Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 108/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 108/R/2009
Ședința publică din 23 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Rodina JUDECĂTOR 2: Livia Mango Ioana Cristina
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: -
Ministerul Public este reprezentat prin procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind recursurile declarate de inculpatul, partea responsabilă civilmente SC SRL și asigurătorul Asigurări Transilvania, împotriva deciziei penale nr. 309/A din data de 7.11.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art.178 alin.1 și 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa inculpatului, părțile civile, asiguratorul Asigurări Transilvania, părții responsabile civilmente SC SRL..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 16 februarie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința penală nr.930/2008 din data de 30.06.2008 pronunțată de Judecătoria Gherla, a fost condamnat inculpatul -, fiul lui și, născut la 26 aprilie 1972 în municipiul C-N, județul C, de cetățenie română, studii: 12 clase, director la -, cu antecedente penale ce nu atrag starea de recidivă, domiciliat în municipiul C-N,-, blocul, apartamentul 12, județul C, codul numeric personal -, la pedeapsa de: - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 182 alineatele 1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 74 alineatul 1 litera a) din Codul penal;
A fost suspendată condiționat executarea pedepsei precizate Ia punctul 1, pe durata termenului de încercare de 2 ani 6 luni.
I-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii prevăzute de articolul 64 din Codul penal.
A fost obligat inculpatul să achite părților civile și -, ambii cu domiciliul în comuna, satul, numărul 40, județul C, despăgubiri civile în sumă de 4.429 lei, cu titlu de daune materiale.
A fost obligat inculpatul să achite părții civile, o rentă viageră în sumă de 255 lei/lună.
A fost obligat inculpatul să achite părților civile și -, despăgubiri civile în sumă de 6.000 lei, cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul să achite 700 lei, cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției, doamnei avocate -.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În data de 12 decembrie 2004, în jurul orelor 17.30, inculpatul - conducea autoturismul marca " Solenza", cu numărul de înmatriculare -, pe drumul național 1, () din direcția D, în direcția Pe scaunul din dreapta conducătorului auto se afla martorul -, iar pe bancheta din spate se afla martorul -.
La intrarea în localitatea, inculpatul a ajuns pe o porțiune unde nu exista iluminat public, vizibilitatea fiind redusă, potrivit procesului verbal de cercetare la locul faptei. Autoturismul condus de învinuit rula cu faza scurtă a farurilor, întrucât din sens opus nu se apropia nici un autovehicul.
Datorită vitezei neadaptate la condițiile concrete de trafic și a defecțiunilor pe care autoturismul le avea la sistemul de frânare, la kilometrul 51, inculpatul a lovit cu partea dreapta față a autoturismului bicicleta condusă de victima, care se deplasa în fața autovehiculului, pe carosabil, în același sens de mers. În urma impactului, victima a fost proiectată pe acostamentul din partea dreaptă a carosabilului, iar bicicleta a fost târâtă sub roțile autoturismului, până la oprirea acestuia, la o distanță de peste 80 metri față de locul accidentului.
Victima a decedat pe loc, datorită leziunilor grave suferite în urma impactului.
Potrivit raportului de constatare medico-legală efectuat în cauză, moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării meningo cerebrale cu fractura calotei și a bazei craniului în cadrul unui politraumatism - accident rutier. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce printr-un mecanism de lovire proiectare; între leziuni și deces există legătură de cauzalitate. Alcoolemia cadavrului a fost de 1,30 grame alcool la 1.000 mililitri sânge. Moartea poate data din 12 decembrie 2004.
După producerea accidentului, inculpatului - i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Din buletinul de analiză toxicologică nr. 1941 din 16 decembrie 2005, rezultă că învinuitul nu a consumat alcool.
Conform raportului de inspecție tehnică, întocmit de reprezentanți autorizați din cadrul AUTO L G, autoturismul condus de inculpatul - prezenta defecțiuni la sistemul de frânare și nu avea dreptul de a circula pe drumurile publice în această stare.
Fiind examinată bicicleta victimei, s-a descoperit un fragment din material plastic, care putea proveni dintr-un element reflectorizant tip " de ". Existența unui asemenea element reflectorizant nu suplinește însă obligația de a avea o lumină de culoare roșie în partea din spate, conform prevederilor art.17 lit.c din Regulamentul pentru aplicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2002.
În vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier, în cauză s-au efectuat două expertize tehnice, specialitatea auto, dintre care ultima cu participarea unui expert asistent.
Potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de către expertul, viteza de circulație a autoturismului condus de inculpat a fost de 65 km/. În momentul impactului, bicicleta se afla pe carosabil, pe partea dreaptă a sensului de mers spre G, la aproximativ 0,975 metri de la acostamentul din dreapta drumului. Autoturismul s-a aflat pe de mers spre G, având zona farului din dreapta, la distanța de aproximativ 0,975 metri de la acostamentul din dreapta. de circulație a autoturismului a fost de 65 km/. Victima a încălcat regulile de circulație deoarece a circulat cu bicicleta echipată necorespunzător, în timp ce se afla sub influența alcoolului. în sarcina învinuitului s-a reținut încălcarea regulilor de circulație, întrucât acesta a condus un autovehicul având sistemul de frânare defect, deși în mod surprinzător, expertul a apreciat că aceste defecțiuni nu au influențat producerea accidentului. Expertul a concluzionat, de asemenea, că leziunile victimei ar fi fost mai puțin grave, dacă inculpatul ar fi circulat cu o viteză mai redusă.
Conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul, inculpatul a circulat cu roțile din dreapta pe acostament, unde a și lovit bicicleta condusă de victimă. Inculpatul a circulat cu o viteză de 86,7 km/ în momentul sesizării stării de pericol. Conducătorul auto avea posibilitatea evitării accidentului, dacă ar fi circulat cu viteză mai redusă, pe carosabil, fără defecțiuni la sistemul de frânare al autoturismului. În ceea ce privește comportamentul victimei, expertul a apreciat că aceasta ar fi putut evita producerea evenimentului rutier dacă nu s-ar fi aflat sub influența alcoolului, iar bicicleta ar fi fost echipată corespunzător.
Expertul asistent a combătut cu argumente pertinente teza potrivit căreia impactul ar fi avut loc pe carosabil, arătând că este imposibil ca un autovehicul care circulă cu o viteză de 86,7 km/ să se deplaseze cu roțile din dreapta pe acostament și cu roțile din stânga pe carosabil în ceea ce privește contribuția părților la producerea evenimentului rutier, a precizat, că învinuitul ar fi putut evita producerea accidentului dacă ar fi circulat cu viteza de 47,98 km/, iar victima putea să evite producerea accidentului dacă ar fi circulat pe acostament, cu bicicleta echipata regulamentar și dacă nu s-ar fi aflat sub influența alcoolului.
În concluzie, accidentul s-a produs din culpa concurentă a inculpatului - și a victimei.
Inculpatul a încălcat prevederile art.155 alin.1 și art. 180 pct.18 din Regulamentul pentru aplicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin aceea că: a depășit cu mult limita maximă de viteză admisă în localități; nu a luat toate măsurile pentru înlăturarea defecțiunilor survenite la sistemul de frânare.
Victima a încălcat prevederile art. 195 lit."e"; "h" și "k" din Regulamentul pentru aplicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin aceea că: a circulat cu bicicleta în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice; a circulat cu bicicleta pe carosabil deși drumul public era prevăzut cu acostament; bicicleta nu era echipată cu o lumină de culoare roșie în spate.
Inculpatul a susținut că în mod obiectiv nu putea evita producerea accidentului, dar apărarea sa este combătută de raportul de inspecție tehnică și de concluziile rapoartelor de expertiză tehnică efectuate în cauză.
Starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 6-8), schița locului faptei (fila 9), procesele-verbale de constatare (filele 10 și 112), planșa foto (filele 11-15), declarațiile moștenitorilor victimei (filele 15-17), raportul de constatare medico-legală (filele 21-23), declarațiile inculpatului (filele 24-29), buletinul de analiză toxicologică (fila 33), procesul-verbal de recoltare a probelor biologice (fila 34), declarațiile martorilor (filele 37-57, 252-254, 260, 285), rapoartele de expertiză tehnică (filele 65-107), raportul de inspecție tehnică (filele 110-111), copia documentelor autoturismului implicat în accident (filele 113-120), procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 127-128).
