubiri derizorii, în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, unde despăgubirile civile acordate victimelor accidentelor de circulație sunt de ordinul sutelor de mii și milioanelor de euro. În acest sens, depune la dosar o hotărâre a Tribunalului din Milano, într-o cauză similară cu cea din prezenta cauză, potrivit căreia terțul asigurator a fost obligat să plătească părinților victimei câte 200.000 euro despăgubiri, iar soți supraviețuitoare și copilul se judecă cu pârâta pentru plata despăgubirilor într-un dosar separat. De asemenea, potrivit art.12 alin.3 din Ordinul pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație prevede ca pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubiri se stabilește pentru anul 2007 la un nivel de cel puțin 500.000 euro, iar pentru anul 2008, limita de despăgubiri pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de cel puțin 750.000 euro, echivalent în lei. Față de cele arătate, precum și față de considerentele expuse pe larg în scris, date fiind și consecințele grave ale accidentului care au afectat situația familială a părților civile, solicită admiterea recursurilor,majorarea daunelor morale potrivit petitului de la dosar.

Reprezentantul părților civile recurente avocat achiesează celor expuse de avocatul părților civile, ține să precizez însă, că, în speță, există un contract de asigurare încheiat între di și Autoritatea care trebui respectat, limita în Italia fiind de 774.685 euro/accident. Astfel că se impune obligarea inculpatului în solidar cu responsabilul civilmente Autoritatea alături de asiguratorul di la plata despăgubirilor civile și nu prin B - cum greșit s-a pronunțat instanța de apel, conform legislației în vigoare partea responsabilă civilmente alături de societatea de asigurare italiană trebuie să plătească despăgubirile civile. Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe, cu aplicarea dobânzilor aferente precum și plata cheltuielilor de judecată, potrivit înscrisurilor de la dosar.

Reprezentantul intimatei SC B pentru asigurator SC Italia avocat pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de părțile civile ca fiind nefondate, despăgubirile civile acordate de instanță sunt acordate în limitele legale, prevăzute în legislație la data producerii accidentului

Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondate a recursurilor declarate de către părțile civile și menținerea ca legală și temeinică a deciziei recurate.

Apărătorul inculpatului intimat - avocat apreciază că în speță, se aplică legislația în vigoare de la data producerii accidentului și arată că lasă la aprecierea instanței în ce privește solicitarea de majorare a daunelor morale.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 150 din 4.10.2007, pronunțată de Judecătoria Salonta, s-au hotărât următoarele:

In baza art. 178 al.2 ș 5 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare;

În baza art. 178 al.2 și 5 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 178 al.2 și 5 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.În baza art. 184 al.2 și 4 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 184 al.2 și 4 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit.a și 34 lit. Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

In baza art. 81 al.2 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 al.1 Cod penal, iar în baza art. 359 Cod de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

In baza art. 71 al.1 Cod penal s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute in art. 64 lit.a parțial (numai dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) si Cod penal.

În baza art. 71 al.4 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii prev. in art. 64.lit. a parțial și Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 14,15,16.și art. 346 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1000 al. 3 cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, respectiv AUTORITATEA, cu sediul del,129 620 12, MCI TALIA, alături de terțul asigurator SOCIETATEA DI -,cu sediul în,16-3 7126,Italia prin brokerul de asigurare A B, în limita plafonului de asigurare,la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile după cum urmează:

a) în favoarea părții civile, în nume propriu și ca reprezentantă legală a minorelor și 1. la plata sumei totale de 3.470,98 lei reprezentând despăgubiri civile, sumă ce va fi reactualizată în raport de indicele de inflație de la data comiterii accidentului și până la achitarea ei;

2. la plata despăgubirilor civile periodice după cum urmează: câte 192,85 lei lunar în favoarea minorelor, născută la data de 11.08.1986,începând cu data producerii accidentului,respectiv 18.11.2001 și până la vârsta majoratului acesteia, respectiv data de 12.08.2004, și, născută la data de 17.09.1995, începând cu data de 18.11.2001 și până la majoratul ei; suma de 129,3 lei lunar în favoarea părții civile de la data de 18.11.2001 și până la data de 18 mai 2002, iar apoi suma 256,5 lei lunar până la încetarea stării de nevoie.

