Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 688/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 688
Ședința publică din data de 14.10.2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Georgescu Cristina Gabriela
-
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de părțile civile și, ambii domiciliați în,-, jud. P și de asiguratorul SC. SA, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva deciziei penale nr. 120/22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 25/05.02.2009 a Judecătoriei Sinaia, a desființat-o în parte, în latură civilă și a redus cuantumul daunelor morale acordare părților civile de la 5.000 lei pentru fiecare la câte 3500 lei pentru fiecare parte civilă. S-au menținut în rest dispozițiile sentinței atacate.
Prin aceeași decizie s-au respins apelurile declarate de părțile civile și de asiguratorul SC - Reasigurare Astra SA, ca nefondate.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții părți civile si -, personal și asistați de avocat, din cadrul Baroului P, lipsă fiind recurentul asigurator SC - Reasigurare Astra SA- Suc. B, intimatul inculpat pentru care a răspuns avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. - din 22.04.2009, intimatul parte responsabilă civilmente SC SRL pentru care a răspuns avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. - din 28.08.2009 și intimata parte vătămată Spitalul Orășenesc
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosar s-au depus din partea intimatei parte responsabilă civilmente SC SRL concluzii scrise.
De asemenea, se mai învederează instanței că la dosar s-a depus o cerere din partea recurentei asigurator SC - Reasigurare Astra SA, prin care se solicită acordarea unui termen de judecată pentru lipsă de apărare.
Avocat pentru recurenții părți civile și avocat pentru intimata parte responsabilă civilmente se opun cererii de amânare formulată de recurenta asigurator.
Avocat pentru intimatul inculpat lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea formulată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul nu se opune cererii de amânare a cauzei formulată de recurentul asigurator.
Curtea respinge cererea formulată de recurentul asigurator SC Reasigurare Astra SA, prin care solicită amânarea cauzei pentru lipsă de apărare, întrucât dosarul se află la al doilea termen de judecată, iar cererea nu este motivată în nici un fel și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursurilor.
Avocat pentru recurenții părți civile, critică atât decizia pronunțată de Tribunalul Prahova, cât și sentința pronunțată de Judecătoria Sinaia, în ceea ce privește modul de soluționare a laturii civile.
Din toate probele dosarului a rezultat vinovăția inculpatului, însă deși s-a dovedit această vinovăție a inculpatului, atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au ținut seama de actele depuse la dosar de părțile civile, acte ce se află atașate la dosar la filele 207,209,265,269,291, precum și declarațiile martorilor aflate la dosar la filele 201,203.
De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul că la înmormântarea victimei au participat toți colegii săi de clasă, ocazie cu care a fost cheltuită o sumă mare de bani, că până la acest moment inculpatul nu a achitat nici o sumă de bani și mai mult decât atât, victima era singurul copil al părților civile, iar suferința acestora a fost una destul de mare.
Motivarea instanței de apel, în sensul că se impune diminuarea sumei la care a fost obligat inculpatul către părțile civile, întrucât aceștia din urmă sunt de condiție modestă iar prin obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 lei către ei s-ar ajunge la o îmbogățire fără just temei, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât este greșită.
Din punctul său de vedere, în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 999 cod civil, existând raport de cauzalitate între fapta inculpatului și suferința părților civile.
Fată de toate aceste aspecte, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, iar pe fond, în latură civilă, obligarea inculpatului la plata sumelor către părțile civile astfel cum au fost solicitate prin declarația de constituire parte civilă. Cu cheltuieli de judecată atât în fața instanței de apel, cât și în fața instanței de recurs.
Cu privire la recursul asiguratorului solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Avocat pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursurilor ca nefondate si menținerea hotărârilor pronunțate de Tribunalul Prahova și de Judecătoria Sinaia ca legale și temeinice.
Este de necontestat faptul că părțile civile au avut de suferit în urma infracțiunii comise de inculpat, însă această infracțiune a fost una din culpă și nu una intenționată.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata parte responsabilă civilmente lasă la aprecierea instanțelor cu privire la recursurile formulate atât de părțile civile, cât și de asigurator.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul apreciază criticile părților civile ca fiind întemeiate, întrucât este evident că în decizia pronunțată de Tribunalul Prahovas -a strecurat o eroare materială, motiv pentru care solicită admiterea recursului declarat de părțile civile, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova și menținerea hotărârii pronunțată de Judecătoria Sinaia.
Cu privire la recursul asiguratorului solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr.25/05.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sinaia, în baza art. 178 alin 1si 2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului - CNP -- fiul lui și născut la 14 martie 1980 în mun. P N, mun. P N, cetățean român, studii superioare, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în mun. B,-, - 5,.1,.1,.7, sector 6 la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă (victimă ).
