Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 720/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 720/R/2008
Ședința publică din data de 4 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei judecător
JUDECĂTORI: Săndel Macavei, Monica Șortan Chitidean Valentin
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 284/A/13 octombrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2/1 lit. a pen. cu aplicarea art. 75 lit. c pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind partea vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind de instanță, arată că își menține declarațiile pe care le-a dat în cauză și că nu mai are nimic de declarat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul inculpatului în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 284/A/2008 a Tribunalului Cluj și a sentinței penale nr. 159/2008 a Judecătoriei Turda și rejudecând cauza, solicită pronunțarea unei nou hotărâri, prin care în temeiul art. 11 pct. 2 lit. c, raportat la art. 10 lit. c pr.pen. să se dispună achitarea inculpatului, întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta. Raportat la probele administrate în cauză, respectiv la declarația inculpatului, coroborată cu declarațiile martorilor, apreciază că există dubii serioase cu privire la prezența inculpatului în T la momentul săvârșirii faptei, în special având în vedere declarațiile martorilor, care sunt contradictorii. Din declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală rezultă că inculpatul este autorul faptei reținute în sarcina acestuia, însă în fața instanței acești martori au revenit asupra declarațiilor și au arătat că nu-și le mențin, deoarece au fost constrânși de organele de poliție. Astfel, solicită a se avea în vedere că martorul a declarat că nu-l cunoaște pe inculpat, iar ulterior în urma presiunilor, a dat declarații împotriva acestuia. De asemenea, martorul nu a putut preciza dacă inculpatul a lovit-o pe partea vătămată, iar martorul, deși minor, nu a fost audiat în prezența mamei, care a fost evacuată din sala unde s-a dispus audierea martorului. Având în vedere că martorii au revenit asupra declarațiilor și niciunul nu a arătat că a tâlhărit-o pe partea vătămată, apreciază că există dubii, care trebuie să profite inculpatului, astfel că în virtutea principiului in dubio pro reo solicită achitarea acestuia.
În subsidiar, solicită a se avea în vedere că la termenul anterior de judecată inculpatul a arătat că este nemulțumit de pedeapsa aplicată. Dacă nu se impune achitarea inculpatului, solicită reținerea dispozițiilor art. 74 lit. b și c.pen. și reducerea pedepsei într-un cuantum oportun. Cu onorariu din.
Reprezentantul Parchetului apreciază că raportat la toate probele administrate în cauză nu există nici un dubiu că inculpatul este autorul infracțiunii de tâlhărie. Astfel, martorul, cu ocazia audierii la procuror în prezența apărătorului inculpatului, a declarat că i-a văzut pe cei trei, respectiv pe inculpat și pe numiții și când au agresat-o pe partea vătămată, precum și că a plecat după cei trei de la restaurant, în că va primi ceva din banii luați de la partea vătămată. Ulterior, martorul și-a menținut declarația. consideră că ceilalți martori audiați în cauză, fiind prieteni cu inculpatul, au încercat să schimbe situația datorită relațiilor dintre părți.
Apărătorul inculpatului arată că nu s-a făcut dovada că s-au făcut presiuni din partea familiei inculpatului ca martorii să revină asupra declarațiilor, astfel că solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor din faza de cercetare judecătorească, raportat și la faptul că aceștia martori erau în relație de prietenie cu inculpatul și în faza de urmărire penală și la modul în care sunt audiate persoanele la Poliție.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că nu se face vinovat de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată și că nu o cunoaște pe partea vătămată. De asemenea, solicită a se avea în vedere că deși martorul era minor nu a fost audiat în prezența părinților sau a unui avocat.
CURTEA
Prin Sentința penală nr. 159/30.04.2008, Judecătoria Turda în baza art.211 al.1, al.2 lit.b, alin. 2 ind. 1 lit. a pen, cu aplicarea art. 75 lit. c pen. cu aplicarea art. 74 alin 2.pen, art. 76 lit. b pen. tâlhărie, a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut în data de 31.01.1990, în T, C, 5 clase,. T, 49, C, CNP -, cu antecedente penale - la o pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71.pen, art. 64 lit. a, b pen.