3. la plata daunelor morale în sumă de 100.000 lei,respectiv 50.000 lei în favoarea lui și 50.000 lei în favoarea lui lui.

b) în favoarea părții civile:

1. la plata de despăgubiri civile periodice în sumă de 192,85 lei începând cu data de 12.08.2004 și până la terminarea studiilor,dar nu mai mult de 25 ani.

2. la plata daunelor morale în sumă de 50.000 lei.

c) în favoarea părții civile:

1. la plata de despăgubiri civile în sumă totală de 4.500 lei

2. la plata daunelor morale în sumă de 109.000 lei.

d) în favoarea părții civile:

1. la plata sumei de 700 lei cu titlu de despăgubiri civile

2. la plata daunelor morale în sumă de 108.000 lei;

e) în favoarea SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN:

1. la plata sumei de 10.354,23 lei,și a majorărilor de întârziere aferente, calculate până la data plății efective a debitului

În baza art. 193 al.2 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente la plata cheltuielilor judiciare în favoarea părții civile în sumă de 200 lei reprezentând onorariu avocațial,justificat cu împuternicirea avocațială de la dosar, a părții civile în sumă de 100 lei reprezentând onorariu avocațial,justificat cu împuternicirea avocațială de la dosar.

In baza art. 191 al.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

În data de 18.11.2001, în jurul orelor 18,00 în timp ce conducea pe DN 79 autotractorul Iveco cu nr. de înmatriculare BG - 537- PT inculpatul, care se afla sub influența băuturilor alcoolice, rula cu viteză neadaptată condițiilor de trafic respectiv 78 km /oră. Acesta a observat târziu un autoturism Break oprit pe marginea carosabilului, având luminile de poziție aprinse, iar pentru a evita impactul a efectuat brusc o manevră de depășire trecând pe contrasens și intrând în coliziune cu autoturismul 1300 cu nr. de înmatriculare - - 01 - condus regulamentar din sens opus de numitul.Astfel inculpatul a încălcat prevederile art. 19 al. 2, art. 31 al. 3 lit. a, art. 32 lit. k, art. 44 pct. 3 și art. 48 al. 1 din Regulamentul pentru aplicarea decretului nr. 328/1966.

În urma acestui impact, șoferul autoturismului, numitul și cei doi călători aflați în acel autoturism,numiții și au decedat, așa cum rezultă din rapoartele de constatare medico - legală ( 30-32,. 53 - 55 și 59 - 61), iar numitele și, călătoare în același autoturism,au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 90 și respectiv 80 zile, așa cum rezultă din constatările medico -legală de la filele 48 - 49 și 66 - 67.

Inculpatului i s-au recoltat la orele 19,20 și 80,20 probe de sânge, așa cum rezultă din buletinele de examinare clinică de la filele 84 - 85, iar alcoolemia stabilită în baza probelor biologice recoltate au fost de 0,85 grame la mie și respectiv 0,75 grame la mie.

Din probele administrate în cauză, instanțe de fond a reținut că accidentul rutier s-a datorat culpei exclusive a inculpatului, care nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers, intrând pe contrasens și tamponând autoturismul 13000 condus regulamentar de numitul.

În ce privește apărarea inculpatului, in sensul că a efectuat manevra de pătrundere pe contrasens pentru a evita impactul cu autoturismul Volkswagen care se angajase în depășirea autoturismului condus de, instanța de fond a înlăturat-o, având în vedere declarația martorului (fila 189),martor ocular la producerea accidentului,și care atestă în totalitate situația reținută în rechizitoriu.

Faptele inculpatului astfel cum au fost reținute de către prima instanță întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al. 2 și 5 și ale infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 2 și 4

Sub aspectul laturii civile, prima instanță a constatat că numitele, în nume propriu și ca reprezentanta legală a minorelor și, în nume propriu devenind majoră pe parcursul soluționării cauzei, și, precum și Spitalul Clinic Județean O s-au constituit părți civile împotriva inculpatului și au solicitat obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente AUTORITATEA,alături de terțul asigurator SOCIETATEA DI prin brokerul de asigurare A B, la despăgubiri materiale și plata unor daune morale.

