Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 225/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.26263/3/2008
1299/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.225/
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Stan Mustață
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul De Pe Lângă Tribunalul București și de apelantul-intimat-inculpat împotriva Sentinței penale nr.443/F/17.IV.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din data de 16 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din această decizie penală, și când Curtea, în temeiul art.306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22 octombrie 2009 și, apoi, pentru astăzi, 28 octombrie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.443/F din 17 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, s-au dispus următoarele:
1. În baza art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din și Cod Penal art. 74 lit. a și c din Cod Penal, 76 alin. 1 lit. a din Cod Penal, a fost condamnată inculpata (FOSTĂ ) IA la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 76 alin. 3 din Cod Penal, nu s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000.
În baza art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit.a și c din și Cod Penal art.76 lit. d din Cod Penal, a mai fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa închisorii de 6 (șase) luni.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza art. 33 lit. a din și Cod Penal art. 34 lit. b din Cod Penal,s-au contopit cele două pedepse și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza disp. art. 861alin. 2 din și Cod Penal art. 862din Cod Penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 (cinci) ani.
În baza disp. art. 863alin. 1 din Cod Penal, pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a). să se prezinte, în ultima zi a fiecărei luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea ei
b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă
d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență
Potrivit disp. art. 71 alin. 5 din Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pedepsele accesorii se suspendă.
În baza disp. art. 359 din s C.P.P.-a atras atenția inculpatei cu privire la disp. art. 864din a Cod Penal căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.
În baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus prevenția de la 07.06.2008 la 26.09.2008, inclusiv.
2. În baza art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din și Cod Penal art. 74 lit. a și c din Cod Penal, 76 alin. 1 lit. a din Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 76 alin. 3 din Cod Penal, nu s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a și c din și Cod Penal art. 76 lit. d din Cod Penal, a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza art. 33 lit. a din și Cod Penal art. 34 lit. b din Cod Penal, au fost contopite cele două pedepse și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza disp. art. 861alin. 2 din și Cod Penal art. 862din Cod Penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 6 (șase) ani.
În baza disp. art. 863alin. 1 din Cod Penal, pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a). să se prezinte, în ultima zi a fiecărei luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui
b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă
d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență
Potrivit disp. art. 71 alin. 5 din Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pedepsele accesorii se suspendă.
În baza disp. art. 359 din C.P.P. s-a atras atenția inculpatului cu privire la disp. art. 864din a Cod Penal căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.
În baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus prevenția de la 07.06.2008 la 26.09.2008, inclusiv.
3. În baza art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din și Cod Penal art. 74 lit. a și c din Cod Penal, 76 alin. 1 lit. a din Cod Penal, a fost condamnată inculpata, la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 76 alin. 3 din Cod Penal, nu s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000.
În baza disp. art. 861alin. 1 din și Cod Penal art. 862din Cod Penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 (cinci) ani.
În baza disp. art. 863alin. 1 din Cod Penal, pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a). să se prezinte, în ultima zi a fiecărei luni, la judecătorul desemnat cu supravegherea ei
b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă
d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență
Potrivit disp. art. 71 alin. 5 din Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pedepsele accesorii se suspendă.
În baza disp. art. 359 din s C.P.P.-a atras atenția inculpatei cu privire la disp. art. 864din a Cod Penal căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.
În baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus prevenția de la 07.06.2008 la 07.07.2008, inclusiv.
4. fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice în sensul reținerii disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002.
În baza disp. art. 334 din C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din cursul anului 2005 reținută în sarcina inculpatuluidininfr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 37 lit.dinînCod Penal infr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.37 lit. b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod Penal, art. 37 lit. b din Cod Penal, art. 74 lit. alin. 2 din și Cod Penal art. 76 alin. 1 lit. a din Cod Penal(fapta din cursul anului 2008), a fost condamnat inculpatul zis, la pedeapsa închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din pe Cod Penal o durată de 2 ani, ce va fi executată în condițiile art. 66 din
Cod PenalÎn baza disp. art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b din Cod Penal, art. 74 lit. c din și Cod Penal art. 74 alin. 2 din și Cod Penal art. 76 lit. d din Cod Penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 6 (șase) luni.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 33 lit a din Cod Penal, art. 34 lit. b din și Cod Penal art. 35 alin. 1 din Cod Penal, s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din pe Cod Penal o durată de 2 ani.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b din
Cod PenalÎn baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a din rap.C.P.P. la art. 10 lit. d din C.P.P. s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săv. infr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b din Cod Penal, întrucât fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii (fapta din cursul anului 2005).
În baza disp. art. 350 din C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus reținerea de 24 de ore de la 23.05.2005 la 24.05.2005, precum și prevenția de la 07.06.2008 la zi.
5. În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a din rap.C.P.P. la art. 10 lit. d din C.P.P. s-a dispus achitarea inculpatului zis, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, întrucât fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus reținerea de 24 de ore de la 23.05.2005 la 24.05.2005.
În baza disp. art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea următoarelor cantități: 0,11 gr. pulbere care conțină heroină, cofeină și griseofulvin, depusă la IGPR - cu dovada seria D nr. -/27.06.2008, 29 comprimate și 1,36 gr. pulbere ce conțin clorhidrat de metadonă, precum și 20 capsule ce conțin amfepramone depuse la IGPR - cu dovada seria D nr. -/27.06.2008, 20,47 gr. heroină, cofeină și paracetamol și 2,25 gr. heroină și cofeină depuse la IGPR - cu dovada seria D nr. -/27.06.2008, 0,27 gr. heroină, cofeină și griseofulvin, 0,30 heroină, cofeină și griseofulvin, precum și 0,16 gr. heroină, cofeină și griseofulvin, depuse la IGPR - cu dovada seria D nr. -/27.06.2008, 0,11 gr. heroină depusă la IGPR - cu dovada seria D nr. -/27.06.2008, care vor fi distruse în condițiile art. 18 din aceeași lege cu păstrarea de contraprobe.
S-a luat act că următoarele: 4 comprimate conținând clorhidrat de metadonă expertizate prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/10.06.2008 0,06 gr. heroină, cofeină și griseofulvin expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/09.05.2008, probele nr.1a și 1 b, expertizate prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/11.06.2008, 0,09 gr. heroină, cofeină și griseofulvin expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/07.05.2008, 0,10 gr. heroină, cofeină și griseofulvin expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/09.05.2008, 0,10 gr. heroină și cofeină expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/24.05.2005, probele nr. 3a, heroină și cofeină și 3b expertizate prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/10.06.2008, 0,07 gr. heroină expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/15.05.2008, 0,12 gr. heroină, cofeină și griseofulvin expertizată prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/07.05.2008, au fost consumate în procesul analizelor de laborator.
În baza disp. art. 17 alin. 2 din Legea nr.143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpata (fostă ) ia a sumei de 50 lei, de la inculpatul a sumei de 100 lei, de la inculpatul a sumei de 120 lei, de la inculpata a sumei de 50 lei.
S-a dispus restituirea către inculpatul a telefonului mobil marca LG cu seria - --00---4 depus la IPJ I cu dovada seria - nr. -/30.06.2008
În baza dispozițiilor art. 191 alin. 1 și 2 din C.P.P. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarea situație:
Referitor la inc. (fostă ) ia zisă "". La data de07.05.2008, colaboratorul " ", sub supravegherea investigatorului sub acoperire " ", a stabilit telefonic cu inc. să se întâlnească în zona benzinăriei din pentru a cumpăra heroină de la acesta din urmă, sens în care s-a deplasat până la benzinărie unde colaboratorul, sub supravegherea investigatorului a înmânat inculpatului suma de 50 lei pentru cumpărarea unei doze de heroină.
