Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.111/R/2009

Ședința publică din data de 23 februarie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar Monica

JUDECĂTORI: - - -

: -

GREFIER: -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR: -

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 215/A din data de 7.08.2007, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 11 lit.c din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul asistat de avocat cu delegație în substituirea apărătorului ales, av. din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea responsabilă civilmente SC""SRL, lichidatorul acesteia și părțile civile Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și RF.- Direcția Generală a Finanțelor Publice

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosar s-a comunicat răspunsul la adresa efectuată către executorul judecătoresc din care rezultă că în dosarul execuțional 156/2005 s-a depus chitanța cec nr.356/2.07.2006 în valoare de 13.921,20 lei, suma fiind eliberată creditorului la data de 16.01.2006, și nu Finanțelor Publice B M, precum și răspunsul la adresa efectuată către Direcția Generală a Finanțelor Publice M din care rezultă că inculpatul nu a achitat prejudiciul în cuantum de 137.873.100 lei.

Inculpatul depune la dosar un memoriu și solicită să fie reaudiat pentru a face anumite precizări.

S-a procedat la audierea inculpatului, cele declarate fiind consemnate în procesul-verbal atașat dosarului cauzei.

Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului, raportat la poziția procesuală a inculpatului, a memoriului depus la dosar de către inculpat și la contractul de management aflat la filele 94 din dosarul de urmărire penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând cauza să se dispună în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod pr.pen. achitarea inculpatului, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Deși majoritatea martorilor l-au reținut pe inculpat ca fiind administratorul societății, se impune achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece nu este dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului. Așa cum rezultă din contractul de management aflat la filele 94 din dosarul de urmărire penală, inculpatul nu a fost administratorul în fapt al societății. Cu privire la infracțiunea de fals, arată că inculpatul nu știa efectiv că actele justificative sunt false, sens în care solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit.d Cod pr.pen. întrucât lipsește intențiainculpatului de a săvârși faptele imputate și în subsidiar achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit.e Cod pr.pen. deoarece inculpatul a fost într-o eroare de fapt atunci când a folosit actele contabile.

De asemenea, solicită în temeiul art.10 lit.¹Cod pr.pen. achitarea inculpatului pentru infracțiunea la legea contractelor comerciale.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpat, arătând că declarația dată azi de inculpat nu este de natură de a înlătura probatoriul administrat în cauză. Din declarația olograf a inculpatului rezultă că acesta a procurat material lemnos fără acte de proveniență și că a procurat de lade la persoane necunoscute facturi fiscale pe care le-a întocmit cu date ficitive, ceea ce este confirmat și de raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de M- Serviciul criminalistic, în sensul că scrisul de pe 6 dintre facturi îi aparțin inculpatului. De asemenea, verificându-se mijloacele de transport menționate în facturi, s-a constatat că unele din numerele de înmatriculare erau fictive, ori aparțineau unor autoturisme de capacitate mică, improprii transportului de material lemnos, sau deși reale, mijloacele de transport aparțineau unor persoane care au negat efectuarea transporturilor. Mai arată, că din declarațiile martorilor rezultă că inculpatul era administratorul societății.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA:

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 904 din 14.06.2007, Judecătoria Baia Marea condamnat pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 12.04.1958 în D jud. C, cetățean român, studii superioare, fără copii minori, administrator societate comercială, cu antecedente penale, CNP -, domiciliat în B M,-, jud. M, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- evaziune fiscală prev. și ped. de art.11 lit. c din Legea 87/1994 cu aplicarea art.13 Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa închisorii de 1 an.

Ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a și 41 alin. 2 Cod penal.

În temeiul art. 85 Cod penal a anulat suspendarea condiționată a executării pedepselor dispuse prin Sentința penală nr. 684/11.04.2005 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 69/R/7.02.2006 a Curții de APEL CLUJ și Sentința penală nr. 1912/18.10.2006 rămasă definitivă prin neapelare la 07.11.2006 ambele pronunțate de Judecătoria Baia Mare.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1912/2006, în componentele:

- 5 luni închisoare pentru evaziune fiscală;

- 1 an închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală.

În baza art. 36 alin. 1 Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor pentru infracțiunile concurente reținute prin prezenta hotărâre cu infracțiunile componente reținute prin Sentința penală 1912/2006 și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 684/2005, iar în baza art. 34 lit. b Cod penalaplică inculpatului pedeapsa cea maigrea respectiv 3 ani închisoare.

S-a interzis inculpatului drepturile prev. la art. 64 lit. a-c Cod penal pe perioada stipulată la art. 71 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 64 lit. c Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale pentru o perioadă de 5 ani, pedeapsă ce se va executa conform art. 66 Cod penal.