În drept, fapta inculpatului -, de a conduce în data de 12 decembrie 2004, pe drumul național IC, autoturismul cu numărul de înmatriculare -, cu încălcarea dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, cauzând din culpa sa, concurentă cu cea a victimei, un accident de circulație în urma căruia victima a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "ucidere din culpă", prevăzută de articolul 178 alineatele 1 și 2 din Codul penal.
La individualizarea pedepsei care i-a fost stabilită inculpatului, instanța de fond a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul 72 din Codul penal:
- gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat Ia urmările acesteia;
- persoana inculpatului, care a mai fost condamnat dar în privința căruia s-a împlinit termenul de reabilitare (fila 30), este angajat și are o comportare foarte bună la locul de muncă (fila 31), aspect care va fi reținut de instanță ca o circumstanță atenuantă, conform articolului 74 alineatul 1 litera a) din Codul penal;
- limitele speciale ale pedepsei, conform articolului 76 alineatul 1 litera d) din Codul penal.
În baza acestor elemente, instanța de fond a stabilit inculpatului o pedeapsă de 6 luni închisoare.
Deoarece inculpatul nu a mai fost condamnat, pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani închisoare iar inculpatul a avut o comportare sinceră în cursul procesului penal, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, astfel că, în temeiul articolului 81 și articolului 82 din Codul penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei de ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 2 ani 6 luni.
În temeiul articolului 359 alineatul 1 din Codul d e procedură penală, i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul articolului 71 alineatul 5 din Codul d e procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de articolul 64 din Codul penal.
Persoanele vătămate și - s-au constituit părți civile în cauză (filele 157-158, solicitând următoarele:
- să fie obligat inculpatul la plata în favoarea părților civile a despăgubirilor civile în sumă de 30.000 lei Ron, reprezentând cheltuieli de înmormântare, masa de pomenire și parastase, contravaloare monument funerar.
- să fie obligat inculpatul la plata unei rente lunare în favoarea părții civile, în sumă de 850 Ron, începând cu data de 12.12.2004 și în continuare până la decesul părții civile.
- să fie obligat inculpatul la plata daunelor morale în favoarea părților civile,
reprezentând prejudiciul moral suferit prin decesul victimei în sumă de 60.000 Ron.
În motivarea constituirii de parte civilă, s-au arătat următoarele:
Ca urmare a atitudinii culpabile a inculpatului la data de 12.12.2004 acesta a produs pe raza localității - pe DN 1 la km 51+100, accidentul de circulație în urma căruia victima a decedat.
Circumstanțele producerii accidentului sunt stabilite prin raportul de expertiză tehnică întocmit de ex.. Concluziile acestui raport au stabilit culpa evidentă a inculpatului la producerea evenimentului rutier soldat cu decesul victimei.
Părțile civile, soția și fiul victimei, au solicitat repararea prejudiciului material produs ca urmare a culpei inculpatului constând în cheltuieli de înmormântare și masa de pomenire pentru 200 de persoane, parastase de 6 săptămâni, 6 luni, 1 an și 2 ani, contravaloarea acestor cheltuieli totalizând 30.000 Ron.
La data decesului victima era o persoană activă, ocupându-se în timpul liber cu creșterea animalelor din gospodăria personală. De asemenea presta diferite activități producătoare de venituri constante, dulgherie, zidărie, tăiatul porcilor.
Totodată avea calitatea de angajat la Penitenciarul Gherla. Din aceste venituri se asigura întreținerea victimei, a soției sale și a celor doi fii, care la data decesului victimei se găseau în continuarea studiilor. în prezent cei doi realizează venituri proprii.
Soția victimei s-a găsit în întreținerea soțului ei, nefiind angajată, lucrând doar în gospodărie, astfel că în urma decesului victimei aceasta este lipsită de venitul pe care soțul ei îl asigura în mod constant în timpul celor 30 de ani de căsnicie.
Întrucât în urma decesului victimei familia a rămas fără sprijin material, partea vătămată a fost nevoită să vândă o parte din animalele din gospodărie, folosind sumele realizate pentru înmormântare și împlinirea obiceiurilor ce țin de acest eveniment nefericit, precum și pentru întreținerea sa și a fiilor ei.
În ceea ce privește prejudiciul moral în mod evident suma menționată cu acest titlu nu acoperă și nici nu poate acoperi suferința produsă familiei prin pierderea soțului și a tatălui.