În baza art. 81 si 82 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În baza art. 359 pr. penală s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în cadrul termenului de încercare.
În baza art.14 si 346 pr penală comb. cu art. 998, 999 cod civil si art. 55 din Legea nr.136/1995 rep. s-au admis în parte acțiunile civile formulate de către părțile civile si si a fost obligat inculpatul alături de asiguratorul de răspundere civilă SC -. SA-SUCURSALA MUNICIPIULUI B, la plata sumelor de: 15.000 lei cu titlu de daune materiale si câte 50.000 lei pentru fiecare din cele două parți civile, cu titlul de daune morale.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată împotriva SC - SRL OTOPENI cu sediul în Otopeni, str.- - și, nr.61-63, A etaj II B, județul I.
S-a luat act că Spitalul Orășenesc S nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 193 alin 1 si 2 pr penală a fost obligat inculpatul să plătească parților civile si - suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată.
În baza art. 189, 191 pr penală a fost obligat inculpatul să plătească suma de 400 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut pe baza probelor administrate că, la data de 18 ianuarie 2008, în jurul orei 12,30, inculpatul se deplasa cu autoturismul marca Skoda cu număr de înmatriculare - pe DN 1 în orașul din direcția P către B, iar la km.110 + 224 a surprins și accidentat pe minorul în vârstă de 11 ani care se angajase în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni, marcată și semnalizată corespunzător.
Ca urmare a producerii accidentului minorul a suferit leziuni traumatice cranio-cerebrale ce au avut ca rezultat decesul acestuia.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr.33 M/19 ianuarie 2008 emis de SML P, moartea minorului a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale ca urmare a unui traumatism crinio-cerebral contuziv deschis produs în contextul unui accident de circulație rutieră.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară auto nr.52/10 martie 2008 de către expert G și a reieșit că impactul a avut loc pe zona marcată a trecerii pentru pietoni, iar accidentul putea fi evitat de către conducătorul auto, cu condiția deplasării în localitate într-o astfel de situație cu o viteză maximă de 30 km./h și putea fi prevenit de victimă prin măsuri de asigurare la efectuarea manevrei de traversare a drumului; în raport de art.72 alin.3 din OUG nr.195/2002 republicată s-a apreciat că nu se impunea a se lua de către victimă în această situație măsura de asigurare.
S-a reținut că inculpatul a recunoscut producerea accidentului însă a precizat că minorul a apărut intempestiv în fața autoturismului în timp ce viteza de circulație în acel moment era de aproximativ 70 km./; de asemenea a mai precizat că impactul a avut loc după trecerea de pietoni, însă această susținere este contrazisă de către martorii oculari, și; de asemenea susținerea a mai fost contrazisă și de concluziile raportului de expertiză tehnică auto.
S-a observat însă că, potrivit disp.art.123 lit. h din HG nr.1391/2006 respectiv Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 republicată - conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km./h în localități sau 50 km./h în afara localităților la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare și marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflați pe trotuar, în imediata apropiere a părții carosabile, intenționează să se angajeze în traversare.
A reținut instanța de fond că fapta inculpatului care, prin încălcarea dispozițiilor legale sus-menționate - din culpă - a produs la data de 18 ianuarie 2008, în timp ce conducea autoturismul marca Skoda cu număr de înmatriculare - în orașul la km.110+224 - un accident rutier soldat cu decesul minorului în vârstă de 11 ani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 Cod penal - ceea ce a atras răspunderea sa penală.
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului s-a ținut seama de criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, de persoana inculpatului care nu este înscris în cazierul judiciar, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de împrejurările concrete ale comiterii acesteia, limitele de pedeapsă, dar și de atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal și conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii; aceste considerente au condus la concluzia că scopul preventiv al pedepsei și eventuala reeducare a inculpatului în sensul art.52 Cod penal se pot realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea orientată către minimul special prevăzut de lege.
În cauză fiind întrunite condițiile cerute de disp.art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare ce a fost stabilit conform art.82 Cod penal; conform art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.
Cât privește latura civilă a cauzei instanța de fond a reținut că tatăl minorului, numitul - s-a constituit parte civilă (140) în cadrul procesului penal cu sumele de - 15.000 lei - daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și aferente parastaselor creștinești și - 60.000 lei daune morale.
Mama minorului, numita s-a constituit parte civilă (186) în cadrul procesului penal cu sumele de: - 30.000 lei - daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastasele ulterioare și - 170.000 lei daune morale.
