Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 654/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 654/2009
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina Lodoabă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul A împotriva deciziei penale nr. 230/A/17 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent A aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul a învederat instanței că este de acord să fie asistat de avocatul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului a solicitat admiterea recursului în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit.b pr.penală și procedând la rejudecarea cauzei, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. raportat la art. 10 lit.c pr.penală achitarea inculpatului deoarece din probatoriul administrat nu rezultă probe certe că inculpatul a săvârșit această infracțiune, mai mult, rezultă că partea vătămată l-a agresat pe inculpat.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate precizând că există martori oculari care confirmă susținerile părții vătămate.
Inculpatul A având ultimul cuvânt a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 97/2009, Judecătoria Brada dispus condamnarea inculpatului A la:
- 5 (cinci ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin.1 și 21lit. b și pen. cu aplicarea art.37 lit.b pen.( comisă la data de 17.03.2009).
- 5 (cinci ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin.1 și 21lit. b și pen. cu aplicarea art.37 lit.b pen. ( comisă la data de 28.03.2009).
În temeiul art.33 lit.a și 34 lit. pen a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa de 5( cinci) ani închisoare.
În baza art. 88 Cod penal, a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 02.04.2009 la 06.07.2009.
În temeiul art. 350 alin.1 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpatului
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, și b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 346.pr.pen. a obligat pe inculpat să plătească părții vătămate-parte civilă, suma de 340 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.191 alin.1 pr.pen.a obligat pe inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
A stabilit în sarcina Ministerului Justiției și în favoarea Biroului de avocați B suma de 200 lei, reprezentând onorariu de avocat pentru asistența judiciară din oficiu acordată inculpatului în cursul judecății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 17.03.2009, în jurul orei 20,00, partea vătămată a ieșit din barul "La ", situat pe strada - din B, după ce a consumat băuturi alcoolice, cu scopul de a se deplasa spre casă. Ajuns la intersecția străzii - cu strada -, a fost strigat de inculpat, care ieșise din același bar cu puțin înainte și somat să stea pe loc. Inculpatul s-a apropiat și, acuzându-l pe partea vătămată că i-a furat un telefon mobil, i-a introdus mâinile în buzunarul gecii, de unde i-a sustras un telefon mobil marca Nokia, precum și portofelul în care avea suma de 150 lei, cartea de identitate, diferite înscrisuri personale și un card BRD. Deoarece partea vătămată și-a revenit din surprinderea creată și l-a întrebat pe inculpat "ce mă", acesta l-a lovit cu palma peste față și a fugit, având asupra sa bunurile sustrase.
Telefonul mobil a fost găsit asupra inculpatului, la data de 02.04.2009, ridicat și predat părții vătămate, care l-a recunoscut după carcasa zgâriată și numărul de telefon al fratelui său, rămas în memoria telefonului după schimbarea cartelei.
II. În seara zilei de 28.03.2009, în jurul orei 22,00, profitând de faptul că partea vătămată -, care se afla sub influența băuturilor alcoolice în barul aparținând SC SRL B, a fost lovită și trasă de păr afară din local de către învinuitele și, ca urmare a unor injurii reciproce ale învinuitelor și părții vătămate, inculpatul A, în timp ce partea vătămată era căzută la pământ, le-a cerut celor două să o lase pe mâna lui, după care a târât-o după colțul clădirii și i-a smuls părții vătămate poșeta din mână, în care avea un telefon mobil marca Samsung, suma de 180 lei, precum și cheile imobilului în care locuia, fugind cu ea asupra sa. Acțiunea inculpatului a fost observată de învinuite și de martorul. Rezultă din actele de urmărire penală că inculpatul, care inițial s-a aflat și el în bar, a stat la o masă în spatele părții vătămate, observând când aceasta a scos banii din poșetă pentru a plăti consumația.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând în ceea ce privește fapta din data de 17.03.2009 că a fost de mai multe ori la barul "La ", întrucât este situat în drumul său spre casă, că nu-și amintește dacă la data respectivă a fost la acel bar, dar că nu a avut nici un incident cu vreo persoană la acel bar, că i-a fost prezentat de poliție un pe nume, care a afirmat că el este cel care i-a furat telefonul și actele la data de 17.03.2009, că el nu l-a văzut și întâlnit niciodată pe acel și nu-l cunoaște, că în ceea ce privește cealaltă faptă, că nu a săvârșit-o nici pe aceasta, că la data de 28.03.2009 a intrat în localul lui, a băut o bere, apoi a plecat, că după circa 10 min. a auzit zbierete și, în spatele său, că s-a apropiat și a văzut o femeie slăbuță trăgând de păr o altă femeie brunetă, care era beată, că se mai afla și o femeie mai în vârstă, că aceasta și femeia cealaltă au tras-o de păr pe cea brunetă și au lovit-o u picioarele, că a auzit pe femeia brunetă strigând că celelalte femei i-au furat poșeta și că el a plecat ulterior acasă.