În baza art. 13 alin. 1 din Legea 241/2005, o copie a dispozitivului prezentei hotărâri va fi comunicată Oficiului Național al Registrului Comerțului, la data rămânerii definitive.

S-a menținut măsura sechestrului asigurator dispusă de instanță prin Încheierea de ședință din data de 21 martie 2007.

În baza art. 348 Cod procedură penală a desființat în totalitate 10 facturi fiscale falsificate (filele 20,26,27,30,34,37,42,53,57,65-dosar urmărire penală) și 28 de chitanțe (filele 21,22,28,31,32,33,35,38-41,43-47,54,55,58-64-dosar urmărire penală).

În baza art. 14 Cod procedură penală, art. 998 cod civil și art. 1000 alin.3 Cod civil, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL reprezentată de lichidator, B M,-/3 să plătească Statului Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de - M, suma de 137.873.100 ROL cu titlu de despăgubiri, cu dobânzi și penalități de întârziere aferente calculate până la achitarea integrală a debitului, conform dispozițiilor legale din materie fiscală.

În baza art.191 alin.3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească suma de 350 RON cheltuieli judiciare statului care includ onorariul pentru av. din oficiu în sumă de 100 RON.

Pentru a hotărî astfel judecătoria a reținut că la finele anului 2002 inculpatul i-a propus învinuitei să înființeze o societate comercială cu a cărei administrare să fie investit, invocând experiența sa în domeniul afacerilor.

Propunerea fiind acceptată, prin încheierea nr. 4776/19.12.2002 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, s-a autorizat constituirea SC "" SRL de către asociatul unic, acesta deținând inițial și calitatea de administrator, obiectul de activitate fiind unul complex printre altele figurând și intermedieri în comerțul cu material lemnos, exploatare ieră.

În considerarea înțelegerilor inițiale, la data de 06.01.2003 s-a încheiat contractul de management prin care inculpatul era investit cu administrarea "" SRL, respectiv cu achiziționarea, recepționarea și valorificarea masei lemnoase sau altor mărfuri, încasarea și efectuarea de plăți în numerar, acesta urmând să răspundă după cum s-a stipulat expres de "tranzacțiile comerciale făcute și actele întocmite, în fața organelor de control". Durata contractului s-a stabilit de la 06.01.2003 la 31.12.2003, inculpatul urmând a beneficia de 50% din profitul net al societății.

La data de 12.11.2003 cu ocazia unui control operativ și inopinat efectuat de organele Gărzii Financiare M la SC "" SRL, s-a procedat la ridicarea documentelor contabile în vederea verificării realității și legalității aprovizionărilor cu material lemnos efectuate de societate. Rezultatul acestor verificări a fost materializat în nota de constatare nr. - din 20.01.2004.

Astfel, organele de control au reținut că, în perioada 01.01.2003 - 21.10.2003 SC "" SRL s-a aprovizionat cu material lemnos iar pentru a da aparență de legalitate acestor operațiuni, s-a folosit de facturi fiscale care nu aparțin societăților furnizoare, acestea nefiind înregistrate ca agenți economici la oficiile registrului comerțului competente.

În concret s-a stabilit că în contabilitatea societății s-au înregistrat următoarele facturi fiscale:

- seria - nr. -/03.03.2003 privind achiziții de material lemnos în valoare de 82.467.000 lei de la SC TRANS" SRL T ( 230 dosar); aferent facturii s-au identificat două chitanțe privind plata parțială în numerar, a contravalorii mărfii;

- seria - nr. -/15.10.2003 privind achiziții de material lemnos în valoare totală de 59.976.000 lei de la "" SRL B N;

- seria - nr. - privind achiziții în valoare totală de 83.276.200 lei de la SC "" SRL B;

- seriile - nr. -/08.07.2003, - nr. -/23.06.2003, nr. -/21.04.2003, nr. -/06.02.2003, nr. -/14.01.2003, privind achiziții de material lemnos în valoare totală de 438.431.700 lei de la SC "" SRL În considerarea acestor facturi s-au întocmit chitanțele privind plata parțială, în numerar a contravalorii mărfurilor.

- seriile nr. nr. -/10.09.2003 și nr. -/11.06.2003 privind achiziții de material lemnos în valoare de 199.549.200 lei de la "" SRL Vișeu de.

Aferent acestor facturi, s-au identificat chitanțele existente la filele 54-56 și 58-61, privind plata parțială în numerar a contravalorii acestora.