Referitor la daunele materiale solicitate de către cele două părți civile, prima instanță a reținut faptul că respectivele cheltuieli au fost comune, părțile civile fiind soți, așa încât nu se justifică diferența cerută în plus de către mama minorului față de suma cerută de către tatăl acestuia.
Însă, din probatoriul administrat pe latură civilă (înscrisuri și martori) a rezultat faptul că cheltuielile ocazionate de înmormântarea minorului și parastasele creștinești potrivit datinii - ulterioare - se cuantifică la suma de 15.000 lei, sumă la care cu titlu de daune materiale a fost obligat inculpatul alături de asiguratorul de răspundere civilă - Reasigurare Astra SA - în temeiul art.14 și 346.pr.pen. comb. cu art.998, 999 Cod civil și art.55 din Legea nr.136/1995 republicată.
Cât privește cererea părților civile referitoare la daunele morale s-a dispus ca acestea să fie acordate într-o sumă justă și echitabilă pentru toate suferințele cauzate de către moartea unicului lor fiu.
Cu referire la acțiunea civilă formulată împotriva SRL OTOPENI - instanța de fond a constatat că aceasta este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare deoarece soția inculpatului, numita era la data producerii accidentului salariata a societății comerciale sus-arătate și preluase spre folosință autoturismul marca Skoda cu număr de înmatriculare - - conform procesului-verbal de predare-primire nr.65/18 decembrie 2007 (233-234). Potrivit acestui proces-verbal, soțul salariatei - în speță inculpatul - putea să folosească autoturismul în cazul folosirii particulare (cum a fost de altfel cazul de față).
În aceste condiții, s-a apreciat că devin incidente disp.art.1000 alin.3 Cod civil, potrivit căruia comitenții răspund de prejudiciul cauzat de prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat. De esența angajării răspunderii civile în aceste condiții legale este existența raportului de prepușenie ceea ce în speța de față nu a existat din moment ce inculpatul nu a fost salariatul SRL OTOPENI.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile și, inculpatul și asiguratorul SC. B, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Părțile civile și -, au criticat sentința pronunțată de instanța de fond, în latură civilă, susținând că, despăgubirile civile acordate cu titlul de daune materiale și daune morale reprezentând cheltuieli de înmormântare si parastasele efectuate sunt insuficiente în raport de probatoriile administrate, arătând că la dosarul cauzei au depus înscrisuri care dovedesc faptul că acestea se ridică la o sumă mult mai mare decât cea acordată de prima instanță.
Au solicitat admiterea apelului, desființarea în parte în latură civilă a sentinței apelate, iar pe fond, obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata sumei de 70.000 lei cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile și 30.000 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea și parastasele efectuate, apreciind că în cauză au făcut dovada pretențiilor solicitate, care însă nu au fost admise în totalitate de instanța de fond.
De asemenea, părțile civile au solicitat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată în apel, conform chitanței depusă la dosar în această cale de atac.
Inculpatul apelant, a criticat sentința pronunțată de prima instanță tot în latură civilă, în sensul că, despăgubirile civile la care a fost obligat către părțile civile sunt excesive, arătând că, instanța de fond trebuia să dispună obligarea asigurătorului de răspundere civilă SC. - Reasigurare Astra SA - Sucursala mun.B la plata în totalitate a acestor despăgubiri, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte în latură civilă a sentinței pronunțată, iar pe fond, reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care acesta a fost obligat, urmând ca acestea să fie achitate în totalitate de către asigurătorul de răspundere civilă.
Asiguratorul SC. B, prin reprezentantul său legal, a solicitat admiterea apelului, desființarea in parte in latura civila a hotărârii primei instanțe și pe fond, reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care a fost obligată alături de inculpat.
Tribunalul Prahova prin decizia penală nr. 120/22.05.2009 a admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.25/05.02.2009 a Judecătoriei Sinaia, pe care a desființat- în parte, în latură civilă și a redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile și - de la 5000 lei pentru fiecare la câte 3500 lei pentru fiecare parte civilă.
S-a menținut în rest sentința atacată.
S-au respins apelurile declarate de părțile civile și, -, ambii domiciliați în orașul,-, jud. P de asiguratorul de răspundere civilă - Reasigurare SA Sucursala Municipiului B, cu sediul în B, str. - -, sector 1, ca nefondate.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și împrejurările producerii evenimentului rutier soldat cu decesul minorului, probele administrate fiind judicios interpretate, iar vinovăția inculpatului fiind confirmată de toate mijloacele de probă administrate și recunoscute de altfel de inculpat.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică auto efectuată în cauză accidentul s-a produs din vina exclusivă a inculpatului.