Referitor la cheltuielile de înmormântare, parastase și monumentul funerar, solicitate, instanța reține că, așa cum a reieșit din declarațiile martorilor aflate la filele 268, 269, 276 și 284, soția victimei, respectiv a făcut numeroase cheltuieli cu înmormântarea victimei (alimente de post, sucuri, Ť. colaci etc.) dar ulterior a organizat și trei parastase. La înmormântare au participat aproximativ 200 de persoane iar pentru fiecare persoană s-au cheltuit 35 lei. Prin urmare, cheltuielile de înmormântare sunt de 7.000 lei. La primul parastas au participat 65-70 de persoane și s-a cheltuit 25 lei/persoană iar la celelalte două parastase au participat aproximativ câte 50 de persoane și s-au cheltuit câte 25 lei de persoană. Prin urmare, cheltuielile cu parastasele au fost de 3.765 lei. Aceste cheltuieli sunt dovedite și cu facturile și bonurile aflate la filele 159-166 și 275. Pentru construirea monumentului funerar s-au cheltuit 4.000 lei (fila 167). Referitor la renta viageră solicitată de partea civilă, instanța de fond a reținut că victima, așa cum a reieșit din declarațiile martorilor audiați în cauză, creștea mai multe animale, printre care și vaci cu lapte iar acest lapte îl vindea la persoane fizice sau îl preda la societatea comercială specializată. De asemenea, efectua diferite transporturi cu căruța, se ocupa de construirea unor acareturi și anterior accidentului era angajat la Fabrica de Mobilă din G, în consecință, prin decesul victimei, partea civilă a fost lipsită de venituri importante, pe care instanța de fond le-a apreciază la suma de 850 lei/lună.
Referitor la daunele morale, instanța de fond a apreciat că moartea violentă a soțului părții civile i-a cauzat acesteia suferințe psihice intense, pe o perioadă de timp relativ mare. în vederea compensării acestor suferințe psihice și în temeiul articolului 14 alineatul 3 litera b) din Codul d e procedură penală și al articolului 998 din Codul civil, inculpatul a fost obligat să achite părții civile, despăgubiri civile în sumă de 6.000 lei, cu titlu de daune morale.
În legătură cu latura civilă, instanța de fond a reținut că inculpatul a avut o contribuție de 30 % la producerea accidentului iar victima a avut o contribuție de 70 %, așa cum reiese din probele de la dosar (expertize și declarații de martori). Prin urmare, în temeiul articolului 998 și articolului 999 din Codul civil, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpatul să achite părții civile despăgubiri civile în sumă de 4.429 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare, parastase și monument funerar și o rentă viageră de 255 lei/lună, începând cu data de 12.12.2004 (data producerii accidentului) precum și daune morale în sumă de 6.000 lei.
Având în vedere principiul disponibilității, specific procesului civil (inclusiv laturii civile din procesul penal) și întrucât părțile civile nu au solicitat obligarea în solidar cu inculpatul (fila 157) a părții responsabile civilmente "-(D)" și a asigurătorului Asigurări Transilvania, instanța de fond nu a obligat pe aceste societăți la plata în solidar cu inculpatul.
Referitor la cheltuielile judiciare între părți, instanța de fond a reținut că pretențiile fiecărei părți au fost admise doar în parte, astfel că, în temeiul articolului 193 alineatul 6 din Codul d e procedură penală și articolului 276 din Codul d e procedură civilă, prima instanță a compensat cheltuielile judiciare făcute de părți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul care a solicitat achitarea sa întrucât singura persoană vinovată de producerea accidentului este victima care circula cu o bicicletă nesemnalizată și în stare de ebrietate pe șosea și părțile civile și care au solicitat să se constate că unica persoană vinovată este inculpatul care circula cu o viteză mult superioară celei legale în localitate și cu autoturismul având sistemul de frânare defect. Părțile civile au mai solicitat obligarea inculpatului la plata în favoarea părților civile a despăgubirilor în cuantum de 30.000 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare, a parastaselor și a monumentului funerar, la plata unei rente viagere lunare în favoarea părții civile în cuantum de 850 lei, la plata daunelor morale în cuantum de 60.000 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată de la fond și din apel. În esență se susține că expertiza tehnică efectuată de expertul este cea care relevă dinamica producerii accidentului, că între îmbibația alcoolică a victimei și accident, respectiv între faptul că bicicleta nu era dotată corespunzător pe timp de noapte și accident, nu există legătură de cauzalitate.