Susținerile inculpatului sunt combătute de întreg materialul probator din dosar, respectiv declarațiile părților vătămate care l-au indicat pe inculpat ca fiind A, declarațiile martorilor menționați mai sus care de asemenea l-au indicat pe inculpat, ca fiind cel care a săvârșit faptele, precum și faptul că asupra sa s-a găsit telefonul mobil al părții vătămate, astfel că toate probele conduc la concluzia certă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa.
Faptele inculpatului astfel cum au fost mai sus expuse, întrunesc elementele constitutive ale 2 infracțiuni de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin.1 și 21lit. b și pen. texte de lege în baza cărora inculpatul va fi condamnat.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, au fost avute în vedere, în condițiile art.72 pen, următoarele: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret, împrejurările concrete în care s-au comis infracțiunile, faptul că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor.
Inculpatul este recidivist în condițiile art.37 lit.b pen. din fișa de cazier judiciar a acestuia ( 40) rezultând că a suferit mai multe condamnări, pedeapsa pentru unele din acestea fiind închisoarea mai mare de 6 luni.
Reținând că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 4 ani si că există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă și menținerea arestării preventive în cursul judecății a inculpatului subzistă și impun in continuare privarea de libertate a acestuia, astfel că, ținând seama de prev. prev. art. 136.pr.pen, art. 143.pr.pen,și art. 148 alin. 1 lit.d) și f) pr.pen, văzând și prev. art. 350 alin.1 Cod procedură penală, instanța de fond a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În ce privește latura civilă a cauzei, s-a constatat că partea vătămată a arătat că nu se mai constituie parte civilă în cauză, întrucât și-a recuperat telefonul mobil, iar cu privire la celelalte bunuri nu mai are nici o pretenție de la inculpat (29).
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 340 lei (28), reprezentând contravaloarea unui telefon mobil marca Samsung, suma de 180 lei, precum și cheile imobilului. În cauză s-a dovedit că partea vătămată deținea acele bunuri în poșeta luată de inculpat, astfel că în temeiul art. 346.pr.pen. inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate-parte civilă, suma de 340 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe a înaintat apel în termen inculpatul
În susținerea orală a apelului s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând cauza a se dispune redozarea pedepsei aplicate inculpatului de către instanța de fond. Apelantul a arătat că, la momentul la care a fost arestat preventiv, acesta era angajat la o firmă de construcții și că are un copil minor care se află în întreținerea tatălui acestuia.
Prin decizia penală nr.332/A/2009 Tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A împotriva sentinței penale nr. 97/2009 a Judecătoriei Brad, județul
Apelant a fost obligat să plătească statului suma de 210 lei cheltuieli judiciare în apel.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dispus deducerea din pedeapsă a timpului executat în reținere și arestare preventivă de la 02.04.2009 până la 17.09.2009.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt comisă de inculpat, raportat la probațiunea administrată și a realizat o justă încadrare juridică dată faptei.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei - aspect ce vizează și apelul înaintat - tribunalul a apreciat că instanța de fond a analizat în mod obiectiv prevederile art. 72 Cod penal și a avut în vedere cu ocazia individualizării, persoana inculpatului.