A mai observat instanța de apel că încadrarea juridică a faptei este corespunzătoare iar la individualizarea pedepsei aplicate instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal și circumstanțele personale ale inculpatului.
Însă, în ceea ce privește rezolvarea laturii civile a cauzei, instanța de control judiciar a apreciat că prima instanță a stabilit un cuantum excesiv al daunelor morale în raport cu fapta comisă și practica în materie. Astfel, s-a argumentat că este de necontestat că în urma producerii accidentul de circulație părțile civile au suferit o pierdere iremediabilă iar șocul produs are urmări pe termen. Cu toate acestea trebuie avut în vedere faptul că este vorba de o faptă penală produsă din culpă chiar dacă este urmarea nerespectării unor reguli privind circulația pe drumurile publice. Inculpatul nu a urmărit producerea acestei fapte și nu a dorit ca aceasta să aibă drept consecință decesul victimei.
În astfel de situații este de dorit să se facă o delimitare evidentă între despăgubirile ce se acordă pentru consecințe similare la infracțiunile din culpă și cele cu intenție.
Instanța de control judiciar a constatat că este certă necesitatea acordării de daune morale care însă au drept scop o reparație sub formă patrimonială chiar și în condițiile în care s-a adus atingere unor relații nepatrimoniale ca în speța de față. Aceste despăgubiri trebuie însă să constituie o formă reparatorie morală și de satisfacție pentru părțile civile și nu un mijloc de îmbogățire fără temei.
În acest context s-a apreciat că apelul inculpatului este fondat și că daunele morale acordate părților civile sunt excesive, tribunalul apreciind că suma de 3.500 lei pentru fiecare din părțile civile este îndestulătoare pentru acoperirea justă și integrală a prejudiciului moral nepatrimonial și evitarea îmbogățirii fără justă cauză, sens în care s-a dispus admiterea apelului inculpatului și pe cale de consecință, respingerea apelurilor părților civile, dar și al asiguratorului.
Împotriva deciziei tribunalului au declarat recurs, în termen legal, părțile civile și - și asiguratorul SC - Reasigurare Astra B, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, în privința greșitei soluționări a laturii civile a cauzei.
Recurenții părți civile, în motivele scrise de recurs, au susținut, în esență, că în mod eronat tribunalul a apreciat asupra întinderii daunelor morale, pe care în mod greșit le-a redus deși, consecințele produse sunt ireparabile, iar pe de altă parte, că despăgubirile civile ce le-au fost acordate de prima instanță nu corespund în nici un caz cheltuielilor pe care le-au suportat ulterior comiterii faptei.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea deciziei tribunalului, iar pe fond obligarea inculpatului alături de asigurator la plata daunelor morale sau materiale, așa cum au fost solicitate prin constituirea de parte civilă, respectiv suma de 30.000 lei daune materiale si 170.000 lei daune morale în favoarea ambelor părți civile.
Recurentul asigurator nu a arătat în scris motivele pentru care formulează calea de atac.
Curtea, examinând hotărârile recurate în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 al.3 C.P.P. constată că recursurile părților civile sunt fondate, iar recursul asiguratorului este nefondat pentru motivele ce se vor expune în continuare:
Instanțele au stabilit în mod corect și complet situația de fapt și au realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză, în cele două faze ale procesului penal, din care rezultă atât existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție, în forma cerută de lege, de către inculpat.
Au fost avute astfel în vedere: procesul-verbal de cercetare la fața locului încheiat de lucrătorii de poliție și însoțit de schița locului accidentului și planșele fotografice demonstrative, raportul de expertiză tehnică-judiciară auto, raportul medico-legal de necropsie, declarațiile părților civile, declarațiile martorilor, înscrisurile vizând întinderea despăgubirilor civile, probe ce se coroborează cu declarațiile constante de recunoaștere ale inculpatului.
Pe baza acestor mijloace de probă, în mod judicios s-a reținut și rezultă că la data de 18.01.2008, în jurul orelor 12,30 inculpatul în timp ce conducea autovehiculul marca Skoda cu număr de înmatriculare - pe Drumul Național 1, în interiorul localității, pe sensul de deplasare P-B, ajungând la Km 110 + 224, în dreptul unei treceri de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, a surprins și accidentat pe victima în vârstă de 11 ani, ce se angajase în traversarea regulamentară a trecerii de pietoni aflată în zona respectivă.
Leziunile traumatice produse victimei prin accident, au condus la decesul acesteia, iar expertiza tehnică auto a concluzionat că evenimentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, acesta deplasându-se în localitate în momentele premergătoare impactului cu o viteza de circa 52 km/ oră, cu toate că reducerea vitezei de deplasare la maxim 30 km/oră era impusă de existența trecerii de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, la un drum pe o singură bandă.