Având în vedere faptul că inc. nu avea asupra sa doza de heroină, a contactat-o telefonic pe inc. (fostă ) pentru ca aceasta din urmă să îi dea doza colaboratorului. Astfel, colaboratorul s-a deplasat în zona "La " din aceeași localitate unde s-a întâlnit cu inculpata care i-a remis doza de heroină plătită.
Situația de fapt expusă mai sus, rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 88-90 dup), declarația colaboratorului " " (fil. 81-82 dup, 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului " " (fil. 86-87 dup, 176-177 ds. fd. vol I), din procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpați (fil. 83-85 dup).
La data de08.05.2008, colaboratorul " " sub supravegherea investigatorului " ", s-a întâlnit cu inc. (fostă ) în zona parcului din fața primăriei de la care a cumpărat oi doză de heroină cu suma de 50 lei, doză pe care inculpata a scos-o dintr-un portofel în care se aflau mai multe doze de heroină.
Situația de fapt expusă mai sus, rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 99-101 dup), declarația colaboratorului " " (fil. 94 dup, 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului " " (fil. 95-96 dup, 176-177 ds. fd. vol I), din procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpată (fil. 97-99 dup).
La filele 103-122 dup, sunt redate în procese verbale mai multe convorbiri telefonice dintre inculpații și (fostă ), din care rezultă activitatea, precum și implicarea acestora în activitatea de trafic de droguri, cu precizarea că aceștia folosesc un limbaj codificat atunci când fac referiri la droguri.
Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare (fil. 58-61 dup) la imobilul inculpatei, au fost descoperite 4 comprimate cu privire la care s-a concluzionat prin raportul de constatare tehnico-științifică (fil. 68-70 dup) că conțineau substanță activă de clorhidrat de metadonă.
În ce privește poziția procesuală a inculpatei, instanța a reținut că, inițial, aceasta nu a dorit să dea vreo declarație (fil. 49, 50, 53 dup), că în fața judecătorului învestit cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, a arătat că nu a vândut droguri, că este doar consumatoare, că ea a fost de față la momentul la care inc. a vândut droguri (fil. 54 dup), că, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpata a declarat că înscrisul găsit cu ocazia percheziției domiciliare de la locuința sa aflat la fil. 62 dup, se referă la drogurile pe care i le dădea inc. pentru consum propriu și vânzare, că în mod obișnuit ținea evidența atât a drogurilor primite de la inc. cât și sumele astfel încasate pe care trebuia să le restituie acestuia, că discuțiile telefonice interceptate și care i-au fost prezentate cuprind codificări referitoare la tranzacțiile cu droguri, substanțele stupefiante fiind desemnate cu expresii ca "un milion", "bere", "una, două", "capucino",etc. (fil. 56-57 dup).
În fața instanței, inculpata (fostă ) (fil. 91 ds.fd. vol. I) și-a menținut poziția de recunoaștere a faptelor astfel cum au fost descrise în rechizitoriu motivând că a fost de acord să vândă droguri pentru inc. întrucât avea o datorie la acesta rezultată tot în urma unei cumpărări de droguri de la el. A mai arătat că cele patru comprimate identificate la locuința sa cu ocazia percheziției domiciliare îi aparțin și erau pentru consumul propriu, precum și faptul că inc. a fost cu ideea ca ea să vândă pentru el droguri în contul datoriei, amenințând-o chiar că o.
Declarația inculpatei de recunoaștere a faptului că se ocupa și cu vânzarea drogurilor se coroborează și cu o altă probă indirectă, respectiv declarația inculpatului (fil. 127, 128, 132 și 133 dup).
II.referitor la inculpații și
La data de06.05.2008, colaboratul " " s-a deplasat sub supravegherea investigatorului " " la locuința inc. pentru a cumpăra de la acesta o doză de heroină cu suma de 50 lei, însă nu l-a găsit pe inculpat ci pe bunica acestuia, care era împreună cu numita "". Astfel, colaboratorul a înmânat numitei "" suma de 50 lei, iar inc. a scos din buzunar trei doze de heroină din care colaboratorul și-a ales una.
Colaboratorul a motivat de ce a luat doza de heroină de la cele două femei prin aceea că atunci când inc. nu este acasă, aceste două femei vând heroină diverșilor consumatori de droguri, precum și dacă nu ar fi cumpărat totuși de la cele două, din punctul său de vedere s-ar fi deconspirat.
Situația de fapt expusă mai sus rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 306-308 dup), declarația colaboratorului " " (fil. 300-301 dup, 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului " " (fil. 304-305 dup, 176-177 ds. fd. vol I), din procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpată (fil. 302-303 dup).
La data de09.05.2008, colaboratorul " ", sub supravegherea investigatorului " ", a cumpărat de la inc., care se afla în locuința sa situată în-, com., o două de heroină cu suma de 60 de lei, care a fost porționată în prezența colaboratorului.
Situația de fapt expusă mai sus rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 285-287 dup), declarația colaboratorului " " (fil. 279 dup, 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului " " (fil. 283-284 dup, 176-177 ds. fd. vol I), din procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpat (fil. 280-282 dup).
La data de14.05.2008, colaboratorul " ", sub supravegherea investigatorului " "s-a deplasat la locuința inculpaților și pentru a cumpăra o doză de heroină de la acesta din urmă. În locuință i-a găsit pe ambii inculpați, astfel că " " a înmânat suma de bani, respectiv 60 lei, inc., iar inculpata i-a dat acestuia o doză de heroină.
Situația de fapt expusă mai sus rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 296-298 dup), declarația colaboratorului " " (fil. 291 dup, 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului " " (fil. 292-293 dup, 176-177 ds. fd. vol I), din procesul verbal de vizionare a întâlnirii dintre colaborator și inculpați (fil. 294-295 dup).
Cu ocazia percheziției domiciliare la locuința din-, com., s-au găsit asupra inc., într-un șorț, 5 punguțe răsucite și lipite la capete, în bucătărie folosită în exclusivitate de această inculpată, alte 5 pungulițe de același tip, 1 punguliță staniol, în dormitorul folosit în exclusivitate de inc.,a fost descoperit un pachețel de hârtie în care se afla o substanță pulverulentă precum și o folie de staniol ce prezenta urme de ardere, cu privire la care s-a concluzionat că conțin heroină (fil. 250-252, 257-258 dup).
În ce privește poziția procesuală a inc., prima instanță a reținut că, inițial, acesta nu a dorit să dea nicio declarație (fil. 238, 239, 242 dup), că în fața judecătorului învestit cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive a arătat că nu recunoaște că ar fi vândut cuiva droguri, precum și că heroina găsită în dormitorul pe care îl folosește exclusiv era destinată consumului propriu (fil. 243 dup).
În fața instanței, inculpatul a declarat că recunoaște faptele astfel cum au fost reținute prin rechizitoriu, că a început să consume droguri din anul 2007, că, în general cumpăra în jur de 5gr. din care vindea o parte, iar restul păstra pentru consumul propriu (fil. 88 ds. fd. vol. I)
În ce privește poziția procesuală a inc., instanța a reținut că aceasta a recunoscut constant fapta pentru care a fost trimisă în judecată, declarând că se ocupa cu vânzarea de droguri din luna mai, că vinde drogurile cu suma de 35 lei doza, că drogurile le procura de la un anume "" despre care nu știe unde locuiește, că a făcut acest lucru întrucât avea pensia prea mică, că știe că nepotul său inc. este consumator de droguri la "folie", că și ea i-a mai dat droguri pentru consum dar că nu l-a văzut niciodată să vândă droguri (fil. 272, 273, 277 dup).