La dosarul cauzei a depus concluzii scrise și asigurătorul BT Asigurări Transilvania care a susținut că vinovăția în producerea accidentului aparține victimei care a circulat cu o bicicletă nesemnalizată pe timp de noapte, cu o alcoolemie aproape dublă față de cea legală de 0,8g %0, inculpatul nefiind vinovat de accident deoarece în expertiza tehnică se relevă faptul că defecțiunile tehnice ale autovehiculului nu au nicio legătură de cauzalitate cu evenimentul rutier. Se mai invocă faptul că despăgubirile solicitate de părțile civile cu titlu de daune materiale sunt extrem de mari în condițiile în care amenajarea mormântului a costat 4000 lei, iar suma solicitată este de 30.000 lei.
Prin decizia penală nr.309/A din 7 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Codul d e procedură penală a fost admis apelul declarat de părțile civile și, ambii cu domiciliul în comuna l, sat, nr. 40, jud. C și apelul declarat de inculpatul cu domiciliul ales în mun. C-N,-, -. 12, jud. C împotriva sentinței penale nr. 930/30.06.2008 a Judecătoriei Gherla care a fost modificată în ce privește gradul de culpă al inculpatului la producerea accidentului, în totalitate cu privire la latura civilă și cu privire la neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate de părțile civile la fond. Rejudecând în aceste limite:
S-a stabilit în sarcina inculpatului și a victimei o culpă de câte 50% în producerea accidentului rutier din data de 12.12.2004.
În baza art. 14 și urm. art. 346 din Codul d e procedură penală raportat la art. 998 din Codul civil a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC -(D) SRL cu sediul în mun. C-N,-,. 3, jud. C să plătească în favoarea părții civile suma de 6800 lei cu titlu de daune materiale și suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, iar în favoarea părții civile suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească în favoarea părții civile o rentă lunară de 243,1 lei, aferentă perioadei 12.12.2004 - 12.06.2005, și o rentă lunară de 200 lei începând cu data de 12.06.2005 și până când partea civilă va fi în nevoie.
A fost obligat inculpatul să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente suma de 925 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond în favoarea părții civile.
S-a constatat că partea civilă nu a formulat apel în cauză.
S-a constatat că asigurător în cauză este BT Asigurări Transilvania cu sediul în C-N-, jud.
În baza art. 193 alin. 6 din Codul d e procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru avocat.
În baza art. 192 alin. 3 din Codul d e procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic judiciar la producerea accidentului au intervenit factori tehnici, respectiv defecțiunile de la sistemul de frânare al autovehiculului condus de inculpat și nedotarea bicicletei cu sisteme de iluminat. De asemenea, a reieșit că accidentul putea fi evitat dacă inculpatul circula cu viteza legală în localitate și dacă victima nu era sub influența alcoolului. Toate aceste 4 constatări duc la concluzia că culpa fiecărei părți în producerea accidentului a fost de 50% - 50%. A susține că defecțiunile la sistemul de frânare, în condițiile în care urme de frânare nu erau la fața locului, nu au contribuit la producerea accidentului, precum și a susține că o persoană cu o alcoolemie de 1,30%0are discernământul, spiritul de observație și viteza de reacție identice cu ale unei persoane cu alcoolemie zero, în condițiile în care legea interzice și bicicliștilor să se deplaseze sub influența alcoolului pe drumurile publice, este total nerealist. Nu considerăm că culpa victimei în producerea accidentului este mai mare decât a inculpatului deoarece inculpatul putea circula cu luminile de drum (faza lungă) în condițiile în care drumul nu era iluminat, de pe contrasens nu venea o altă mașină, iar mașina condusă de inculpat era prima din cele două care se întorceau de la I din deplasarea de serviciu. În plus, nu este de neglijat nici faptul că potrivit declarației martorului care circula cu căruța în direcția opusă, victima l-a salutat ridicând mâna ceea ce duce la concluzia că victima se putea dezechilibra în momentul impactului sau măcar să aibă mersul sinuos. În concluzie, în opinia tribunalului, culpa inculpatului cât și culpa victimei au fost de 50% în producerea evenimentului rutier.