În baza art. 61.pen. s-a revocat liberarea condiționată pentru restul de 415 zile închisoare, Sentința penală nr. 456/2005 a Tribunalului Cluj, pe care a contopit-o cu prezenta, inculpatul executând 3 ani 6 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art.71 pen, art. 64 lit. a, b pen.
În baza art.350 pr.pen, art. 148 lit. d, f pr.pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Conform art. 88.pen. s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 19.02.2008 ora 16,15 la zi.
S-a constatat că partea vătămată - T,-, 58, C - nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Onorariul de 100 lei av.oficiu lldiko s-a avansat din.
În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. a fost obligat inculpatul la 650 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocațial.
Pentru a pronunța sentința de mai sus s-a reținut că în seara zilei de 18.02.2008, în jurul orei 22,00, partea vătămată se deplasa spre casă, pe str.-. - de la un bar și era sub influența băuturilor alcoolice. Avea la el un portmoneu cu suma de 220 lei.
Inculpatul și martorii, și l-au observat pe str. T, urmărindu-
L-au ajuns pe str. -, unde, într-o zonă mai întunecata, inculpatul I-a lovit în genunchi. Partea vătămată a căzut la pământ, a fost lovită de cei patru, iar din buzunar, martorul a luat un portmoneu. Au fugit cu toții.
După ce a luat banii din portmoneu, martorul a aruncat portmoneul, fiind ulterior găsit de către lucrătorii de poliție. Martorul a pierdut banii în timp ce fugea.
De față au mai fost martorii, A și.
În faza urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, însă a dat declarații contradictorii.
Astfel, în data de 19.02.2008, în declarația olografă (fila 14), a arătat că între orele 18,30 - 21,00 fost singur la un internet cafe. Același lucru îl susține în declarațiile ulterioare, când susține că până la ora 21.00 fost la internet cafe singur, apoi a fost acasă cu parinții săi, si, (filele 12, 13). În fața instanței a susținut că între orele 18,00 si 21,30 fost singur la internet cafe și apoi acasă cu părinții săi (fila 24). Audiat în camera de consiliu, însă, cu ocazia verificării legalității si temeiniciei măsurii arestării preventive (fila 3), inculpatul a arătat că a fost la internet cafe împreună cu.
Instanța de fond a înlăturat ca nesinceră declarația inculpatului, că în intervalul orar 18 - 21,00 fost la internet cafe, ținând seama de declarația mamei sale, care îl contrazice, arătând că între orele 18,30-21,30 în data de 18.02.2008 inculpatul a fost acasă (fila 26).
De altfel, nici declarația martorei, declarație subiectivă ținând seama de gradul de rudenie, nu corespunde adevărului, văzând declarațiile martorilor (fila 27), (fila 24 - declarație dată în prezenta părintelui; fila 22 - dată în prezența avocatului și părintelui), (filele 18, 19 - dată în prezența avocatului), (fila 29, 30 - declarații date în prezența părintelui), aceștia arătând că împreună cu inculpatul au lovit-o pe partea vătămată și și-au însușit un portmoneu.
Ținând seama ca declarațiile martorilor, arătate mai înainte (filele 27, 24, 22, 18, 19, 29, 30), au fost date în prezenta avocaților, a părinților, s-au înlătura declarațiile acestor martori din cursul cercetării judecătorești (filele 40, 41, 43, ) în care au arătat că au fost agresați de polițiști, pentru a spune că inculpatul a comis fapta. De altfel, martorii nu au făcut dovada existentei acestor agresiuni.
Martorul și-a precizat declarația în fața instanței, susținând că nu l-a văzut pe inculpat la fața locului din cauza întunericului, dar în declarațiile anterioare, date in apropierea momentului comiterii faptei, date in prezența părintelui, arată că inculpatul a fost la fața locului și a participat la comiterea faptei.