Inculpata și-a menținut poziția de recunoaștere a faptei pentru care a fost trimisă în judecată și în fața instanței (fil. 87 ds.fd. vol. I).
Declarația inculpatei de recunoaștere a faptului că se ocupa cu vânzarea drogurilor se coroborează și cu declarația inculpatului (fil. 127, 128, 132 și 133 dup).
A arătat prima instanță că, situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, este confirmată nu numai de probele deja enumerate și care se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților dar și cu declarațiile martorilor (fil. 313, 314-315 dup) care a arătat că în ultima perioadă și-a procurat drogurile din com. de la o femeie pe nume "" despre care știe că este bunica inc. și de la care cumpăra câte o doză cu suma de 60 de lei. Același martor a mai arătat faptul că știe că inc. este consumator de droguri, dar că nu l-a văzut vânzând droguri. De asemenea, martorul (fil. 316, 317 dup) a declarat că știe că inc. se ocupă cu vânzarea de heroină fiind ajutat de bunica sa.
III.referitor la inc., faptele din cursul anului 2008
La data de06.05.2008, colaboratorul " ", sub supravegherea investigatorului " ", s-a deplasat până în apropierea locuinței inc., situată pe str. - din com. și a cumpărat de la acesta o doză în schimbul sumei de 50 lei.
Situația de fapt prezentată mai sus rezultă din declarația colaboratorului " " (fil. 149-150 dup, 182-183 ds.fd. vol. I), a investigatorului sub acoperire " " (fil. 153-154 dup, 176-177 ds. fd. vol I), concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 155-157 dup), procesul verbal de redare a discuțiilor din mediul ambiental (fil. 151-152 dup).
La data de07.05.2008colaboratorul " ", sub supravegherea investigatorului " ", s-a deplasat până în apropierea locuinței inc., situată pe str. - din com. și a cumpărat de la acesta o doză în schimbul sumei de 50 lei.
Situația de fapt prezentată mai sus rezultă din declarația colaboratorului " " (fil. 159-160 dup, 182-183 ds. fd. vol. I) care a precizat și faptul că anterior întâlnirii îl contactase telefonic pe inc., iar acesta i-a spus că are marfă și că să îl aștepte în capătul străzii, a investigatorului sub acoperire " " (fil. 161-162 dup, 176-177 ds. fd. vol I) care, la rândul său a confirmat, printre altele, și cele arătate în declarația colaboratorului referitoare la contactarea telefonică anterioară a inculpatului, concluziile raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 165-167 dup), procesul verbal de redare a discuțiilor din mediul ambiental (fil. 163-164 dup).
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului la data de 07.06.2008 (fil. 135-137, dup), pe o noptieră din camera folosită în exclusivitate de inculpat, au fost găsite 47 comprimate inscripționate "SN", cu privire la care s-a concluzionat că conțin substanță activă clorhidrat de metadonă, într-o noptieră din camera inculpatului, au fost găsite 30 comprimate inscripționate "", cu privire la care s-a concluzionat că conțin substanță activă amfepramone, în buzunarul unei geci de bluejeans aparținând inculpatului s-au găsit două seringi hipodermice folosite precum și o fiolă spartă ce prezenta urme de substanță, cu privire la care s-a pus în evidență heroină conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică (fil. 138-140 dup).
În ce privește poziția procesuală a inculpatului referitor la cele enumerate mai sus, instanța a reținut că acesta a declarat - în mod constant - că nu a vândut niciodată droguri, că el este consumator de 6 ani de zile, că substanțele identificate - comprimate, fiole și seringi - la locuința sa îi aparțin și erau destinate consumului propriu, că heroina o cumpăra de la o doamnă mai în vârstă pe care a aflat că o cheamă, că o cunoaște și pe și că știe că vinde heroină, dar nu a cumpărat de la ea, că îl cunoaște și pe inc. și că acesta vinde droguri împreună cu inc. (fil. 127, 128, 132 și 133 dup). Inculpatul și-a menținut și în fața instanței (fil. 89-90 ds. fd. vol. I) poziția de nerecunoaștere a faptului că la datele de 06.05.2008 și 07.05.2008 a vândut droguri, precizând că el era doar consumator de droguri, precum și că cele găsite la percheziție domiciliară îi aparțin.
A apreciat instanța de fond că declarația inculpatului este infirmată, însă, de probele enumerate mai sus, respectiv declarațiile colaboratorului, investigatorului, procesele verbale de redare a convorbirii din mediul ambiental, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică.
De asemenea, instanța fondului a mai reținut că, în perioada 06.05.2008- 15.05.2008 (fil. 169- 184 dup), inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice cu diferite persoane, care au fost redate în procese verbale și din care rezultă că se referă la activități privind circulația drogurilor, acestea din urmă fiind desemnate codificat, în special cu expresia de "cafele".
S-a mai reținut că o parte dintre persoanele cu care inculpatul a purtat aceste convorbiri telefonice au fost identificate și audiate în calitate de martori. De asemenea, au mai fost identificate și alte persoane care au fost audiate în calitate de martori.
Astfel,martorul(fil. 323, 324 dup) a declarat că, în cursul anului 2008, își procura dozele de heroină de la inc. și cu suma de 50 de lei doza, că înainte de a merge la aceștia îi contacta telefonic și, codificat, îi întreba dacă vine pe la ei, îl pot face bine.
Martorul și-a menținut în parte în fața instanței declarațiile inițiale (fil. 260-261 ds.fd. vol. I) în sensul că a arătat că a cumpărat droguri numai de la inc. iar nu și de la inc., că împreună cu acesta din urmă consuma droguri fiind amândoi consumatori. Acest martor a motivat schimbarea declarației mai întâi pe motiv că probabil atunci când a dat prima declarație s afla sub influența drogurilor, iar apoi pe motiv că polițiștii le-ar fi spus că dacă nu recunosc ce s-a întâmplat îi vor "înfunda" ei.
Martorul(fil. 325-326, 327 dup) a declarat că este prieten cu inc. și că în virtutea acestei relații, inculpatul îi oferea heroină, că, la data de 06.05.2008, a vorbit la telefon cu inculpatul, codificat despre faptul că fusese prins cu seringi "scule", că, cu acea ocazia, i-a cerut inculpatului o doză de heroină pentru care urma să îi achite suma de 50 lei, că numita este prietena inculpatului și că uneori aceasta încasa banii pentru heroina vândută de inculpat consumatorilor, că o dată sau de două ori i-a dat inculpatului pastile de diazepam primind în schimb heroină, că expresiile "o ", "una mai mică" se referă la doza de heroină.
Audiat în fața instanței (fil. 256-257 vol. I), martorul a arătat că își menține în totalitatea declarațiile date în anchetă, precizând că atunci când vorbeau la telefon și doreau să își facă rost de droguri foloseau codificări, precum "cafele", "beri". De asemenea, martorul a mai făcut câteva nuanțări în sensul că inculpatul nu îi vindea drogurile ci îl ajuta să își facă rost de ele.
Martorul(fil. 328, 3298 dup) a declarat că își cumpără heroina de la inculpații, și, cu suma de 50 lei doza, că inc. comercializa heroina care îi aparținea inc..
Martorul nu și-a menținut în fața instanței (fil. 258-259 dup) declarațiile date în faza urmăririi penale, arătând că îi cunoaște pe inculpații, și dar că nu a cumpărat droguri de la aceștia și nici nu i-a rugat să îi procure ci mergeau toi împreună să își cumpere droguri. Martorul a motivat schimbarea declarațiilor inițiale prin aceea că polițiștii le-ar fi spus că ar exista interceptări telefonice, însă în prezent el nu crede că ar exista asemenea interceptări, precum și faptul că i s-ar fi spus că inculpații ar fi dat declarații împotriva lor.