Partea vătămată, în calitate de soț supraviețuitor al defunctului și în calitate de reprezentant legal al minorelor și s-a constituit parte civilă cu suma de 275.000.000 lei vechi cu titlu de despăgubiri civile globale și 1 miliard lei reprezentând daune morale.(fila 11). Aceste despăgubiri civile reprezintă: cheltuieli de înmormântare în sumă de 23.944.000 lei, rentă lunară globală pentru membrii familiei compuse din rentă în favoarea celor două minore în sumă de 1.500.000 lei vechi lunar pentru fiecare minor, și rentă lunară pentru soț supraviețuitor în sumă de 1.200.000 lei vechi, cheltuieli pentru îngrijiri medicale reprezentând medicamente, supraalimentație trei persoane, vitamine, contravaloarea transport ruta - S - O și retur, consultații medicale, ședință de terapie. Aceasta și-a precizat constituirea de parte civilă la filele 170-în sensul că solicită reactualizarea sumelor în raport cu indicele de inflație,și 326 din dosar.

Instanța de fond a reținut, din probele administrate în cauză, că această parte civilă a făcut următoarele cheltuieli de înmormântare: piatră funerară și împrejmuire mormânt, în sumă de 1200 lei așa cum rezultă din actul de la fila 19, contravaloarea îmbălsămării în sumă de 5,75 lei așa cum rezultă din chitanța seria - - nr. -/19.11.2001 emisă de Spitalul Clinic Județean O, ( 21), batiste necesare ritualului înmormântării, în sumă de 20 lei,așa cum rezultă din factura fiscală seria - - ( 22), sicriu în sumă de 218,28 lei așa cum rezultă din factura fiscală seria - - nr. - ( 20).

Prima instanță a reținut că celelalte cheltuieli de înmormântare s-au ridicat la suma 2000 lei așa cum rezultă din declarația martorilor ( 190) și ( 191). Prin urmare cheltuielile totale pe care le-a făcut această parte civilă cu înmormântarea defunctului se ridică la suma totală de 3470,98 lei.

Totodată, prima instanță a mai reținut că această parte civilă a efectuat un drum de - O, așa cum rezultă din actul de la fila 25 în sumă de 3,86 lei,această parte civilă nedovedind un alt număr de drumuri efectuate.

Din probele administrate, prima instanță a reținut că restul de despăgubiri civile solicitate de către această parte vătămată nu au fost dovedite.

În privința despăgubirilor civile periodice solicitate de către această parte civilă, instanța de fond a reținut că, în urma defunctului au rămas soția supraviețuitoare numita și două fiice minore, respectiv și, aceasta devenind majoră la data de 11.08.2004 și că aceste părți civile nu erau încadrate în muncă, fiind întreținute de către defunct. Din declarațiile martorilor ( 190) și ( 191), precum și din adeverința nr. 153/13.11.2003 emisă de SA rezultă că victima obținea un venit lunar net de 568,4 lei care reactualizat conform indicelui de inflație este de 971,964 lei. Din acest venit instanța apreciază că victima aloca pentru întreținerea familiei suma de 769,5 lei. În urma decesului victimei, soția supraviețuitoare a beneficiat de pensie de urmaș, în cuantum de câte 63,65 lei cele două minore și 127 lei soția supraviețuitoare,însă doar pe o perioadă de 6 luni.

Având în vedere aceste aspecte, a acordat despăgubiri civile periodice după cum urmează: câte 192,85 lei lunar în favoarea minorelor, născută la data de 11.08.1986,începând cu data producerii accidentului, respectiv 18.11.2001 și până la vârsta majoratului acesteia, respectiv data de 12.08.2004,și ,născută la data de 17.09.1995,înecpând cu data de 18.11.2001 și până la majoratul ei, și suma de 129,3 lei lunar în favoarea părții civile de la data de 18.11.2001 și până la data de 18 mai 2002,iar apoi suma 256,5 lei lunar până la încetarea stării de nevoie.

În privința daunelor morale solicitate, instanța de fond, având în vedere că soția supraviețuitoare și cele două fiice minore au suferit ca urmare a decesului soțului și tatălui lor, a acordat daune morale în sumă de 100.000 lei respectiv 50.000 lei în favoarea lui și 50.000 în favoarea lui, având în vedere că s-a constituit parte civilă printr-o cerere separată după împlinirea vârstei de 18 ani.

În privința părții civile, prima instanță a reținut că aceasta a solicitat suma de 192,85 lei lunar, reprezentând despăgubiri civile periodice începând cu data de 12.08.2004 și până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 ani și 50.000 lei daune morale (fila 308). Din adeverința de la fila 331 rezultă că această parte civilă este studentă în anul doi și frecventează cursurile de zi ale Facultății de Științe - Umane din cadrul Universității Creștine din Având în vedere probele mai sus expuse, a acordat în favoarea acestei părți civile despăgubiri civile periodice în sumă de 192,85 lei începând cu data de 12.08.2004 și până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 ani și daune morale în sumă de 50.000 lei având în vedere suferința pe care aceasta a încercat-o ca urmare a decesului tatălui său.