Starea de fapt reținută anterior este susținută, pe lângă declarațiile martorilor (fila 27), (fila 24 - declarație dată în prezența părintelui; fila 22 - dată în prezența avocatului și părintelui), (filele 18, 19 - dată în prezența avocatului), (fila 29, 30 - declarații date în prezența părintelui) și de martorii A (fila 31, 33), (fila 34) aceștia văzându-l pe inculpat, împreună cu 3 persoane, lovind-o pe partea vătămată și luând portmoneul.
a fost restituit părții vătămate.
Banii nu au fost folosiți de inculpat, fiind pierduți de către martorul ).
Nu s-a ținut seama de procesul verbal de confruntare (fila 28), acesta nefiind semnat de către persoanele confruntate - inculpatul și martorul, fără a fi indicate motivele refuzului., și sunt minori.
Față de probele arătate anterior, s-a reținut că în data de 18.02.2008, pe întuneric, însoțit de mai multe persoane, minore, inculpatul, prin violență și-a însușit de la partea vătămată un portmoneu cu suma de 220 lei constituie infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a Cp en, cu aplicarea art. 75 lit c pen.
Inculpatul a comis fapta cu intenție, lovind-o pe partea vătămată pentru a facilita luarea portmoneului.
Față de fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 14), instanța a reținut că prin Sentința penală nr. 456/2005 a Tribunalului Cluj inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, în timpul minorității. A fost liberat condiționat în data de 08.10.2007, cu un rest neexecutat de 415 zile închisoare. Prezenta infracțiune, comisă în data de 18.02.2008, este săvârșită înainte de împlinirea acestui rest, în cauză fiind incidente prev. ar.t 61.pen. Inculpatul a mai fost condamnat prin Sentința penală nr. 564/2005 a Tribunalului Cluj la 3 ani 6 luni închisoare, pentru tâlhărie.
La individualizarea judiciară a pedepsei, conform art. 72.pen, instanța de fond a avut in vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului (cu antecedente penale de același fel, fără ocupație), prejudiciul recuperat în parte. Întrucât infracțiunile comise anterior s-au săvârșit în cursul minorității, iar prejudiciul a fost recuperate în parte s-a reținut prev. art.74 alin. 2.pen, circumstanța atenuantă judiciară.
În baza art. 211 alin 1, alin.2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a pen, cu aplicarea art. 75 lit. c pen, cu aplicarea art. 74 alin. 2.pen, art. 76 lit. b pen. tâlhărie l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare.
A făcut aplicarea art. 71.pen, art. 64 lit a, b pen.
În baza art. 61.pen. prima instanță a revocat liberarea condiționată pentru restul de 415 zile închisoare, SP 456/2005 a Tribunalului Cluj, pe care a contopit-o cu prezenta, inculpatul executând 3 ani 6 luni închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 pen, art. 64 lit a, b pen.
În baza art.350 pr.pen, art. 148 lit. d, f pr.pen. instanța de fond a menținut starea de arest preventiv a inculpatului. Față de pedepsele anterioare, în cauza sunt incidente prev. art. 148 lit. d pr.pen. Pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea de tâlhărie este mai mare de 4 ani închisoare. Împrejurările în care a fost comisă fapta (numeroase antecedente similare, care dovedesc o periculozitate sporita, o inclinare spre o conduita infracțională, fapta comisă în timpul nopții, împreună cu minori) evidențiază pericolul social concret al inculpatului astfel încât sunt incidente și prev. art. 148 lit. f pr.pen.
Conform art. 88.pen. a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 19.02.2008 ora 16,15 la zi.
A constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, solicitând în motivele de apel achitarea sa pe considerentul că nu ar fi comis fapta pentru care a fost arestat si condamnat.
Prin decizia penală nr.284 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului Clujs -a respins ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul.
În temeiul art. 350.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată cu începere de la data de la 19.02.2008, la zi.
S-a stabilit in favoarea C suma de 100 lei onorariul apărătorului din oficiu, ce s-a achitat din fondurile - av..