Martorul(fil. 330, 331 dup) a declarat că el a cumpărat droguri de la inc., că a fost împreună cu alți consumatori care au cumpărat heroină de la inc., precum și că știe că inc. vinde heroină pentru inc..
În fața instanței (fil. 192 vol. II), martorul a declarat că nu îi cunoaște pe inculpații și ci doar pe inc., precum și că declarația aflată la dosarul de anchetă nu îi aparține și nu e scrisă de el
Martorul(fil. 332, 333 dup) a declarat că își procura drogurile de la inc., și, că aceștia vindea doza cu 50 lei, că inc. vindea heroina pentru inc., că anterior tranzacției, îi contacta telefonic pe inculpați folosind un limbaj codificat, cu inc. folosind expresii precum "o pereche de blugi", un "tricou" sau alte denumiri de haine.
În ce privește declarațiile martorilor, și date în faza cercetării judecătorești, instanța de fond le-a înlăturat, ca fiind nesincere, având în vedere că martorii nu au furnizat un motiv pertinent pentru schimbarea declarațiilor, nefiind cercetați în prezenta cauză în vreo calitate care să le dea dreptul de a nu se autoincrimina, că martorul și-a menținut declarațiile, astfel că nu s-ar justifica afirmația că ar fi fost presați în vreun mod ceilalți să dea același tip de declarații, că martorul prezintă instanței motive diferite pentru schimbarea declarației, respectiv că ar fi fost sub influența drogurilor sau că ar fi fost amenințat cu o eventuală anchetă.
A mai reținut prima instanță că aceste probe sunt indirecte în conturarea activității în ansamblu a inculpatului și a prezentării condițiilor în care acest a luat rezoluția infracțională de a comite infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în cauză.
Instanța mai reține că, la data de 20.05.2008, inculpatul a fost avertizat, într-o convorbire telefonică, de un domn cu privire la un eventual filaj al acestuia și l-a sfătuit să aibă grijă, să nu mai dea fetelor de la "".
Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, instanța a considerat nesincere declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a celor două acte materiale de vânzare a câte două doze, precum și ale celor trei martori enumerați mai sus și le va înlătura, apreciind ca probate cele două infracțiuni din cursul anului 2008 pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
IV.Referitor la inculpații și în ce privește fapta din cursul anului 2005
Potrivit art. 69 din C.P.P. "declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză."
În ce privește fapta din cursul anului 2005, pentru care au fost trimiși în judecată inculpații și, respectiv că, la data de 23.05.2005, cei doi ar fi vândut patru doze de heroină denunțătorului, instanța a apreciat că probele administrate - atât în faza urmăririi penale cât și în fața cercetării judecătorești - nu sunt în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție.
Astfel, în practică, atunci când se dorește prinderea în flagrant a unor persoane care vând droguri, pentru înlăturarea oricărei suspiciuni cu privire la proveniența bunului cumpărat, se fac percheziții corporale anterioare și ulterioare persoanei ce urmează să facă această tranzacție, au atât mai mult cu cât de cele mai multe ori, ca și în acest cauză, persoanele care colaborează cu poliția - denunțătorul - sunt persoane direct interesate în probarea denunțului pe care l-au făcut pentru obținerea avantajelor legale. De asemenea, pentru aceleași considerente denunțătorul este supravegheat de organele de poliție.
În cauză, atât cei doi inculpați, martora identificată în mașina acestora, cât și martorul asistent au declarat - în mod constant - atât în faza urmăririi penale cât și în fața instanței că, la momentul pretinsei tranzacții, la mașina oprită a celor doi inculpați au venit două persoane, unul - neidentificat și denunțătorul care i-ar fi dat o sumă de bani inc..
Nici organele de anchetă și nici denunțătorul nu precizează că acesta din urmă a mai fost însoțit de o persoană care nu numai că s-a deplasat în direcția mașinii inculpaților dar chiar l-a însoțit pe denunțător în discuția cu inculpații.
Instanța a mai reținut că inculpații au negat - în mod constant - că ar fi vândut vreo cantitate de droguri denunțătorului, declarând că banii găsiți asupra lor reprezentau o datorie. Mai reține că și martorul asistent declară că nu a văzut dacă între denunțător și inculpați ar fi avut loc vreun schimb (fil. 227 dup).
În aceste condiții, singurele probe care ar putea răsturna prezumția de nevinovăție sunt procesul verbal de prindere în flagrant și declarația denunțătorului.
Din examinarea acestora, prima instanță a constatat - în primul rând - că acestea nu se coroborează cu celelalte probe referitoare la prezența celeilalte persoane rămasă neidentificată la locul tranzacției, în condițiile în care inculpații traficul, iar - în al doilea rând - cu privire la modul în care drogurile au ajuns în posesia denunțătorului care le-a predat mai departe, sunt contradicții chiar între cele două probe. Cu privire la acest din urmă aspect, instanța a constatat că, în cuprinsul procesului verbal de prindere în flagrant (fil. 202-205 dup), se arată că ocupantului locului din dreapta, adică inc. a aruncat ceva la picioarele denunțătorului, iar acesta s-a aplecat și le-a luat și apoi predat organelor de poliție, pe când denunțătorul (fil. 225-226 dup) declară că le-a luat direct din mâna inc. în momentul în care acesta scosese mâna pe geam încercând să le abandoneze.
De asemenea, instanța a mai reținut că denunțătorul primise suma de 100 lei pentru a cumpăra 4 doze, în cauză acesta predând organelor de poliție 5 doze de heroină, motivând acest lucru că inițial inc. văzând că are cinci doze în țipla pe care o scosese din buzunar ar fi vrut să oprească una pentru el dar a sesizat prezența organelor de poliție și a încercat să le arunce din mașină.
În legătură cu aspectul de mai sus, instanța reține că, în prima declarație, inc. afirmă că inc. i-ar fi vândut denunțătorului 4 doze de heroină, iar ulterior, adică a doua zi, în condițiile în care cei doi inculpați au fost reținuți, a declarat că, de fapt, el nu a văzut nicio cantitate de droguri ci doar a presupus că era vorba de droguri întrucât au apărut organele de poliție, din discuțiile acestora rezultând că se căutau drogurile astfel cum rezultă și din declarația martorei, declarație care face astfel verosimilă motivarea inc. cu privire la declarația sa olografă.
Instanța a reținut și faptul că, deși denunțul inițial era referitor numai la inc. zis "", totuși în declarația dată ulterior flagrantului de către denunțător, acesta arată că, de fapt, numitul "" nu acționează niciodată singur ci numai împreună cu inc. zis "", acesta din urmă fiind cel care conduce acțiunile. Or, în atare condiții, inc. ar fi trebuit să se consulte cu "șeful" său în legătură cu numărul dozelor ce trebuiau date celui care dăduse suma de 100 lei, activitate ce nu reiese din nici un alt mijloc de probă.
În concluzie, prima instanță a reținut că probele administrate de organele de anchetă nu au fost în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție, că persoana împreună cu care s-a deplasat denunțătorul la mașina celor doi inculpați, nu a fost nici identificată și nici percheziționată anterior sau ulterior, că, în aceste condiții, inculpații nu au obligația de a se disculpa sau de a prezenta contradovezi care să le susțină apărarea, că pentru probarea unei infracțiuni de trafic de droguri este absolut esențială existența obiectului material precum și certitudinea că acesta provine de la cel căruia i se impută fapta.