În ceea ce o privește partea civilă,aceasta s-a constituit parte civilă (fila 32) cu suma de 89.065.879 lei vechi, constând în: cota de 5/8 din valoarea autoturismului avariat, în sumă de 37.500.000 lei vechi, cheltuieli de îngrijire în timpul internării în spital și a convalescenței în sumă de 15.000.000 lei vechi în care se includ și cheltuielile făcute pentru partea civilă, cheltuieli pentru fotografierea autoturismului avariat în vederea conservării probelor în valoare de 800.000 lei vechi, diferența de salariu și indemnizația de concediu de boală pe perioada 18.11.2001 - 31.03.2002 în sumă de 5.360.579 lei vechi, cheltuieli de înmormântare a ambelor victime în sumă de 30.000 lei vechi și daune morale în sumă 100 dolari SUA. Partea civilă s-a constituit parte civilă (fila 31) cu suma totală de 86.065.879 lei vechi constând în: cota succesorală de 3/8 din valoarea autoturismului, adică suma de 22.500.000 lei vechi, 36.000.000 lei vechi cheltuieli de întreținere acoperite de defunctul pentru doi ani de facultate respectiv pentru un an pierdut din cauza accidentului și pentru repetarea lui, 7.000.000 lei vechi cheltuieli de supraalimentație la spital, taxa școlară de câte 200 dolari anual și daune morale în valoare de 100 dolari SUA. La fila 194 din dosar această parte civilă și-a majorat pretențiile cu 30.000 lei vechi, solicitând o sumă totală de 107.000.000 lei vechi.

Din declarația martorei, instanța de fond a reținut că această parte civilă a angajat o femeie pentru a-l îngriji pe defunct până la deces și pe părțile civile și atât pe perioada spitalizării cât și după trecerea acestei perioade, având nevoie în continuare de îngrijiri,femeie care a fost plătită cu suma de 300 lei pe lună, timp de 5 luni,rezultând astfel o sumă totală de 1.500 lei.

Tot din declarațiile acestei martore, s-a reținut faptul că a avut nevoie de medicamente în sumă de 200 lei pe lună timp de 12 luni, rezultând o sumă totală de 2.400 lei. Din declarațiile martorilor ( 192) și ( 193), instanța reține că, cele două părți civile au avut nevoie pe perioada spitalizării și a îngrijirilor medicale necesare de supraalimentație zilnic ce s-a ridicat la valoarea sumei de 100 lei.

Din declarația martorilor audiați în cauză amintiți anterior instanța mai reține că partea civilă a suportat cheltuieli de înmormântare cu cei doi defuncți, respectiv soțul și fiica ei, în sumă totală de 3000 lei ( câte 1500 lei pentru fiecare înmormântare).

În privința lui, prima instanță a reținut că aceasta a avut nevoie de supraalimentație în valoare de 700 lei pe perioada convalescenței.

Prin urmare, instanța de fond a acordat în favoarea părții civile despăgubiri civile în sumă totală de 4.500 lei și daune morale în sumă de 109.000 lei,respectiv 100.000 lei ca urmare a suferinței provocate ca urmare decesului soțului și fiicei sale și 9.000 lei ca urmare a suferințelor fizice și psihice pe care le-a încercat ca urmare a leziunilor produse prin comiterea accidentului de circulație,iar în favoarea părții civile, va acorda suma de 700 lei cu titlu de despăgubiri civile și 108.000 lei, respectiv 100.000 lei ca urmare a suferinței provocate ca urmare decesului tatălui și sorei sale și 8.000 lei ca urmare a suferințelor fizice și psihice pe care le-a încercat ca urmare a leziunilor produse prin comiterea accidentului de circulație

Instanța de fond a constatat că Spitalul Clinic Județean S s-a constituit parte civilă cu suma de 10354,23 lei și a majorărilor de întârziere aferente calculate până la data plății efective a debitului, reprezentând suma de 1997 lei, contravaloarea îngrijirilor medicale acordate de urgență lui, în perioada 18.11. - 24.12.2001, sumă de 2732,50 lei reprezentând dobânzi legale calculate pentru plata cu întârziere a creanțelor bugetare până la data de 22.02.2007, suma de 2375 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate de urgență lui în perioada 18.11. - 28.12.2001 și 3249,73 lei reprezentând dobânzi legale calculate pentru plata cu întârziere a creanțelor bugetare până la data de 22.02.2007.