Existența faptei și vinovăția inculpatului au fost în mod judicios stabilite de instanțe și sunt confirmate de probele administrate, soluția de condamnare fiind legală, iar pedeapsa just individualizată, atât ca întindere cât și ca modalitate de executare, inculpatul necontestând aceste aspecte nici prin apelul pe care l-a declarat și neformulând recurs.
În privința soluționării laturii civile a cauzei, Curtea observă că părinții victimei au exercitat acțiune civilă în cadrul procesului penal, solicitând acordarea unor sume separate, respectiv - 15.000 lei daune materiale și 60.00 lei daune morale, iar 30.000 lei daune materiale și 170.000 lei daune morale.
În mod judicios prima instanță a constatat că dat fiind calitatea de soți a părților civile, daunele materiale suportate nu reprezintă decât o cheltuială comună a soților, astfel încât întinderea acestora nu ar putea fi diferită, câtă vreme patrimoniul comun este supus regulilor devălmășiei.
În privința întinderii acestor daune materiale, în mod judicios prima instanță a realizat coroborarea probatoriilor administrate sub acest aspect, stabilind că acestea evidențiază cheltuirea sumei de 15.000 lei din patrimoniul comun al soților pentru suportarea cheltuielilor ocazionate de înmormântarea victimei și comemorările religioase ulterioare, potrivit tradiției creștine.
Și cuantumul daunelor morale a fost apreciată în mod just de către prima instanță, ca fiind de câte 50.000 lei în favoarea fiecăreia dintre părțile civile, ținând seama de suferințele cauzate prin decesul unicului fiu al acestora.
Curtea observă că soluția tribunalului prin care a fost redus cuantumul daunelor morale la câte 3.500 lei pentru fiecare din părțile civile, este greșită deoarece această sumă nu răspunde exigențelor unei juste și integrale acoperiri a prejudiciului moral nepatrimonial produs părților civile în urma faptei comise de inculpat.
În acest sens, deși instanța de control judiciar a observat în mod corect că daunele morale nu trebuie să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, cu toate acestea, nu a explicat argumentele pentru care a apreciat că suma stabilită de prima instanță ar avea caracterul unei îmbogățiri fără justă cauză.
Daunele morale trebuie să reprezinte o echitabilă acoperire a prejudiciului moral nepatrimonial, în a cărui întindere trebuie avute în vedere toate aspectele ce țin de consecințele faptei comise.
În cauza de față, intervenția brutală a decesului victimei în vârstă de numai 11 ani, prin fapta culpabilă a inculpatului, în condițiile în care victima a respectat toate normele legale vizând deplasarea sa pe drumurile publice, reprezintă în mod cert o consecință ireparabilă, cu atât mai mult cu cât, victima era unicul fiu al părților civile, astfel încât nu se poate susține că daunele morale acordate de prima instanță ar excede caracterului rezonabil al despăgubirii morale a părților civile, pentru suferința psihică produsă prin pierderea intempestivă și dramatică a unicului lor copil.
Așa fiind, Curtea constată că se impune admiterea recursurilor părților-civile și casarea deciziei tribunalului în baza art.385/15 pct.2 lit. pr.penală, constatând că apelul a fost greșit admis, în speță fiind incident cazul de casare prev. de art.385/15 alin.1 pct.18 pr.penală, cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei.
Ca atare se va menține în latură civilă sentința penală nr.25/2009 pronunțată de Judecătoria Sinaia.
Recursul asigurătorului,care nu a fost motivat în scris, cu toate că a fost declarat și înregistrat la tribunal încă de la 1.06.2009, urmează a fi respins ca nefondat, față de considerentele ce preced în privința soluționării laturii civile a cauzei.
Văzând și disp. art.192 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de părțile civile și, ambii domiciliați în,-, jud. P, împotriva deciziei penale nr. 120/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și în consecință:
Casează decizia pronunțată de Tribunalul Prahova și menține sentința penală nr. 25/2009 pronunțată de Judecătoria Sinaia.
Respinge ca nefondat recursul declarat de asiguratorul SC -. Astra SA- Sucursala
Obligă asiguratorul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193 obligă C.P.P. inculpatul la plata sumei de 2380 lei în favoarea părților civile și -.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.10.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Georgescu Cristina Gabriela
- - - - - -
Grefier,
BEJ, MM
2 ex./27.10.2009
f-
Judecătoria Sinaia
,
Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Georgescu Cristina Gabriela
