Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 941/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 941/R

Ședința publică din 13 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Constantin Costea

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -

JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 99 din 24.06.2008 pronunțată de T ribunalul C-S în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul recurent, pentru care se prezintă avocat, în substituirea avocatului, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, părțile civile intimate, părțile responsabile civilmente Internaționale Transporte, prin Asigurări SA B, asigurătorul Biroul Asigurărilor de Autovehicule din România.

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și aplicarea unei pedepse orientată sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere conduita inculpatului care a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, a contribuit la aflarea adevărului, a fost prezent în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată deși locuiește în Germania, este infractor primar astfel că sunt incidente prev. art. 74, 76 Cod penal.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, instanța ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului atunci când a pronunțat soluția de condamnare a acestuia.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 72 din 3 martie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Caransebeș în baza art.178 al.2 Cp a condamnat pe inculpatul, - născut la 23 august 1982 în, fiul lui și, cetățenie, studii superioare, șofer la firma Frații TRANSPORTS, căsătorit, 2 copii minori, domiciliat în sat -, jud., cu reședința în am, 23-25, Germania, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.89 al.1 din OUG 195/2002 rep. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.33 - 34 Cp inculpatul va executa pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.81-82 Cp a suspendat condiționat executarea pedepsei pe perioada termenului de încercare de 4 ani.

A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cp.

A respins pretențiile părților civile și, ca nedovedite.

A obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 01 iulie 2007, pe timp de noapte, inculpatul conducea -ul marca Volvo cu nr. înmatriculare -062 ce tracta remorca cu nr. -942 pe drumul național 6, din direcția L spre

Inculpatul, din neatenție, a lovit-o pe victima, care circula pe bicicletă având în dotare o lampă stop, victima găsindu-se în stare de ebrietate, respectiv având o alcoolemie de 2,100/00. În urma impactului victima a decedat.

Inculpatul nu a oprit la locul accidentului, ci mai departe, într-o parcare, unde a constatat că are farul din față dreapta spart.

În fața organului de urmărire penală inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, dar în fața instanței de judecată a revenit asupra susținerilor sale și a arătat că a comis un accident de circulație pe care nu l-a observat și nu a avut intenția să părăsească locul accidentului.

Faptele inculpatului au fost confirmate de martorii audiați în fața instanței și.

Instanța a constatat că inculpatul în calitate de conducător auto a sesizat momentul impactului cu victima, dar a continuat să circule fără să oprească la locul săvârșirii faptei. Acest lucru a reieșit din declarația martorului, care a declarat că inculpatul a oprit în stația și s-a uitat la mașină. Ba chiar inculpatul spune că a văzut farul spart, dar a crezut că a fost lovit de o bucată de lemn. Inculpatul a mai spus că în momentul accidentului a auzit un zgomot. Ori, obligația legală a oricărui conducător auto, este ca în momentul în care sesizează asemenea fapte, să oprească și să verifice ce este. Nici după ce a văzut farul din dreapta spart, inculpatul nu a revenit la locul accidentului, continuându-și drumul, acest lucru denotând faptul că inculpatul a tratat cu ușurință fapta comisă.

Instanța a mai reținut și că victima se afla în stare avansată de ebrietate și circula pe timp de noapte, fapt care a concurat la producerea accidentului.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului, prev.de art.178 al.2 Cod penal și art.89 al.1 din OUG 195/2002 rep.

Din fișa de cazier a reieșit că inculpatul este infractor primar, iar în fața instanței de judecată a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând faptele comise; acestea au fost avute în vedere de instanță la individualizarea pedepsei, în conformitate cu prev.art.72 Cod penal. Instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special cu suspendarea executării ei este îndestulătoare pentru îndreptarea conduite inculpatului.

Părțile vătămate - concubina victimei și, fiul acestuia, s-au constituit părți civile cu suma de 3000 Euro și respectiv 7000 Euro, reprezentând cheltuieli de înmormântare. Partea vătămată a primit de la inculpat suma de 3000 Euro pentru cheltuieli de înmormântare.

Instanța a reținut că părțile vătămate nu și-au dovedit prin nici un mijloc de probă pretențiile invocate și cum în drept orice pretenție trebuie dovedită prin probe, în această situație instanța le- respins ca nedovedite.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel în latură penală inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie; s-a motivat susținându-se că pedeapsa aplicată este mare în raport de gravitatea faptei și de atitudinea sinceră a inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale.

Prin decizia penală nr. 99 din 24 iunie 2008, Tribunalul C-S a respins ca nefondat apelul inculpatului.

Analizând hotărârea atacată, în raport de motivele invocate, de actele și probele de la dosar, cât și din oficiu, conform art.371 Cpp, tribunalul a constatat că hotărârea Judecătoriei Caransebeș este legală și temeinică pronunțată în conformitate cu dispozițiile legale și în baza probelor administrate.

Pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea a două infracțiuni respectiv ucidere din culpă prevăzută de art. 178 al.2 Cp și părăsirea locului accidentului prevăzută de art. 89 al.1 din OUG 195/2002 este corect individualizată în raport de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cp, de gravitatea și periculozitatea concretă și de urmarea produsă, respectiv decesul unei persoane.

Instanța de fond a avut în vedere la stabilirea pedepsei atitudinea sinceră a inculpatului precum și faptul că nu are cazier, nu este cunoscut cu antecedente penale, și a stabilit o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege.

Tribunalul a apreciat că pretențiile inculpatului privind reducerea pedepsei nu sunt întemeiate, nebazându-se pe probele de la dosar.

Împotriva deciziei Tribunalului C-S a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie pe motiv că pedeapsa aplicată este prea mare având în vedere circumstanțele reale și personale a inculpatului, care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, a contribuit la aflarea adevărului, a fost prezent în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată deși locuiește în Germania, este infractor primar astfel că sunt incidente prev. art. 74, 76 cp care permit aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și din oficiu, conform prev. art.39510al.21cpp se constată că atât decizia recurată cât și sentința instanței de fond sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de casare a lor.

Referitor la motivul de recurs invocat de inculpat se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a criteriilor generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 cp.

Toate aspectele prezentate de inculpat au fost avute în vedere de către instanță și care au constituit temeiuri pentru aplicarea unei pedepse minime de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni din care una cu intenție.

Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins în baza art. 38515, pct.1 lit. b cpp.

Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 99/2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.

Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 13.10.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - G - - -

GREFIER

- -

Red. /15.10.08

Tehnored. 2 ex./30.10.08

PI. - - Jud.

-; - Trib. C-

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 941/2008. Curtea de Apel Timisoara