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului în sumă de 200 lei, sumă în care este inclus și onorariul apărătorului din oficiu, în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că inculpatul a comis infracțiunile după ce anterior a fost condamnat tot pentru infracțiuni de tâlhărie, făcând din aceasta o adevărată profesie, aspect ce rezultă din fișa cazierului judiciar (36 dos.urm.pen.), însă tâlhăriile anterioare fiind comise în perioada minoratului, față de inculpat nu se poate reține starea de recidivă - (art.38 lit.a pen.).
În ceea ce privește existența infracțiunii de tâlhărie și comiterea acesteia de către inculpatul împreună cu persoanele arătate în actul de sesizare al instanței și-n sentința atacată, nu există nici cel mai mic dubiu, chiar dacă inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pe parcursul întregului proces penal.
Inculpatul a avut o atitudine nesinceră declarația acestuia intrând în contradicție chiar și cu declarația mamei sale, care, în depoziția de la 26 arată că în data de 18.02.2008, între orele 18-21, inculpatul a fost acasă, iar inculpatul susține că a fost la un internet cafe.
În cele din urmă, fără a se putea stabili în ce mod și prin cine, inculpatul a reușit să determine și pe unii martori să declare nereal în fața instanței, susținând că strigând la ei polițistul care i-a audiat, de frică au spus că au comis fapta împreună cu inculpatul.
Martorii au recunoscut participarea lor și a inculpatului, în prezența apărătorului și a părinților, care au și semnat depozițiile martorilor minori ( 18, 19, 22, 24, 27, 29,30), declarații care se coroborează cu cele date de către martorii care au văzut infracțiunea de tâlhărie comisă de inculpatul, împreună cu alte trei persoane (31, 33, 34) și cu depoziția părții vătămate, astfel că și instanța de apel apreciază ca sincere acele declarații care descriu modul de comitere al infracțiunii de tâlhărie.
Se pare că inculpatul nu a prea fost afectat de condamnările anterioare, pedepsele ce i-au fost aplicate pentru faptele respective nu și-au atins scopul educativ-preventiv din moment ce perseverează în comiterea unor astfel de infracțiuni, iar o pedeapsă mai mică decât pedeapsa aplicată de prima instanță, l-ar încuraja pe inculpatul să comită astfel de fapte și după ce ar ajunge din nou în libertate.
că este de neconceput a se reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, avându-se în vedere atât pericolul social concret al infracțiunii, cât și persoana inculpatului și atitudinea nesinceră a acestuia, de aceea nu ne vom opri prea mult asupra acestui aspect văzând imposibilitatea reducerii pedepsei.
Reamintim că pedeapsa are și un rol punitiv nu numai preventiv-educativ, iar aplicarea unor pedepse simbolice ar afecta rolul sancționator, încurajându-l pe inculpat să comită astfel de fapte, văzând lipsa de fermitate a instanțelor, mai ales că inculpatul are tendința de a nu respecta legea, obișnuind să trăiască din veniturile realizate ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni de tâlhărie, activitate începută în perioada când se afla în minorat.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului și menținerea acestei măsuri se mențin și în prezent, nu au apărut temeiuri noi care să impună revocarea acestei măsuri, astfel în temeiul art 350.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada prevenției cu începere de la data de 19.02.2008, la zi.
Împotriva deciziei, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat. Acesta a reiterat, în esență, motivele de apel formulate.