Astfel, s-a arătat că au fost supuse analizei limitele speciale de pedeapsă prevăzute de legiuitor, gradul de pericol social concret, împrejurările de comitere a faptei, prezența recidivei postexecutorii și atitudinea de nesinceritate a inculpatului care nu a recunoscut faptele comise deși existența acestora a fost probată fără nici un dubiu.
Prin urmare, s-a concluzionat că nu se impune o reanaliză a individualizării pedepsei, iar motivele invocate de inculpat referitoare la faptul că era angajat anterior la o firmă de construcții și are un minor în întreținere nu sunt de natură a conduce la admiterea apelului declarat.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea lui în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit.b pr.penală și în rejudecarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. raportat la art. 10 lit.c pr.penală achitarea inculpatului.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs, inculpatul, prin avocat a susținut că din probatoriul administrat nu rezultă probe certe că inculpatul a săvârșit această infracțiune, mai mult, rezultă că partea vătămată l-a agresat pe inculpat.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 385 indice 9 alin 3 din codul d e procedură penală Curtea reține următoarele:
Instanțele au stabilit o corectă stare de fapt și au dat o încadrare juridică legală acesteia.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat Curtea constată că deși în considerentele hotărârilor, sub aspectul descrierii stării de fapt, s-a reținut corect că acestea se circumscriu infracțiunii de tâlhărie în forma agravantă prevăzută de alin 2 lit. b și caa rt. 211, dintr-o eroare în cuprinsul hotărârii a fost înserat alin. 2 indice 1 al aceluiași articol. În condițiile în care aceasta a reprezentat o simplă eroare de redactare care poate fi înlăturată prin aplicarea dispozițiilor art.195 din codul d e procedură penală nu se impune reformarea hotărârilor pronunțate.
Din probațiunea administrată: plângerile părților vătămate și declarațiile acestora, declarațiile martorilor, rezultă fără dubiu că inculpatul, în seara zilei de 17.03.2009, în jurul orei 20,00 sustras de la partea vătămată un telefon mobil marca Nokia, precum și portofelul în care avea suma de 150 lei, cartea de identitate, diferite înscrisuri personale și un card BRD iar apoi l-a lovit pentru a-și asigura scăparea și păstrarea bunului furat precum și faptul că în seara zilei de 28.03.2009, în jurul orei 22,00, profitând de faptul că partea vătămată -, se afla sub influența băuturilor alcoolice și fusese agresată de alte persoane, a târât-o după colțul unei clădirii și i-a smuls poșeta din mână, în care avea un telefon mobil marca Samsung, suma de 180 lei, precum și cheile imobilului în care locuia, fugind cu ea asupra sa.
Susținerile inculpatului în sensul că există dubii cu privire la săvârșirea de către el a faptelor care i se impută sunt nefondate în condițiile în care a fost identificat ca fiind autorul acestora atât de către părțile vătămate cât și de către martori - astfel martorul a relatat modul în car inculpatul a săvârșit infracțiunea asupra părții vătămate, fiind de față la momentul incidentului. De asemenea relevant în ansamblul probator este și faptul că asupra inculpatului a fost găsit telefonul mobil sustras părții vătămate.
De asemenea instanțele au făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei dând eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 din codul penal și urmărind realizarea scopului preventiv și educativ al acesteia. Ținând seama de gravitatea faptei săvârșite, dar și de poziția subiectivă inculpatului care nu a recunoscut săvârșirii ei, pedeapsa aplicate de instanță, la limita minimului special nu este prea aspră.
Față de cele ce preced Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul A împotriva deciziei penale nr. 230/A/2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Instanța va menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 88 din codul penal Curtea va computa din durata pedepsei perioada executată în reținere și arestare preventivă de la 02.04.2009 la zi.
Inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul A împotriva deciziei penale nr. 230/A/2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 88 din codul penal compută din durata pedepsei perioada executată în reținere și arestare preventivă de la 02.04.2009 la zi.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red/tehnored. -
2 ex/16.11.2009
,
M, -
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Alina Lodoabă