Având în vedere că partea civilă a fost internată în perioada 18.11. - 24.12.2001 în cadrul Spitalului Clinic Județean O, Clinica de ortopedie I și partea civilă a fost internată în cadrul aceluiași Spital Clinica de neurochirurgie, chirurgie maxilofacială în perioada 18.11. - 28.12.2001 instanța va admite despăgubirile civile solicitate de Spitalului Clinic Județean O, dovedite cu deconturile de cheltuieli de spitalizare ( 317, 318) și cu calculul majorărilor de întârziere ( 319,320).

Instanța de fond a mai reținut că inculpatul la momentul producerii accidentului era angajat la AUTORITATEA C, motiv pentru care a dispus introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a acestei societăți. Instanța de fond a dispus, în temeiul art. 1000 al.3 civ. obligarea acesteia în solidar cu inculpatul la plata tuturor despăgubirilor civile acordate în favoarea părților civile din prezenta cauză.

Prima instanță a mai reținut că autovehiculul marca Iveco condus de către inculpat în momentul producerii accidentului era înmatriculat în Italia sub nr. BG - 537 PT fiind asigurat de răspundere civilă, așa cum rezultă din duplicatul poliței de asigurare tip "carte " ( 57) la societatea DI, care a fost citat la sediul social al brokerului de asigurare A În temeiul art. 9 lit. b din convenția "carte " acest asigurător a nominalizat societatea " SA B" să regularizeze daunele rezultând din accidentul de circulație. Prin urmare în temeiul art. 54 al. 4 din Legea nr. 136/1995, privind asigurările și reasigurările în România în vigoare la data producerii accidentului a dispus citarea în proces a acestui asigurător,iar în temeiul art. 57 al. 2 din aceeași lege a dispus obligarea asigurătorului alături de inculpat și partea responsabil civilmente la plata despăgubirilor civile solicitate în limita plafonului de asigurări existent la data producerii accidentului.

Concluzionând, sub aspectul laturii civile,instanța de fond, în baza art. 14,15,16.și art. 346 Cod de procedură penală corob.cu art. 1000 al.3 Cod civil a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, respectiv AUTORITATEA,cu sediul del,129 620 12, MCI TALIA, alături de terțul asigurator SOCIETATEA DI -,cu sediul în,16-3 7126,Italia prin brokerul de asigurare AB, cu sediul în B,B-dul - - nr.1- 5B <Unirii>,. A,.2,.5-6, sector 4, în limita plafonului de asigurare, la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile conform dispozitivului sentinței atacate.

Împotriva acestei sentințe, Societatea de Asigurare " Di " reprezentată prin SC Bad eclarat apel în termen, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și modificarea hotărârii instanței de fond care este nelegală și netemeinică. Consideră că s-a stabilit greșit cuantumul bănesc care revine mamei și fiicei, modul de calcul fiind deficitar. Arată că la dosar s-a depus o adeverință de la. Agricolă spicul din data de 18.12.2001 din care rezultă că victima realiza un venit de 3.600.000 lei, însă instanța a luat în considerare un act depus în anul 2003 în care se face referire la un câștig de 5.300.000 lei - la care s-a adăugat rata inflației și s-a ajuns la o sumă de 9.000.000 lei. Mai arată că, părțile sunt îndreptățite la prestații periodice, însă modul de calcul al acestor sume nu este corect, fiind luat în considerare un act extrajudiciar pentru calcularea veniturilor victimei. Un alt aspect al nelegalității sentinței, este acela că s-a admis o constituire de parte civilă care a fost făcută după 5 ani în ceea ce o privește pe partea civilă. Consideră că, s-a stabilit corect o limitare a despăgubirilor, având în vedere Hotărârea de Guvern care limitează despăgubirile la 40.000 lei, indiferent de numărul de persoane sau de prejudiciu.