Nu în ultimul rând, instanța a subliniat tergiversarea acestei cauze, în condițiile în care probatoriul acuzării este același cu cel de la momentul 23.05.2005, dar că judecata după mai mult de trei ani, a îngreunat cercetarea judecătorească în sensul că persoanele audiate nu au mai fost în măsură să prezinte, în mod firesc, desfășurarea detaliată a evenimentelor.
Față de cele reținute, instanța de fond a dispus achitarea celor doi inculpați în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a din rap.C.P.P. la art. 10 lit. d din C.P.P. pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
În ce priveștecererile de schimbare a încadrării juridice cu privire la inc.și anume de a se reține disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și de a se reține disp. art. 37 lit. b din în Cod Penal loc de disp. art. 37 lit. a din cu Cod Penal privire la fapta din cursul anului 2005, instanța a reținut următoarele.
Potrivitart. 19 din Legea nr. 682/2002, "persoana care arecalitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege."
Potrivit art. 2 lit. a, pct. 1 și 2 din lege: a) martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit Codului d e procedură penală, și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni;2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informații și date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracțiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă și persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză.
Prin urmare, cerința esențială a legii pentru aplicarea acestei cauze legale de reducere a limitelor de pedeapsă este ca informațiile și datele oferite în cauza respectivă să aibă caracter determinant, precum și că această din urmă cauză să privească judecata unei infracțiuni grave care potrivit art. 2 lit. h din lege este infracțiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: infracțiunile contra și omenirii, infracțiunile contra siguranței statului sau contra siguranței naționale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infracțiunile privind traficul de droguri și traficul de persoane, spălarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori, infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infracțiunile de corupție, infracțiunile contra patrimoniului care au produs consecințe deosebit de grave, precum și orice altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei minim special este de cel puțin 10 ani sau mai mare;
Din adresa comunicată la dosar, instanța a reținut că datele și informațiile oferite de către inculpat nu au avut caracter determinat la aflarea adevărului, astfel că nu sunt întrunite cerințele legii astfel cum acestea au fost enunțate mai sus.
Instanța mai arată și faptul că disp. art. 19 sus precizate nu ar putea fi reținute pentru săv. infr. prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000 având în vedere că această infracțiune nu se încadrează în noțiunea de infracțiune gravă definită de lege. Legea se referă la infracțiuni privind traficul de droguri, iar nu și la cele privind consumului sau deținerea de droguri pentru consumul propriu. De altfel, acest aspect rezultă și din denumirea legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
În ce privește felul recidivei reținute în sarcina inculpatului pentru fapta din anul 2005, instanța a reținut că, în cauză, se impune schimbarea încadrării juridice a faptei având în vedere că, din fișa de cazier a inculpatului (fil. 169 ds.fd. vol. I), rezultă că acesta a fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, pedeapsă a cărei executare a început la data de 23.08.2000 și din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 12.02.2003 cu rest de 375 de zile. În aceste condiții, având în vedere că pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei mari se consideră a fi executată la expirarea celor 375 de zile, respectiv la data de 22.02.2004, deci anterior faptei din data de 23.05.2005, fiind prin urmare îndeplinite cerințele prev. de art. 37 lit. b din Cod Penal, astfel că prima instanță a făcut aplicarea art.334 din C.P.P. în acest sens și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.
S-a arătat că faptele inculpatei (fostă ) ia care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 07.05.2008, împreună cu coinculaptul a vândut colaboratorului " " o doză de heroină cu suma de 50 lei, iar la data de 08.05.2008 a vândut aceluiași colaborator o doză de heroină cu același preț, precum și că la data de 07.06.2008 cu ocazia percheziției domiciliare a deținut 4 comprimate sintalgon în vederea consumului propriu, întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din și Cod Penal art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 fiind comise cu forma de vinovăție cerută de lege.
Pentru toate aceste infracțiuni s-a reținut și concursul real, prevăzut de art. 33 lit. a din Cod Penal, inculpata săvârșind toate aceste fapte înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru vreo altă infracțiune.
În ce privește solicitarea apărătorului, de a se reține acestei inculpate faptul că a acționat de teama coinc., instanța a reținut că, din declarațiile inculpatei, rezultă că aceasta a fost de acord să vândă droguri pentru inculpatul, pentru a-și achita o altă datorie față de acesta provenită din cumpărarea de droguri de la el, pentru consumul propriu. Într-adevăr, în fața instanței a afirmat că inculpatul ar fi amenințat-o cu bătaia dacă nu va face acest lucru pentru el, însă instanța de fond a considerat că această afirmație - singulară - a inculpatei, chiar dacă ar fi adevărată, nu poate conduce la reținerea cauzei de înlăturarea a caracterului penal al faptei prev. de art. 46 din Cod Penal, cerințele ce se cer a fi întrunite neregăsindu-se în cauză.
Faptele inculpatului care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 09.05.2008, a vândut colaboratorului " " o doză de heroină cu suma de 60 lei, iar la data de 14.05.2008 a vândut aceluiași colaborator o doză de heroină cu același preț, precum și că la data de 07.06.2008 cu ocazia percheziției domiciliare a deținut 2,33 gr. heroină în vederea vânzării și consumului propriu, întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din și Cod Penal art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 fiind comise cu forma de vinovăție cerută de lege.
Pentru toate aceste infracțiuni se reține și concursul real, prevăzut de art. 33 lit. a din Cod Penal, inculpatul săvârșind toate aceste fapte înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru vreo altă infracțiune.
Faptele inculpatei care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 06.05.2008, împreună cu a vândut colaboratorului " " o doză de heroină cu suma de 50 lei, iar la data de 14.05.2008 a vândut, împreună cu coinc. aceluiași colaborator, o doză de heroină cu 60 lei, precum și că la data de 07.06.2008 cu ocazia percheziției domiciliare a deținut 21,53 gr. heroină în vederea vânzării, întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din fiind Cod Penal comise cu forma de vinovăție cerută de lege.
Faptele inculpatului care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în data de 06.05.2008, a vândut colaboratorului " " o doză de heroină cu suma de 50 lei, iar la data de 07.05.2008 a vândut aceluiași colaborator o doză de heroină cu același preț, precum și că la data de 07.06.2008 cu ocazia percheziției domiciliare a deținut 47 comprimate sintalgon și 30 comprimate regenon în vederea consumului propriu, întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din și Cod Penal art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 fiind comise cu forma de vinovăție cerută de lege.
Pentru toate aceste infracțiuni, s-a reținut și concursul real, prevăzut de art. 33 lit. a din Cod Penal, inculpatul săvârșind toate aceste fapte înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreo altă infracțiune, precum și starea de recidivă mare postexecutorie, inculpatul comițând cele două fapte după ce anterior fusese condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni considerată ca executată la data de 22.02.2004, deci anterior comiterii faptelor de mai sus.
Cu privire la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatei (fostă ) ia pentru faptele de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri în vederea consumului propriu, prin prisma criteriilor prev. de art. 72 din Cod Penal, ținând seama de prevederile art. 52 din Cod Penal, referitoare la scopul pedepsei, instanța de fond a reținut că inculpata a avut o poziție de recunoaștere, sinceră atât în fața în fața instanței cât și în faza urmăririi penale, că a vândut martorului o cantitate redusă de heroină, că a deținut o cantitate redusă de droguri, că, din concluziile referatului de evaluare psihosocială, a reținut că inculpata beneficiază de suportul moral al persoanelor din familia sa și poate face apel la servicii specializate din comunitate care să vizeze reinserția profesională și menținerea abstinenței de droguri, că este la prima abatere, nefiind cunoscută cu antecedente penale, toate aceste împrejurări îndreptățind instanța la reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c din
Cod PenalInstanța a mai reținut că inculpata a comis o faptă cu consecințe grave față de sănătatea și siguranța populației, ținând seama că un astfel de drog produce imediat dependență și determinată de o asemenea dependență o persoană poate comite fapte antisociale, că inculpata era la rândul său consumatoare de droguri și că vindea droguri pentru a-și plăti o datorie mai veche provenită tot din cumpărarea de droguri.