Verificările efectuate au stabilit că societățile comerciale furnizoare, menționate în facturi respectiv SC " TRANS" SRL T, "" SRL, "" SRL, "" SRL B N și "" SRL Vișeu de sunt fictive, întrucât nu sunt înregistrate la oficiile registrului comerțului competente.

Referitor la SC " " SRL s-a stabilit că facturile fiscale emise în fals în care apare menționată ca furnizor aceasta, aparțin "" SRL - din de sub M - administrator - și "" SRL - administrator Tarța.

Verificările efectuate pentru stabilirea împrejurărilor în care facturile celor două societăți au ajuns în posesia inculpatului au fost negative; aceasta întrucât - nu a putut fi audiat, fiind dat în urmărire generală în considerarea unui mandat de executare a pedepsei închisorii de 2 ani pronunțată într-un alt dosar, iar pe de altă parte, referitor la factura aparținând SC "" SRL s-a stabilit că aceasta a fost ridicată de numitul, domiciliat în județul M, care audiat fiind a negat faptul că ar fi avut vreo relație cu inculpatul, ori cu reprezentanții SC "" SRL (în ideea ridicării vreunei facturi în numele acesteia).

Cu ocazia audierii inculpatului, acesta a recunoscut că a efectuat achiziții de material lemnos de la diverse persoane fizice, fără documente de proveniență, pe care ulterior l-a valorificat unor societăți comerciale. A precizat că, ulterior a procurat de la persoane necunoscute facturi fiscale pe care le-a completat personal ori a cerut altor persoane acest lucru, cu date fictive.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 110.243/2004 întocmit în cauză de M - Serviciul criminalistic, a confirmat susținerile inculpatului în sensul că scrisul de pe 6 dintre facturile în litigiu îi aparține acestuia.

Caracterul fictiv al achizițiilor de material lemnos a rezultat și din verificările efectuate cu referire la mijloacele de transport menționate în facturi, rezultând că unele din numerele de înmatriculare erau fictive, ori aparțineau unor autoturisme de capacitate mică, improprii transportului de material lemnos, sau deși reale, mijloacele de transport aparțineau unor persoane care au negat efectuarea transporturilor.

Facturile fiscale completate în fals de maniera descrisă, au fost înregistrate în contabilitatea societății, cu consecința deducerii necuvenite a unui TVA în cuantum de 137.873.100 ROL.

Materialul lemnos achiziționat în condițiile descrise a fost livrat unor societăți comerciale pe bază de facturi și avize de expediție, respectiv către SC " " SRL, AF "" și "SC " SRL, cu ocazia audierii administratorii acestora confirmând operațiunile comerciale (achizițiile).

În drept, faptele inculpatului astfel cum au fost probate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- evaziune fiscală prevăzută și pedepsită de art. 11 lit. c din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută și pedepsită de art. 290 alin. 1 Cod penal.

Ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a și 41 alin. 2 Cod penal.

Vinovăția inculpatului în comiterea faptelor a rezultat din declarația olografă a acestuia ( fila 213 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor, Tarța precum și Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 110.243/2004.

Aplicarea legii penale mai favorabile respectiv a dispozițiilor art. 13 Cod penal s-a făcut în raport cu intrarea în vigoarea Legii 241/2005 care abrogă Legea 87/1994 sub imperiul căreia s-au comis faptele.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal respectiv: prezența antecedentelor penale, pericolul social concret al faptelor, valoarea prejudiciului cauzat, împrejurarea că inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei, toate aceste aspecte determinând să nu se rețină circumstanțele atenuante în favoarea inculpatului.

Judecătoria a apreciat în raport cu nevoile de apărare socială și cu situația juridică a inculpatului faptul că scopul pedepsei nu va putea fi atins decât prin executarea acesteia.

Întrucât faptele reținute prin prezenta hotărâre sunt săvârșite în concurs real cu cele stabilite prin Sentința penală nr. 684/2005 și Sentința penală nr. 1912/2006 ale Judecătoriei Baia Mares -a dispus anularea suspendării condiționate acordate prin aceste hotărâri iar pedepsele au fost contopite.

Luând în considerare persoana condamnatului și împrejurările cauzei, instanța a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale pentru o perioadă de 5 ani.

Fiind întrunite în speță elementele răspunderii civile delictuale, inculpatul va fi ținut în solidar cu comitentul să acopere prejudiciul cauzat statului prin comiterea faptelor.

Împotriva acestei hotărâria declarat apel inculpatul, prin apărător solicitând achitarea în baza disp. art. 11 pct. 2 lit.a, art. 10 lit. d pr.penală, cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, întrucât nu avea calitatea de administrator al SRL.