Prin decizia penală nr.200/A din 7 iulie 2008, Tribunalul Bihora admis apelul penal declarat de Societatea de Asigurare " Di " reprezentată prin SC B, împotriva 150/4.10.2007 a Judecătoriei Salonta, pe care a desființat-o în sensul că a redus cuantumul daunelor morale acordate de instanța de fond, după cum urmează: părții civile de la suma de 50.000 lei la suma de 30.000 lei; părții civile părțile civile și de la suma de 50.000 lei la suma de 20.000 lei; părții civile de la suma de 109.000 lei la suma de 49.000 lei; părții civile de la suma de 108.000 lei la suma de 28.000 lei.

A menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate, cheltuielile judiciare în apel rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a apreciat că apelul declarat în cauză este fondat, doar în ce privește cuantumul daunelor morale acordate care sunt prea mari.

În ceea ce privește celelalte motive invocate, Tribunalul Bihor apreciat că acestea nu sunt fondate, prin urmare apelul în ceea ce privește acestea este neîntemeiat. Astfel, se impută primei instanțe faptul că la stabilirea despăgubiri civile periodice ale membrilor familiei numitului a ținut seama de un înscris extrajudiciar emis de societatea la care a fost acesta angajat înaintea decesului și comunicat avocatului părților civile, în realitate trebuind să țină seama de înscrisul comunicat de societatea SA. Potrivit art.63 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare probatoriu prestabilită, instanța urmând să aprecieze probele administrate în fiecare caz în parte. Astfel, s-a reținut în declarațiile de martori administrate în fața primei instanțe la 190,191 faptul că, pe lângă munca prestată de victimă în calitate de angajat la SA, și la alte persoane, oameni din sat fără să indice vreo sumă în acest sens, astfel, se apreciază că veniturile realizate erau în realitate mai mari decât salariul net obținut la locul de muncă.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale, instanța de apel a apreciat că acestea sunt prea mari și se impune reducerea acestora. Pentru stabilirea cuantumului daunelor morale este necesară stabilirea unor criterii, iar, în speță, unde între victime, părți civile existau relații de familie, instanța de apel a apreciat că este determinant faptul că fac parte din familia actuală sau familia din care acestea s-au desprins.

Criteriul pe care l-a avut în vedere instanța de apel este acela după cum victima a făcut parte din familia actuală, bunăoară tatăl părților civile în cazul victimei minore, sau a făcut parte din familia din care s-a desprins (tată, victimei majore care are propria familie).

Văzând această stare de fapt, în drept, a fost admis apelul penal declarat de Societatea de Asigurare " Di " reprezentată prin SC B, împotriva sentinței penale nr.150/4.10.2007 a Judecătoriei Salonta, pe care a desființat-o în sensul că a redus cuantumul daunelor morale acordate de instanța de fond potrivit dispozitivului deciziei atacate.

Chiar dacă aceste daune morale nu sunt în măsură să înlăture suferința provocată de decesul victimei și nici s-o cuantifice în vreun fel, instanța de apel a apreciat că aceste sume reprezintă o reparație achitabilă pentru decesul survenit ca urmare a accidentului de circulație, cu atât mai mult cu cât în favoarea părților civile s-au stabilit și despăgubirile civile periodice la care s-a făcut referire mai sus. La cuantificarea acestora, s-a ținut seama și de faptul că numita este minoră astfel că, implicațiile pe care le are pierderea tatălui asupra acesteia sunt mult mai mari, ea fiind lipsită de sprijinul și afecțiunea acestuia. În ceea ce le privește pe celelalte părți civile, mamă și fiică s-au acordat doar câte 20.000, având în vedere că numita a devenit între timp majoră.

Partea civilă suferind în urma accidentului leziuni care au necesitat 90 zile îngrijiri medicale, în mod temeinic prima instanța i-a acordat daune morale în sumă de 9000 RON, respectiv câte 100 RON/zi, astfel cum s-a orientat de altfel și practica judiciară la nivelul acestei instanțe. Aceeași situație o vizează și pe partea civilă, care suferind în urma accidentului leziuni care au necesitat 80 zile de îngrijiri medicale, se impune acordarea în acest sens a unor daune morale în cuantum de 8000 RON, aceste sume reprezentând o reparație echitabilă pentru suferința provocată de accidentul de circulație. În ceea ce privește daunele morale acordate pentru suferința provocată de pierderea unui membru al familiei, cuantumul acestora este prea mare și se impune reducerea lui atâta vreme cât în cazul numitei este vorba despre pierderea soțului și fiicei, astfel că, la fel ca în cazul părții civile, se impune reducerea lor la 40.000 lei, câte 20.000 lei pentru fiecare.