Față de împrejurările concrete ale comiterii faptei, precum și atitudinea subiectivă a inculpatei, conduita anterioară și ulterioară a acesteia, mențiunile din cuprinsul referatului de evaluare psihosocială, descrise mai sus, prima instanță a apreciat că pedeapsa își va atinge scopul de reeducare și de constrângere prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea situate, sub minimul special prevăzut de lege, dându-se efect circumstanțelor atenuante reținute, precum și situației sociale și modului concret de comitere a faptelor.
De asemenea, față de Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirsch contra Marii Britanii și Irlandei de Nord din 2005, prin care s-a arătat că dreptul cetățeanului de a alege nu poate fi interzis fără o motivare în acest sens, și având în vedere disp. art. 20 din Constituția României revizuită, instanța nu consideră necesar să interzică inculpatei și acest drept ca pedeapsă accesorie.
În ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, având în vedere disp. art. 76 alin. 3 din Cod Penal, potrivit cu care când există circumstanțe atenuante, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de lege pentru fapta comisă, poate fi înlăturată, instanța a apreciat că, având în vedere toate împrejurările și circumstanțele favorabile inculpatei și reținute ca atare, nu se justifică aplicarea unei pedepse complementare, motiv pentru care nu o va aplica.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii, instanța fondului a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum acesta este precizat în art. 52 din Cod Penal, de reeducare a inculpatei, coercitiv și preventiv, va putea fi atins și fără executarea efectivă, prin suspendarea sub supraveghere în condițiile art. 861din Cod Penal, având în vedere și vârsta inculpatei, care are numai 23 de ani, are un copil minor, nu are antecedente penale, ținând seama și de împrejurarea că acest proces penal a constituit un avertisment cu privire la modul în care trebuie câștigată existența, motiv pentru care, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de încercare.
În baza disp. art. 863alin. 1 din Cod Penal, pe durata termenului de încercare, instanța a dispus ca inculpata să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute la literele a-
Potrivit disp. art. 71 alin. ultim din Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, pedepsele accesorii se suspendă.
În baza disp. art. 359 din C.P.P. s-a atras atenția inculpatei, cu privire la disp. art. 864din Cod Penal, potrivit cu care, dacă în cursul termenului de încercare, inculpata va comite din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Aceeași sancțiune a revocării cu consecințele arătate intervine, potrivit alin. 2 al aceluiași articol dacă inculpata nu îndeplinește cu rea-credință măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanță.
În baza disp. art. 88 din va Cod Penal deduce prevenția de la 07.06.2008 la 26.09.2008, inclusiv.
Cu privire la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inc. pentru faptele de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri în vederea vânzării și consumului propriu, prin prisma criteriilor prev. de art. 72 din Cod Penal, ținând seama de prevederile art. 52 din Cod Penal, referitoare la scopul pedepsei, instanța reține că inculpatul a avut inițial o poziție nesinceră, cu privire la fapta de trafic de droguri, că în fața instanței a recunoscut de faptele astfel cum acestea au fost descrise în actul de sesizare, că a vândut martorului o cantitate redusă de heroină, că a deținut o cantitate relativ redusă de droguri, că este la prima abatere, nefiind cunoscut cu antecedente penale, toate aceste împrejurări îndreptățind instanța la reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c din
Cod PenalÎn ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii, instanța a considerat că scopul pedepsei astfel cum acesta este precizat în art. 52 din Cod Penal, de reeducare a inculpatului, coercitiv și preventiv, va putea fi atins și fără executarea efectivă, prin suspendarea sub supraveghere în condițiile art. 861din Cod Penal, având în vedere și vârsta inculpatului, care are numai 23 de ani, că nu are antecedente penale, ținând seama și de împrejurarea că acest proces penal a constituit un avertisment cu privire la modul în care trebuie câștigată existența, motiv pentru care va avea va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate pe un termen de încercare prevăzut de art.862Cod penal.
În baza disp. art. 863alin. 1 din Cod Penal, pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supune măsurilor de supraveghere prevăzute la literele a-d și s-a făcut aplicarea disp. art. 359 din cu C.P.P. privire la disp. art. 864din Cod Penal, privind revocarea măsurii și s-a dedus prevenția de la 07.06.2008 la 26.09.2008, inclusiv.
Cu privire la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inc., pentru fapta de trafic de droguri de mare risc - vânzare și deținere în vederea vânzării - prin prisma criteriilor prev. de art. 72 din Cod Penal, ținând seama de prevederile art. 52 din Cod Penal, referitoare la scopul pedepsei, instanța reține că inculpata a avut o poziție de recunoaștere, sinceră atât în fața în fața instanței cât și în faza urmăririi penale, că a vândut martorului o cantitate redusă de heroină, că a deținut o cantitate medie de droguri, că este la prima abatere, nefiind cunoscută cu antecedente penale, toate aceste împrejurări îndreptățind instanța la reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c din
Cod PenalInstanța a mai reținut că inculpata a comis o faptă cu consecințe grave față de sănătatea și siguranța populației ținând seama că un astfel de drog produce imediat dependență și determinată de o asemenea dependență o persoană poate comite fapte antisociale, că inculpata nu era consumatoare de droguri și că s-a decis ca la vârsta ei, 71 de ani, să procure venituri suplimentare în acest mod, pe motiv că pensia era insuficientă.
Având în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei precum și atitudinea subiectivă a inculpatei, conduita anterioară și ulterioară a acesteia, descrise mai sus, instanța a apreciat că pedeapsa își va atinge scopul de reeducare și de constrângere prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea situată, sub minimul special prevăzut de lege, dându-se efect circumstanțelor atenuante reținute, precum și situației sociale și modului concret de comitere a faptei și a ales ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere, pe un termen de încercare, atrăgând atenția inculpatei cu privire la nerespectarea obligațiilor impuse, care atrag revocarea măsurii.
În baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus prevenția de la 07.06.2008 la 07.07.2008, inclusiv.
Cu privire la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inc. pentru faptele de trafic de droguri de mare risc și consum de droguri, prin prisma criteriilor prev. de art. 72 din Cod Penal, ținând seama de prevederile art. 52 din Cod Penal, referitoare la scopul pedepsei, instanța fondului a reținut că inculpatul a recunoscut constant fapta de consum de droguri, că nu a recunoscut implicarea sa în activitatea de vânzare, modalitatea concretă de comitere a faptei, cantitatea relativ mică de drog traficată și deținută în vederea consumului propriu, mențiunile din cuprinsul referatului de evaluare respectiv faptul că beneficiază de resurse familiale, respectiv sprijinul necondiționat din partea mamei și al prietenei sale, că dispune de resurse interne suficiente, fiind necesară doar o punerea a lor în valoare cu ajutorul celor care deja și-au oferit sprijinul, s-a mai reținut existența unui nivel ridicat al educației care contribuie la o integrare adecvată pe piața forței de muncă, că a fost încadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată la diferite societăți astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, era student la Universitatea forma de învățământ FR, împrejurări ce au condus la reținerea circumstanței prev. de art. 76 alin. 2 din cu Cod Penal privire la infr. prev. de art. 2 alin. 1 și din Legea nr. 143/2000 și a celei prev. de art. 74 alin. 1 lit. c și alin. 2 din pentru Cod Penal săv. infr. prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
Instanța fondului a mai avut în vedere și faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, comițând ambele fapte în stare de recidivă mare postexecutorie astfel cum s-a menționat mai sus.