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 al. 1.penal, a solicitat aplicarea pedepsei amenzii, iar cu privire la latura civilă a cauzei, înlăturarea obligării la plata despăgubirilor civile.

Procedând la judecarea apelului în baza motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că acesta este nefondat.

Prima instanță a stabilit o stare de fapt în concordanță cu probele administrate, din acestea reieșind că în cursul anului 2003 inculpatul s-a ocupat cu administrarea SC SRL B M, derulând activități comerciale cu material lemnos. Pentru a justifica proveniența materialului lemnos, inculpatul a completat în fals, ori a solicitat acest lucru altor persoane, un număr de 10 facturi fiscale și 28 chitanțe, care atestau nereal achiziții de material lemnos de la diverse societăți comerciale, respectiv plata parțială în numerar a contravalorii acestuia. Facturile fiscale și chitanțele ce atestau operațiuni comerciale fictive și cheltuieli nereale au fost înregistrate în contabilitatea societății, astfel că folosirea acestor documente false a avut drept consecință înregistrarea nelegală a -ului deductibil și diminuarea -ului de plată la bugetul statului.

Apărarea inculpatului în sensul că nu avea calitatea de administrator al SRL și prin urmare nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, nu poate fi primită.

După cum rezultă din conținutul de management încheiat la 6.01.2003 (fila 94), inculpatul a fost investit cu administrarea SC SRL, respectiv cu derularea tranzacțiilor comerciale, activitate pe care a și desfășurat-o în fapt și în contextul căreia a comis faptele deduse judecății. Pe de altă parte, legea evaziunii fiscale nu impune o calitate specială subiectului activ, făptuitor putând fi orice persoană care comite faptele încriminate și prin care are loc sustragerea contribuabilului de la plata obligațiilor fiscale.

Pentru aceste considerente, în mod întemeiat s-a reținut vinovăția inculpatului în comiterea faptelor, iar încadrarea juridică dată acestora este legală.

Nu se justifică nici modificarea pedepselor, având în vedere pericolul social al faptelor, prejudiciul M cauzat, atitudinea inculpatului de a se sustrage judecății, precum și împrejurarea că acesta a stăruit infracțional, comițând și alte infracțiuni similare pentru care a fost condamnat.

Reținând că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 684/2005 și nr. 1912/2006 ale Judecătoriei Baia Mare, prima instanță în mod corect a făcut aplicarea disp. Art. 85.penal, anulând suspendarea condiționată a executării pedepselor anterioare și dispunând contopirea tuturor pedepselor în cea mai grea de 3 ani închisoare. Executarea acestei pedepse în regim de detenție este justificată de necesitatea realizării scopului pedepsei și reeducării inculpatului.

Sub aspectul laturii civile a cauzei este de asemenea corectă obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile, având în vedere că prejudiciul nu a fost recuperat, precum și nota de constatare nr. -/20.01.2004 întocmită de organele de control.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și în urma rejudecării cauzei să se dispună în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod pr.pen. achitarea sa, întrucât fapta nu a fost săvârșită către acesta. Deși martorii l-au indicat pe inculpat ca fiind administratorul societății, se impune achitarea sa pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece nu îi este dovedită cu certitudine vinovăția. Așa cum rezultă din contractul de management aflat la filele 94 din dosarul de urmărire penală, inculpatul nu a fost administratorul în fapt al societății. Cu privire la infracțiunea de fals se arată că inculpatul nu știa efectiv că actele justificative sunt false, sens în care solicită achitarea sa în temeiul art. 10 lit.d Cod pr.pen. întrucât lipsește intenția de a săvârși faptele imputate și în subsidiar achitarea în temeiul art. 10 lit.e Cod pr.pen. deoarece acesta a fost într-o eroare de fapt atunci când a folosit actele contabile.în subsidiar se solicită în temeiul art.10 lit.¹Cod pr.pen. achitarea deoarece neplata TVA-ului reprezintă în fapt o datorie bănească potrivit Codului fiscal. De asemenea solicită să se constate nulitatea absolută a actului de sesizare al Gărzii Financiare, precum și al sesizării instanței prin prisma Legii 31/1990 și a Legii 241/ 2005, impunându-se refacerea urmăririi penale.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.