Astfel, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d pr.pen. se solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 284/A/2008 a Tribunalului Cluj și a sentinței penale nr. 159/2008 a Judecătoriei Turda și rejudecând cauza, solicită pronunțarea unei nou hotărâri, prin care în temeiul art. 11 pct. 2 lit. c, raportat la art. 10 lit. c pr.pen. să se dispună achitarea inculpatului, întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta. Raportat la probele administrate în cauză, respectiv la declarația inculpatului, coroborată cu declarațiile martorilor, apreciază că există dubii serioase cu privire la prezența inculpatului în T la momentul săvârșirii faptei, în special având în vedere declarațiile martorilor, care sunt contradictorii. Din declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală rezultă că inculpatul este autorul faptei reținute în sarcina acestuia, însă în fața instanței acești martori au revenit asupra declarațiilor și au arătat că nu-și le mențin, deoarece au fost constrânși de organele de poliție. Astfel, solicită a se avea în vedere că martorul a declarat că nu-l cunoaște pe inculpat, iar ulterior în urma presiunilor, a dat declarații împotriva acestuia. De asemenea, martorul nu a putut preciza dacă inculpatul a lovit-o pe partea vătămată, iar martorul, deși minor, nu a fost audiat în prezența mamei, care a fost evacuată din sala unde s-a dispus audierea martorului. Având în vedere că martorii au revenit asupra declarațiilor și niciunul nu a arătat că a tâlhărit-o pe partea vătămată, apreciază că există dubii, care trebuie să profite inculpatului, astfel că în virtutea principiului in dubio pro reo solicită achitarea acestuia.
În subsidiar, dacă nu se impune achitarea inculpatului, solicită reținerea dispozițiilor art. 74 lit. b și c.pen. și reducerea pedepsei într-un cuantum oportun.
Curtea, analizând recursul formulat, motivele invocate, reține:
Inculpatul a comis infracțiunile după ce anterior a fost condamnat tot pentru infracțiuni de tâlhărie, făcând din aceasta o adevărată profesie, aspect ce rezultă din fișa cazierului judiciar (36 dos.urm.pen.), însă tâlhăriile anterioare fiind comise în perioada minoratului, față de inculpat nu se poate reține starea de recidivă - (art.38 lit.a pen.).
În ceea ce privește existența infracțiunii de tâlhărie și comiterea acesteia de către inculpatul împreună cu persoanele arătate în actul de sesizare al instanței, nu există dubiile invocate, chiar dacă inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pe parcursul întregului proces penal.
Practic inculpatul a avut o atitudine nesinceră, declarația acestuia intrând în contradicție cu declarația mamei sale, care, în depoziția de la 26 arată că în data de 18.02.2008, între orele 18-21, inculpatul a fost acasă, iar inculpatul susține că a fost la un internet cafe.
Se pare că s-a reușit determinarea unor martori să declare nereal în fața instanței ce a procedat la întreprinderea de cercetări judecătorești, susținându-se că strigând la ei polițistul care i-a audiat, de frică au spus că au comis fapta împreună cu inculpatul. Martorii au recunoscut însă participarea lor și a inculpatului, în prezența apărătorului și a părinților, care au și semnat depozițiile martorilor minori ( 18, 19, 22, 24, 27, 29,30), declarații care se coroborează cu cele date de către martorii care au văzut infracțiunea de tâlhărie comisă de inculpatul, împreună cu alte trei persoane (31, 33, 34) și cu depoziția părții vătămate, astfel că și instanța de recurs apreciază ca sincere acele declarații inițiale.
Nu se pot reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, avându-se în vedere atât pericolul social concret al infracțiunii, cât și persoana inculpatului și atitudinea nesinceră a acestuia, așa încât solicitarea în acest sens este inoportună.
Pedeapsa are și un rol punitiv nu numai preventiv-educativ, iar aplicarea unor pedepse simbolice ar afecta rolul sancționator, încurajându-l pe inculpat să comită astfel de fapte, văzând lipsa de fermitate a instanțelor, mai ales că inculpatul are tendința de a nu respecta legea, obișnuind să trăiască din veniturile realizate ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni de tâlhărie, activitate începută în perioada când se afla în minorat.
În esență aceleași împrejurări au fost învederate și la nivelul instanței de apel așa încât consemnându-se deplină legalitate și temeinicie se va respinge recursul formulat ca nefundat pe considerentele art. 385/15 pct. 1 lit. b proc.pen.
Văzând și disp. art. 192 al. 2.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul - fiul lui și, născut în data de 31.01.1990, in prezent detinut în Penitenciarul Gherla, împotriva deciziei penale nr. 284/A din 13 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 19 februarie 2008 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.SM/MR
12.12.08/4 EX.
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Monica Șortan Chitidean Valentin