Față de împrejurările concrete ale comiterii faptei, precum și atitudinea subiectivă a inculpatului, conduita anterioară și ulterioară, descrise mai sus, instanța a apreciat că pedeapsa își va atinge scopul de reeducare și de constrângere prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea situate, sub minimul special prevăzut de lege, dându-se efect circumstanțelor atenuante reținute, precum și situației sociale și modului concret de comitere a faptelor.
Constatând că cele două infracțiuni au fost comise în concurs real, în baza disp. art. 34 lit. b din Cod Penal și 35 alin. 1 din Cod Penal, au fost contopite cele două pedepse și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b din pe Cod Penal o durată determinată.
În baza disp. art. 350 din C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului, constatând că aceasta este legală și temeinică, că probele administrate au condus instanța la concluzia că faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată sunt dovedite, că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, concluzie ce a fost dedusă din modul concret de comitere a faptei cu privire la care instanța a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse de 5 ani în regim de detenție, că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală acesta fiind anterior condamnat o altă pedeapsă cu închisoarea, iar în baza disp. art. 88 din Cod Penal, s-a dedus prevenția de la 07.06.2008, la zi.
Astfel cum s-a arătat deja, în ce privește fapta din cursul anului 2005, instanța a considerat că se impune pronunțarea unei soluții de achitare și având în vedere disp. art. 88 din Cod Penal, constatând că inculpatul a fost reținut 24 de ore de la 23.05.2005 la 24.05.2005, dispunând și deducerea acestei durate.
Pentru aceleași considerente, s-a dispus deducerea reținerii și pentru inculpatul, de la 23.05.2005 la 24.05.2005.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și inculpatul.
În esență, Parchetul de pe lângă Tribunalul București critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpaților și, pentru fapta comisă în anul 2005.
Apelantul inculpat, prin apărător, critică hotărârea sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei stabilite, apreciind că - față de circumstanțele reale și personale - se impune reducerea cuantumului sancțiunii.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și expuse pe larg în încheierea de amânare a pronunțării din data de 16 octombrie 2009, ce face parte integrantă din prezenta, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, ținând seama deopotrivă și de apărările formulate de inculpați, cu prilejul judecării în fond a cauzei, împotriva acuzațiilor ce le-au fost aduse prin actul de sesizare a instanței, Curtea constată că apelurile promovate în cauză sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Situația de fapt reținută de instanța de fond, cu privire la fapta săvârșită în anul 2005 de către inculpații și își găsește corespondența în materialul probator administrat în cauză sub acest aspect.
Astfel, pe tot parcursul cercetărilor, inclusiv în fața instanțelor, cei doi inculpați (filele 89 și 173 dosar fond, vol.I) au avut o poziție constantă în sensul că, la momentul când se susține că a avut loc vânzarea-cumpărarea de droguri, spre autoturismul condus de inculpatul s-au îndreptat două persoane, respectiv martorul denunțător și numitul ""; acesta din urmă, potrivit declarațiilor date de inculpați, i-a înmânat lui suma de 100 lei, sumă pe care i-o datora.
Această "versiune" a inculpaților este confirmată de către martora (aflată, de asemenea, în autoturismul cu pricina), cât și de către martorul asistent.
Că suma înmânată de către numitul "" lui reprezenta o datorie, o atestă și împrejurarea că martorul asistent a declarat că nu a observat ca între denunțător și inculpați să fi avut loc vreun schimb, aspect confirmat și de martora, aflată pe bancheta din spate a autoturismului (filele 227, 223 ).
Niciun martor, în afară de martorul denunțător, nu a văzut ca inculpatul să fi înmânat acestuia din urmă vreun obiect. Dimpotrivă, se constată că - sub acest aspect - în procesul verbal de prindere în flagrant, se consemnează că inculpatul (ocupantul locului din dreapta șoferului) "a aruncat ceva la picioarele denunțătorului care s-a aplecat, a luat acel ceva de jos și l-a predat organelor de poliție"; acest mod de a acționa nu este susținut nici măcar de martorul denunțător care are o altă versiune, declarând că a luat drogurile chiar din mâna inculpatului, în momentul în care acesta scosese mâna pe geam (filele 225-226 ).
Lipsa de coerență a dovezilor este pusă în evidență și de împrejurarea că niciodată organele de anchetă și nici martorul denunțător nu au arătat că acesta din urmă a fost însoțit de numitul "" (neidentificat), atunci când s-a îndreptat către mașina inculpaților și când a purtat cu aceștia discuții.
În al doilea rând, este de observat că toate dovezile "vorbesc" despre un număr de patru doze de heroină (denunțătorul trebuia să cumpere 4 doze contra sumei de 100 lei, în prima sa declarație, inculpatul a pomenit tot de 4 doze, ca apoi, să precizeze că, de fapt, nu a văzut niciun drog), ca - în final - să se consemneze, de către organele de poliție, că în posesia lor au ajuns 5 doze de heroină, contradicție explicată de anchetatori, prin aceea că ar fi intenționat să oprească pentru el o doză, dar - observând prezența polițiștilor - a renunțat și le-a aruncat afară din mașină.
Această interpretare a organelor de poliție nu are nici un suport; or, această împrejurare era foarte importantă pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.
O altă inadvertență - corect surprinsă și de către instanța de fond - este evidențiată de diferența ce există între denunț și declarația pe care a dat-o martorul denunțător după consumarea flagrantului; astfel, da - inițial - acest martor s-a referit exclusiv la inculpatul, zis "", în declarația dată după flagrant, a făcut precizări care vin în contradicție cu denunțul, subliniind că numitul "" nu acționează niciodată singur, ci doar în colaborare cu coinculpatul, zis "", care organizează activitatea infracțională, ceea ce ar conduce - în opinia instanței - și la concluzia că cei doi trebuia să se consulte cu privire la numărul dozelor ce aveau să fie predate cumpărătorului contra sumei de 100 lei; acest aspect însă nici măcar nu a fost adus în discuție, iar martora aflată în autoturism, împreună cu cei doi inculpați, nu a făcut nicio referire cu privire la o posibilă discuție, între cei doi, despre droguri; în plus, această martoră a mai precizat că organele de poliție nu au găsit droguri nici în mașină, nici pe jos și că inculpatul nu a consumat sau traficat niciodată droguri, în cei aproximativ 7 ani de când sunt împreună (filele 178, 179 dos. Fond,.); de altfel, în procesul verbal s-a consemnat că asupra inculpaților nu au fost găsite droguri.
Or, esența infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, reglementată de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, constă în efectuarea de operațiuni (oferire, vânzare, transport, procurare, deținere etc), privind circulația drogurilor de mare risc.
Față de probatoriul administrat, Curtea apreciază că în sarcina celor doi inculpați nu poate fi reținută niciuna din activitățile caracterizate ca făcând parte din sfera "operațiuni privind circulația drogurilor", singurele dovezi ce tind spre o atare demonstrație fiind procesul verbal de prindere în flagrant (filele 202-205 ) și declarația denunțătorului, dovezi care - așa cum am arătat mai sus - nici ele între ele nu concordă, așa încât, prezumția de nevinovăție, singura prezumție acceptată cu de principiu în procesul penal nu s-a reușit a fi înfrântă.