Dată fiind această modificare față de culpa reținută de prima instanță de 30% în sarcina inculpatului și de 70% în sarcina victimei, se modifică și cuantumul despăgubirilor civile pe care inculpatul este dator să le plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente părților civile.
Recalculând în întregime cheltuielile efectuate de partea civilă cu înmormântarea, pomenirea, parastasele de 6 luni, 1 an și 2 ani, respectiv cheltuielile de amenajare a mormântului și dovedite cu chitanțele de la filele 163, 167-171, 173, 174, 181, 183, 184, 190, tribunalul constată că 50% din cheltuieli este echivalentul sumei de 6800 lei. Menționăm că la înmormântare s-a considerat, potrivit declarațiilor martorilor, că au participat 160 de persoane/30 lei consumația, la parastasele de 6 luni și 1 an câte 50 de persoane/25 lei consumația, iar la cel de 2 ani au participat 37 de persoane, potrivit chitanței de la dosar, pentru care s-a plătit suma de 578 lei.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale, tribunalul apreciază valoarea lor totală la suma de 60.000 lei, care redusă la J, corespunzător culpei, devine de 30.000 lei. Întrucât urmare a decesului victimei părți vătămate care s-au constituit părți civile sunt, și, fiecăreia i-ar reveni suma de câte 10.000 lei. Tribunalul constată însă, pe de altă parte că prima instanță a omis să acorde despăgubiri în favoarea părții civile, iar acesta nu a formulat apel împotriva sentinței. Se observă că pe declarația de apel ( 3) nu figurează numele acestei părți civile în calitate de apelant, împrejurarea că ulterior, în motivele de apel, figurează, neavând nicio relevanță juridică. Drept urmare, tribunalul va obliga pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească în favoarea părților civile și suma de câte 10.000 lei cu titlu de daune morale. Cuantumul daunelor morale totale a fost apreciat de către tribunal în funcție de vârsta victimei, a soției acestuia și a fiilor lor, în funcție de momentul din viață al urmașilor, la care a intervenit decesul soțului și respectiv tatălui lor, în funcție de contribuția majoră a victimei în întreținerea gospodăriei și de prejudiciul moral suferit de părțile civile prin dispariția unei ființe dragi.
În ceea ce privește renta viageră solicitată, potrivit scriptului de la fila 224 din dosarul de fond victima realizase pe ultimele 6 luni de muncă la Fabrica de mobilă G din cadrul Penitenciarului Gherla un venit mediu de 4.900.673 lei, iar partea civilă dobândise cu titlu de pensie de urmaș până la data de 12.06.2005 (6 luni) suma lunară de 2.469.957 lei. Drept urmare, pentru perioada 12.12.2004 - 12.06.2005, raportat la faptul că alte venituri obținute personal de victimă nu au putut fi calculate, părții civile, care nu a fost încadrată niciodată în muncă, i se cuvine o rentă lunară de 243,1 lei constând în diferența dintre veniturile obținute și pensia de urmaș. Pentru perioada următoare, raportat la împrejurarea că partea civilă a dovedit că se află în nevoie, tribunalul apreciază că acesteia i se cuvine o rentă lunară de 200 lei până la momentul în care va fi în nevoie, sub acest din urmă aspect fiind de admis apelul inculpatului având în vedere că prima instanță a acordat renta pe viață.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate cu ocazia judecării fondului cauzei, J din cuantumul acestora este echivalent cu suma de 925 lei, sumă la plata căreia a fost obligat inculpatul, de asemenea în solidar cu partea responsabilă civilmente.
Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Codul d e procedură penală s-a admis apelul declarat de părțile civile și și apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 930/30.06.2008 a Judecătoriei Gherla pe care o va modifica în ce privește gradul de culpă al inculpatului la producerea accidentului, în totalitate cu privire la latura civilă și cu privire la neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate de părțile civile la fond. Rejudecând în aceste limite:
S-a stabilit în sarcina inculpatului și a victimei o culpă de câte 50% în producerea accidentului rutier din data de 12.12.2004.