Ca urmare a administrării unor probe utile pertinente și concludente, instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitate, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 11 lit.c din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

Astfel probele relevă în esență în cursul anului 2003 inculpatul în calitate de administrator al SC SRL B M, a derulat activități comerciale cu material lemnos, iar pentru a justifica proveniența materialului lemnos, inculpatul a completat în fals, ori a solicitat acest lucru altor persoane, un număr de 10 facturi fiscale și 28 chitanțe, care atestau nereal achiziții de material lemnos de la diverse societăți comerciale, respectiv plata parțială în numerar a contravalorii acestuia. Facturile fiscale și chitanțele ce atestau operațiuni comerciale fictive și cheltuieli nereale au fost înregistrate în contabilitatea societății, astfel că folosirea acestor documente false a avut drept consecință înregistrarea nelegală a -ului deductibil și diminuarea -ului de plată la bugetul statului.

Confom contractului de management încheiat la 6.01.2003 (fila 94), inculpatul a fost investit cu administrarea SC SRL, respectiv cu derularea tranzacțiilor comerciale, activitate pe care a și desfășurat-o în fapt. Legea evaziunii fiscale nu impune o calitate specială subiectului activ, făptuitor putând fi orice persoană care comite faptele încriminate și prin care are loc sustragerea contribuabilului de la plata obligațiilor fiscale

Ca atare este superfluă apărarea inculpatului în sensul că nu avea calitatea de administrator al SRL și prin urmare nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, iar o soluție de achitare a sa în baza art. 10 lit.d este C.P.P. exclusă.

Inculpatului a recunoscut că a efectuat achiziții de material lemnos de la diverse persoane fizice, fără documente de proveniență, pe care ulterior l-a valorificat unor societăți comerciale și că, ulterior a procurat de la persoane necunoscute facturi fiscale pe care le-a completat personal ori a cerut altor persoane acest lucru, cu date fictive.

Facturile fiscale completate în fals de maniera descrisă, au fost înregistrate în contabilitatea societății, cu consecința deducerii necuvenite a unui TVA în cuantum de 137.873.100 ROL.

Ca atare nu este oportună nici solicitarea inculpatului de a fi achitat în baza art. 10 lit c, d, sau pentru C.P.P. săvârșirea infr. de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Nu este pertinentă nici solicitarea inculpatului de fi achitat în baza art. 10 lit i indice 1 Cp.p., în accepțiunea inculpatului, neplata TVA-ului fiind doar un debit.

Tocmai fapta acestuia care în calitate de administrator în perioada ianuarie -octombrie 2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale a înregistrat în mod repetat a înregistrat în contabilitatea SC SRL documentele fiscale falsificate, -facturi și chitanțe - cu consecința deducerii nelegale a unui TVA în cuantum de 137.873.100. ROL,constituie infr. de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 11 lit. c din Legea 87/1994 cu aplic. art,41 alin.2 Cp și art 12.

Cod Penal

Nu se impune nici restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale deoarece motivele invocate de către inculpat nu se circumscriu disp. art 332.

C.P.P.

De asemenea este superfluă și solicitarea inculpatului de a se constata nulitatea actelor întocmite de către Garda Financiară, care ar excede procesului penal cu care a fost investită instanța în prezentul dosar, inculpatul avut posibilitatea de a formula contestație în termenul prevăzut de lege în acest sens.

Cu ocazia individualizării pedepselor aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72,p., adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de săvârșire al acestora, precum și persoana inculpatului care nu a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului cauzat ( f 82-86 dos. inst. de recurs), poziția procesuală acestuia raportat și la antecedența sa penală, astfel că pedepsele aplicate au fost just dozate, fiind incidente regulile concursului de infracțiuni prev, de art 33 lit. a Cod Penal, iar operațiile juridice aferente, respectiv anularea suspendării condiționate și contopirea pedepselor fiind corect efectuate.

Reintegrarea socială a inculpatului așa cum au constatat și instanțele de fond și de apel poate fi realizată numai prin privare de libertate astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar, astfel că în mod corect inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile.

De asemenea în mod corect a fost menținută măsura sechestrului asigurator și au fost desființate facturile fiscale falsificate și chitanțele falsificate.

În cauză nefiind incidente motive de casare care s-ar putea lua în considerare și din oficiu în virtutea art. 385 indice 9 alin.3 C.P.P. Curtea în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b) Cp.vap. respinge ca nefondat recursul declarat peste termen de către inculpatul, fiul lui și născut la 12 aprilie 1958 în, arestat in altă cauză. împotriva deciziei penale nr. 215 din 7 august 2007 Tribunalului Maramureș.

În baza art. 189.stabili C.P.P. în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 192 alin.2 C.P.P. va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat peste termen de către inculpatul, fiul lui și născut la 12 aprilie 1958 în, arestat in altă cauză. împotriva deciziei penale nr. 215 din 7 august 2007 Tribunalului Maramureș.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - -

Red. /MN

3ex.

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Ioana Cristina Morar Monica

Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Cluj