Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 771/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (770/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 771
Ședința publică de la 25 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Simona Cîrnaru
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatulGîmpotriva deciziei penale nr.180 din 9 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpatGîn stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Cabinet Individual,lipsind intimata parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curteaprocedează la audierea recurentului inculpat, căruia i se aduce la cunoștință că tot ceea ce declară poate fi folosit inclusiv împotriva sa, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul recurentului inculpatsolicită acordarea unui termen pentru a depune la dosar un set de acte în circumstanțiere și un referat de evaluare întocmit de SERVICIUL DE PROBAȚIUNE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI privind comportamentul inculpatului după executarea pedepsei ce figurează în cazier. În continuare arată că nu avea cunoștință de consumul de droguri declarat azi de recurent în fața Curții.
Reprezentantul parchetuluiarată că nu se opune întocmirii unui referat de evaluare și nici depunerii de acte în circumstanțiere.
Recurentul inculpat personalînvederează Curții faptul că a consumat o singură dată heroină în acea zi.
Curtea,deliberând, apreciază inutile probele solicitate de către inculpat prin apărătorul său, respectiv întocmirea referatului de evaluare și probe în circumstanțiere, cu mențiunea suplimentului de declarație făcut de inculpat la acest termen - în ceea ce privește aspectul legat de consumul de heroină. În ceea ce privește depunerea la dosar a unor înscrisuri în circumstanțiere, Curtea apreciază că inculpatul a avut suficient timp, acordându-se în cauză atât termen pentru lipsă de apărare, cât și pentru studierea dosarului și pregătirea apărării.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
părătorul recurentul inculpatavând cuvântul, solicită admiterea recursului - întemeiat în drept pe disp. art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, casarea hotărârilor pronunțate în cauză, reținerea cauzei spre rejudecare și redozarea pedepsei, pe care o consideră prea severă în raport de circumstanțele reale ale comiterii faptei. Solicită a se avea în vedere că din actele depuse la dosar rezultă că o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei anterioare,inculpatul a avut loc de muncă (adeverință fila 29 dosar apel),beneficiază de aprecieri la locul de muncă și în societate (caracterizări fila 30,34), și-a întemeiat o familie și are un copil minor. Momentul la care a comis fapta era un moment critic în viața recurentului, în sensul că era pe punctul de a-și pierde locul de muncă,iar mama acestuia fiind grav bolnavă.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, susține că pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată, instanța de apel reducând pedeapsa aplicată de instanța de fond și aplicând o pedeapsă spre limita minimă prevăzută de lege. Nu se poate reține circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal - în raport de antecedentele penale ale inculpatului și starea de recidivă. Apreciază pedeapsa corect individualizată și în raport de gradul de pericol social al infracțiunii deduse judecăți, inculpatul fiind prins imediat după comiterea faptei, astfel că atitudinii sale de recunoaștere nu i s-a dat valoare de circumstanță atenuantă. De asemenea, trebuie avute în vedere și circumstanțele personale ale recurentului, numărul condamnărilor anterioare și perseverența în comiterea aceluiași gen de infracțiuni.În raport de toate aceste elemente apreciază pedeapsa corect individualizată și solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, regretă fapta comisă, arată că are un copil minor și solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 839 din 7 nov. 2008, pronunțată de Judecătoria Sector 1 B în dosarul penal nr- s-a dispus după cum urmează:
Conf.art.211 alin.1, alin.2 lit.c cu Cod Penal aplic.art.37 lit.b a Cod Penal condamnat la 7 (șapte) ani închisoare pe inculpatul G, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată și în stare de recidivă post-executorie.
A făcut aplic.art.71 alin.1, 64 lit. a teza a II-a, lit.
C.P.P.Conf.art.14, 346.C.P.P. a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Conf.art.350 a C.P.P. menținut starea de aresta a inculpatului.
Conf.art.88 a Cod Penal dedus prevenția de la 07.08.2008 la zi.
Conf.art.189 sumele C.P.P. reprezentând onorarii avocat oficiu s-au asigurat din fondurile Ministerului Justiției.
Conf.art. 191.C.P.P. a obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în ziua de 7.08.2008, în jurul orei 1500în timp ce se afla în Parcul, inculpatul a smuls, din mâna părții vătămate, portofelul în care aceasta avea 20 lei, un dolar USA și o pereche de cercei din aur.
Situația de fapt a fost stabilită de instanță pe baza probatoriului administrat în cauză, inclusiv declarația inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunii astfel cum a fost reținută.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere prevederile art. 72 Cod penal.
Astfel, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii și circumstanțele în care a fost comisă, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, aflat în stare de recidivă postexecutorie.
Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei în sensul că este mult prea aspră în raport cu circumstanțele reale și atitudinea procesuală cooperată.
Prin decizia penală nr. 180/A din 9.03.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a admis apelul inculpatului, a desființat în parte, sentința atacată și rejudecând, a redus cuantumul pedepsei de la 7 ani la 5 ani și 6 luni.
Totodată, instanța de apel a menținut arestarea preventivă, a dedus prevenția de la 7.05.2008 la zi, și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În sensul acestei soluții, tribunalul a apreciat că "instanța fondului nu a valorificat în mod just criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, stabilind o pedeapsă prea mare".
Astfel în esență, instanța de apel consideră că modul de comitere a tâlhăriei prin folosirea unor violențe minime ar releva un grad de pericol concret mai mic decât cel apreciat de instanța de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală cu motivarea că pedeapsa este prea aspră, fiind stabilită fără a fi luate în considerație circumstanțe favorabile inculpatul cum ar fi împrejurarea că timp de 5 ani după anterioara condamnare a avut o conduită civică normală întemeindu-și o familie și încadrându-se în muncă. De asemenea mai susține că nu s-a ținut seama de dificultățile financiare pe care le traversa împreună cu familia sa.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că recursul este nefondat și în acest sens reține următoarele:
Din perspectiva criteriilor de individualizare a pedepselor astfel cum sunt prevăzute de art. 72, aplicate în speță rezultă că:
infracțiunea comisă de inculpat, respectiv, tâlhărie, prezintă un pericol social generic sporit iar în condițiile concrete, în care a fost comisă, respectiv, ziua, într-un parc, cu temeritate, fapta acestuia este, realmente periculoasă inducând un sentiment de insecuritate chiar și în locurile publice.
Antecedența penală marcată de o anumită "specializare" în infracțiuni contrapatrimoniului cât și "evoluția" acestuia spre violență în activitatea infracțională vădește un potențial criminogen deosebit.
În acest context, Curtea apreciază că pedeapsa deși în limite legale, a fost stabilită cu clemență de instanța de apel.
Totodată, Curtea constată că împrejurările invocate de inculpat în susținerea cazului de casare invocat sunt irelevante nefiind de natură a impune reformarea regimului sancționator, sub aspectul cuantumului pedepsei.
Astfel, este de observat că dificultățile materiale nu pot justifica infracțiunea sau constitui circumstanțe atenuante determinante în stabilirea unui regim sancționator mai blând.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea concluzionează în sensul că decizia atacată este temeinică și legală și în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În temeiul art. 38517alin. 4 Cod procedură penală se va deduce prevenția de la 7.08.2008, la zi.
Văzând și prevederile art. 192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat G împotriva deciziei penale nr. 180/A din 9.03.2009, a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
Deduce prevenția de la data de 07.08.2008, la zi.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-22.06.2009
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Nicoleta Grigorescu, Simona Cîrnaru