În baza art. 14 și urm. art. 346 din Codul d e procedură penală raportat la art. 998 din Codul civil a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC -(D) SRL cu sediul în mun. C-N,-,. 3, jud. C să plătească în favoarea părții civile suma de 6800 lei cu titlu de daune materiale și suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, iar în favoarea părții civile suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească în favoarea părții civile o rentă lunară de 243,1 lei, aferentă perioadei 12.12.2004 - 12.06.2005, și o rentă lunară de 200 lei începând cu data de 12.06.2005 și până când partea civilă va fi în nevoie.
A fost obligat inculpatul să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente suma de 925 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond în favoarea părții civile.
A fost constatat că partea civilă nu a formulat apel în cauză.
constatat că asigurător în cauză este BT Asigurări Transilvania cu sediul în C-N-, jud.
În baza art. 193 alin. 6 din Codul d e procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru avocat.
În baza art. 192 alin. 3 din Codul d e procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decizii, au declarat, în termen legal, recurs, asigurătorul BT Asigurări, partea responsabilă civilmente SRL și inculpatul, criticând hotărârea ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, partea responsabilă civilmente a învederat faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care s-a întemeiat soluția, făcându-se doar o referire generală la probele administrate, fără ca acestea să fie analizate în concret, trecându-se prea ușor peste concluziile raportului de expertiză întocmit de expert.
Un alt motiv de recurs invocat este acela că, instanța a obligat partea responsabilă la plata în solidar cu inculpatul a despăgubirilor civile, fără a motiva în vreun fel acest aspect, cu toate că partea responsabilă civilmente s-a apărat arătând că fapta comisă nu are legătură cu exercițiul funcției încredințate.
Apoi, despăgubirile acordate sunt nejustificate și exagerate, raportat la probele de la dosar.
În motivarea recursului său, asiguratorul a criticat hotărârea pronunțată sub aspectul despăgubirilor acordate și nedovedite, solicitând înlăturarea rentei viagere, deoarece partea civilă nu se află n incapacitate e muncă.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat în primul rând faptul că, victima este principala vinovată de comiterea accidentului, având în vedere faptul că acesta era în stare avansată de ebrietate și fără nici un element de identificare, de semnalizare.
Apoi, din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul accidentul s-a produs din culpa exclusivă a victimei, care era în stare de ebrietate și nu a circulat numai pe acostament.
Raportul întocmit de expertul nu prezintă concluzii realiste, astfel că nu poate fi luat în considerare.
În ceea ce privește starea tehnică a autovehiculului, acesta avea reviziile la zi, astfel că defecțiunea tehnică nu putea fi evitată, fiind întrunite dispozițiile art.47 Cod Penal, referitoare la cazul fortuit.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu(și anume procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 6-8), schița locului faptei (fila 9), procesele-verbale de constatare (filele 10 și 112), planșa foto (filele 11-15), declarațiile moștenitorilor victimei (filele 15-17), raportul de constatare medico-legală (filele 21-23), declarațiile inculpatului (filele 24-29), buletinul de analiză toxicologică (fila 33), procesul-verbal de recoltare a probelor biologice (fila 34), declarațiile martorilor (filele 37-57, 252-254, 260, 285), rapoartele de expertiză tehnică (filele 65-107), raportul de inspecție tehnică (filele 110-111), copia documentelor autoturismului implicat în accident (filele 113-120), procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 127-128) și a analizării atente a acestuia, instanțele au reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel s-a constatat că, În data de 12 decembrie 2004, în jurul orelor 17.30, inculpatul - conducea autoturismul marca " Solenza", cu numărul de înmatriculare -, pe drumul național 1, () din direcția D, în direcția Pe scaunul din dreapta conducătorului auto se afla martorul -, iar pe bancheta din spate se afla martorul -.
La intrarea în localitatea, inculpatul a ajuns pe o porțiune unde nu exista iluminat public, vizibilitatea fiind redusă, potrivit procesului verbal de cercetare la locul faptei. Autoturismul condus de învinuit rula cu faza scurtă a farurilor, întrucât din sens opus nu se apropia nici un autovehicul.