În interpretarea art.6 par.1 din CEDO, aplicabilă în virtutea dispozițiilor art.20 din Constituția României revizuită, Curtea Europeană de la Strasbourg a statuat că: Prezumția de nevinovăție este un principiu fundamental al dreptului penal modern, potrivit cu care, sarcina dovezii contrare revine acuzării, iar de situația îndoielnică beneficiază cel acuzat (in dubio pro reo); s-a mai precizat că acuzarea este cea care trebuie să ofere suficiente probe care să fundamenteze eventuala culpabilitate.
Pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, este necesar ca, din interpretarea probelor, să rezulte o certitudine a vinovăției și nu o presupunere.
Pornind de la aceste repere, Curtea nu poate îmbrățișa punctul de vedere al apelantului - Parchetul de pe lângă Tribunalul București - potrivit căruia diferențele dintre cele două probe, referitoare la modalitatea în care martorul intrat în posesia drogurilor, n-ar reprezenta decât "nuanțări generate de modul de consemnare", după cum nu poate achiesa nici la ideea că "martorul a plătit pentru 4 doze, dar a primit 5", fiindcă - așa cum explicat acest martor denunțător - "inculpatul dorea să-și oprească o doză pentru sine, dar nu a mai reușit acest lucru, deoarece a fost "presat" de apariția intempestivă a lucrătorilor de poliție.
Așadar, apelantul invocă în sprijinul acuzației sale "explicația" dată de martorul denunțător care a"presupus"că din această cauză a ajuns în posesia sa un număr de 5 doze și nu de 4 doze, cât se convenise.
În consecință, pretinsa faptă săvârșită de cei doi inculpați în anul 2005, nu a fost dovedită în mod direct, în condițiile în care probele trebuie să aibă un conținut precis pentru a forma convingerea judecătorului că ele reflectă adevărul.
Poziția constantă de negare a faptei, adoptată de inculpați este confirmată de lipsa totală de coeziune pe care parchetul își fundamentează acuzarea, iar cercetarea judecătorească a accentuat elementele de nevinovăție, elemente ce se regăsesc în depozițiile tuturor celorlalți martori (cu excepția denunțătorului - direct interesat în probarea denunțului său), coroborate cu împrejurarea că asupra acestora și nici în jurul autoturismului nu s-au găsit droguri; or, pentru probarea existenței unei asemenea infracțiuni, este absolut necesar descoperirea obiectului material care să provină în mod neîndoielnic de la cel căruia i se impută săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante.
În condițiile în care, în speță, nu s-a demonstrat că martorul denunțător (și nici persoana care-l însoțea și a cărei prezență a fost trecută sub tăcere) nu a fost percheziționat corporal nici anterior și nici ulterior consumării flagrantului, suspiciunile - cu privire la proveniența celor 5 doze de heroină - devin și mai proeminente, iar îndoiala referitoare la vinovăția inculpaților se amplifică.
Regula care își găsește pe deplin justificarea în acest caz este "in dubio pro reo" constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art.3 Cod procedură penală, se regăsește în materia probațiunii.
Înainte de a fi analizată ca o problemă de drept, această regulă este o problemă de fapt, ce impune ca o condamnare să se fundamenteze pe dovezi decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă și, nicidecum pe probabilitate, pentru că numai așa se formează convingerea că fapta dedusă judecății este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic, cu ajutorul probelor.
Or, în speță nu există probe care să ateste cu certitudine că inculpații - la data flagrantului - au avut o altă conduită decât cea de ei declarată, confirmată de probele descrise în cele ce preced, astfel că dubiile cu privire la vinovăția lor sunt apte a echivala cu o probă pozitivă de nevinovăție și, deci, inculpații trebuie achitați, constatându-se că faptei îi lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.
Cât privește apelul declarat de inculpatul, Curtea notează că acesta a criticat - prin apărătorul său - modul de individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicată pentru faptele săvârșite în cursul anului 2008, susținând că nu a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri, dar a recunoscut faptul că este consumator de heroină.
Apărările inculpatului nu pot fi, însă, primite, deoarece probele administrate în cauză au demonstrat că acesta - în cursul lunii mai 2008 - în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a săvârșit două acte materiale, constând în vânzarea a câte două doze de heroină colaboratorului " ", sub supravegherea investigatorului " ".
Poziția de negare a celor două infracțiuni este infirmată de declarațiile colaboratorului, investigatorului, procesele verbale de redare a convorbirilor din mediul ambiental, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică.
La acestea, se mai adaugă și împrejurarea că, în perioada 6 mai 2008 - 15 mai 2008 (filele 169-184 ), inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice, cu diferite persoane (identificate și audiate în calitate de martori) care au fost redate în procesele verbale ce atestă că discuțiile vizau droguri, numite codificat "cafele" (filele 323-333 ). În ciuda ezitărilor manifestate de martorii, și în fața instanței de judecată, este de reținut că aceștia - în faza de urmărire penală - au declarat în consens cu ceilalți doi martori și, toți cinci declarând că își procurau droguri pentru consum propriu și de la.
Un alt argument care pledează în sprijinul vinovăției inculpatului îl constituie convorbirea din data de 20 mai 2008, prin care un necunoscut îl avertiza telefonic pe cu privire la un posibil filaj și îl îndemna la vigilență, într-un limbaj, de asemenea, codificat: "să nu mai dea fetelor de la gheață".
În plus, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului la data de 07.06.2008 (filele 135-137, dup), pe o noptieră din camera folosită în exclusivitate de inculpat, au fost găsite 47 comprimate inscripționate "SN", cu privire la care s-a concluzionat ca și conținând substanță activă clorhidrat de metadonă, într-o noptieră din camera inculpatului, au fost găsite 30 comprimate inscripționate "", cu privire la care s-a concluzionat că conțin substanță activă amfepramone, în buzunarul unei geci de bluejeans aparținând inculpatului s-au găsit două seringi hipodermice folosite precum și o fiolă spartă ce prezenta urme de substanță, cu privire la care s-a pus în evidență heroină conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică (filele 138-140 dup).
Această împrejurare este de observat că infirmă susținerea apărării potrivit cu care la percheziția domiciliară nu au fost găsite la inculpat droguri.
Așadar, faptele săvârșite de inculpat în modalitățile și împrejurările mai sus descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, astfel cum a reținut și prima instanță.
Prin motivele de apel s-a solicitat și reducerea pedepsei, dar Curtea constată că instanța de fond a realizat o justă adaptare a pedepsei la fapta și persoana inculpatului, prin valorificarea criteriilor consacrate de dispozițiile art.72 Cod penal și ținând seama de prevederile art.52 din același cod, apreciind că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpatului; referitor la cuantumul pedepsei, este de observat că deși inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății în stare de recidivă mare postexecutorie, acesta a beneficiat de clemența instanței care i-a aplicat o sancțiune sub minimul special prevăzut de lege, reținând în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.a din Codul penal.
Pentru aceste argumente, Curtea - în temeiul prevăzut de art.379 pct.1, lit.b din Codul procedură penală - va espinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 433/F/17.04.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală.
Va menține starea de arest a inculpatului și va deduce perioada reținerii și a arestului preventiv de la 23.05.2005 la 24.05.2009 și respectiv de la 07.06.2008 la zi.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală și îl va obliga pe apelantul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 433/F/17.04.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală.
Menține starea de arest a inculpatului și deduce perioada reținerii și a arestului preventiv de la 23.05.2005 la 24.05.2009 și respectiv de la 07.06.2008 la zi.
Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu al intimatului în sumă de 200 lei se suportă din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
---
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Stan Mustață