De asemenea, dat fiind faptul că prima instanță a obligat societatea de asigurare alături de inculpat la plata despăgubirilor civile solicitate, în limita plafonului de asigurare, existent la data producerii accidentului, este în concordanță cu dispozițiile art.10 din Hotărârea de Guvern 1194/2000, privind unele măsuri în legătură cu asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule care limitează cuantumul până la care se pot acorda acestea la sumele expres indicate în textul de lege, astfel încât nu se impune modificarea soluției primei instanțe sub acest aspect.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs părțile civile recurente, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei, și, solicitând admiterea acestora, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Bihor și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de prima instanță.

În susținerea motivelor de recurs, părțile civile recurente au arătat, prin avocații lor aleși, că, în mod greșit, Tribunalul Bihora redus daunele morale acordate părților civile în primă instanță, cu motivarea că victimele accidentului de circulație au făcut parte din familia actuală sau din familia din care s-au desprins. Daunele morale solicitate de către părțile civile în fața primei instanțe au fost modice, având în vedere faptul că la data producerii accidentului, respectiv 18 noiembrie 2001, România nu făcea parte din Uniunea Europeană, iar sistemul asigurărilor din țara noastră prevedea plata unor despăgubiri foarte mici în caz de accidente. Cu toate acestea, instanța de apel a redus cu mai mult de J daunele morale acordate de către prima instanță, obligând terțul asigurator din Italia la plata unor despăgubiri derizorii, în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, unde despăgubirile civile acordate victimelor accidentelor de circulație sunt de ordinul sutelor de mii și milioanelor de euro. În acest sens, depune la dosar o hotărâre a Tribunalului din Milano, într-o cauză similară cu cea din prezenta cauză, potrivit căreia terțul asigurator a fost obligat să plătească părinților victimei câte 200.000 euro despăgubiri, iar soția supraviețuitoare și copilul se judecă cu pârâta pentru plata despăgubirilor într-un dosar separat.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/16 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursurile declarate de către părțile civile recurente sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Ambele instanțe au reținut o stare de fapt reală rezultând din probe minuțios administrate și interpretate. Și sub aspect penal și civil cauza a fost just soluționată de prima instanță și de către Tribunalul Bihor.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale în apel s-a apreciat corect că sunt prea mari și se impune reducerea acestora. Astfel, pentru stabilirea cuantumului este necesară orientarea după unele criterii, iar în speța de față, unde între victime, părți civile existau relații de familie, instanța de apel a reținut că este determinant faptul că fac parte din familia actuală sau familia din care acestea s-au desprins.

Față de această stare de fapt a fost admis apelul declarat de către societatea de asigurare di reprezentată prin SC B și a redus cuantumul daunelor morale acordate de instanța de fond pentru partea civilă de la suma de 50.000 lei la 30.000 lei; pentru părțile civile și de la suma de 50.000 lei la suma de 20.000 lei.

Cu toate că daunele morale nu înlătură suferința provocată de decesul victimei și nici nu o cuantifică, instanța de apel a apreciat că sumele acordate reprezintă o reparație echitabilă pentru decesul survenit ca urmare a accidentului de circulație, cu atât mai mult cu cât în favoarea părților civile s-au stabilit și despăgubiri civile periodice, la care s-a făcut referire în hotărârea atacată. Și pentru restul părților civile instanța de apel a redus cuantumul daunelor morale, pentru partea civilă la suma de 49.000 lei și pentru partea civilă la suma de 28.000 lei.

Cuantumul daunelor morale constituie o chestiune de apreciere, atribut exclusiv al primei instanțe și al celei de apel, ce nu poate fi cenzurat de instanța de recurs, întrucât cazurile de casare sunt prevăzute în art. 385 indice 1 alin.1 Cod de procedură penală, limitativ, nefiind incident nici unul dintre acestea atunci când recursul privește greșita apreciere a cuantumului daunelor morale acordate.

În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală îi va obliga pe recurenți să plătească statului suma de câte 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515pct. 1 lit. Cod procedură penală,

Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de părțile civile recurente, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei, și împotriva deciziei penale nr.200/A din 7 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

Red. dec. /06.02.2009

Jud. apel -

Jud fond

Tehnored. AS/06.02.2009

2 ex.

Președinte:Soane Laura
Judecători:Soane Laura, Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 10/2009. Curtea de Apel Oradea