Datorită vitezei neadaptate la condițiile concrete de trafic și a defecțiunilor pe care autoturismul le avea la sistemul de frânare, la kilometrul 51, inculpatul a lovit cu partea dreapta față a autoturismului bicicleta condusă de victima, care se deplasa în fața autovehiculului, pe carosabil, în același sens de mers. În urma impactului, victima a fost proiectată pe acostamentul din partea dreaptă a carosabilului, iar bicicleta a fost târâtă sub roțile autoturismului, până la oprirea acestuia, la o distanță de peste 80 metri față de locul accidentului.
Victima a decedat pe loc, datorită leziunilor grave suferite în urma impactului.
Potrivit raportului de constatare medico-legală efectuat în cauză, moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării meningo cerebrale cu fractura calotei și a bazei craniului în cadrul unui politraumatism - accident rutier. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce printr-un mecanism de lovire proiectare; între leziuni și deces există legătură de cauzalitate. Alcoolemia cadavrului a fost de 1,30 grame alcool la 1.000 mililitri sânge. Moartea poate data din 12 decembrie 2004.
Analizând probele administrate în cauză, curtea apreciază că accidentul s-a datorat unui complex de factori.
Mai întâi trebuie avut în vedere atât comportamentul victimei cât și cel al inculpatului în trafic. Se constată astfel că, ambii au încălcat regulile de circulație pe drumurile publice.
În timp ce victima a condus bicicleta în stare de ebrietate, fără semnalizare, inculpatul a condus autovehiculul cu o viteză mare și nu a folosit luminile de drum, adică faza lungă.
De asemenea, nu este de neglijat faptul că au existat unele defecțiuni la sistemul de frânare al autovehiculului inculpatului, acestea nu au fost însă atât de grave încât să se impună reținerea art.47 Cod Penal, nefiind unica cauză a producerii accidentului.
Apoi, atitudinea victimei, care a ridicat mâna pentru a-l saluta pe martorul, a putut duce la dezechilibrarea acestuia și poate fi considerat un alt factor ce a favorizat producerea accidentului.
În lumina celor invocate mai sus, curtea apreciază criticile formulate de către inculpat ca nefiind fondate, gradul de culpă stabilit de instanța de apel fiind cel real, una dintre cauzele principale ale producerii accidentului fiind viteza mare a inculpatului, neadaptată la condițiile de trafic existente la data accidentului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, curtea apreciază că și aceasta a fost judicios soluționată.
Daunele materiale au fost dovedite cu chitanțele de la dosar și prin declarațiile martorilor iar inculpatul a fost obligat la despăgubiri doar în măsura gradului de culpă stabilit.
Cu privire la daunele morale stabilite, acestea se justifică, fiind evident faptul că decesul victimei a provocat o suferință mare atât soției supraviețuitoare cât și fiilor acestuia.
De asemenea renta viageră ce a fost stabilită este conformă cu actele de la dosar, precum și dispozițiile legale în vigoare, atâta vreme cât soția supraviețuitoare nu a fost încadrată niciodată în muncă și se află în stare de nevoie, fiind îndeplinite cerințele prev. de art.86 fam.
Tribunalul a constatat, în mod corect că asiguratorul în cauză este BT Asigurări și că partea responsabilă civilmente răspunde în solidar u inculpatul, atâta vreme cât acesta era angajatul părții, iar din adresa de la fila 204-205 dosar, rezultă că acesta la data accidentului se deplasa în interes de serviciu la
Față de cele de mai sus, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpatul, partea responsabilă civilmenteSC SRL și asiguratorul BT ASIGURĂRI TRANSILVANIASA împotriva deciziei penale nr.309 din data de 7.11.2008 a Tribunalului Cluj.
În baza art.189 pr.pen. va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., sumă ce se va avansa din.
În baza art.193 pr.pen. va obliga pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părților civile suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va obliga pe inculpat, pe partea responsabilă civilmente și pe asigurător să plătească suma de câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpatul, partea responsabilă civilmenteSC SRL și asiguratorul BT ASIGURĂRI TRANSILVANIASA împotriva deciziei penale nr.309 din data de 7.11.2008 a Tribunalului Cluj.
În baza art.189 pr.pen. stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., sumă ce se va avansa din.
În baza art.193 pr.pen. obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părților civile suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. obligă pe inculpat, pe partea responsabilă civilmente și pe asigurător să plătească suma de câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
4 ex./10.03.2009
Președinte:Monica RodinaJudecători:Monica Rodina, Livia Mango Ioana Cristina
