Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 95/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 95
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Valentina Trifănescu
JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
Judecător - -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor penale promovate de asigurătorul SOCIETATEA DE asigurare REASIGURARE "" SA - prin Sucursala G și de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 268 de la 04 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat desemnat din oficiu reprezentând pe recurentul - inculpat, lipsind recurenta - asigurător SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE "" SA - Sucursala G, precum și intimata - parte civilă.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului invocând cazul de casare prev de art. 3859pct. 14 Cod Procedură penală, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei prin aplicarea unei sancțiuni, respectiv amenda penală.
De asemenea, se invocă faptul că, la producerea evenimentului rutier soldat cu vătămare corporală, a concurat și faptul că autoturismul pe care îl conducea avea defecțiuni tehnice la sistemul de frânare și astfel, nu a mai avut timpul necesar și o distanța suficientă pentru a opri autoturismul fără să lovească victima pe trecerea de pietoni.
Totodată, se arată că instanța urmează să se pronunțe și cu privire la cererea formulată anterior referitor la prelungirea dreptului de a conduce autoturismele pe drumurile publice.
În ceea ce privește recursul asiguratorului Asigurare, se solicită respingerea acestuia ca nefondat, deoarece latura civilă a fost soluționată legal și temeinic.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului inculpatului, ca nefondat, deoarece instanțele au făcut o temeinică individualizare și proporționalizare a pedepsei, în raport cu culpa exclusivă a inculpatului, care avea obligația să nu conducă pe drumurile publice un autoturism cu defecțiuni tehnice, iar în ceea ce privește cererea de prelungire a dreptului de a mai conduce, aceasta este nefondată, deoarece prin soluționarea recursului și respingerea lui, se confirmă starea de pericol pe care inculpatul o reprezintă pentru circulația pe drumurile publice, iar condamnarea acestuia determină anularea permisului de conducere, ceea ce implică și înlăturarea dreptului acestuia de a mai conduce orice vehicul pe drumurile publice.
Cu privire la recursul asigurătorului, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca nefondat, deoarece există dovezi pe latură civilă cu privire la despăgubirile materiale acordate victimei.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, în replică, arată că aplicarea unei amenzi penale inculpatului ar contribui la reabilitarea de drept a acestuia după împlinirea termenului de 1 an, astfel încât, inculpatul ar avea posibilitatea să îl redobândească dreptul de a conduce vehicule.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 986/19.05.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, în baza art. 184 alin 2 și 4 Cod penal,a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 17.09.1974, în Novaci, jud. G, cetățean român, cu domiciliul în Novaci,-, jud. G, fără antecedente penale, - - la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei, pe durata prevăzută de art. 82.pen și au fost puse în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 și urm. pen.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. teza II - și b Cod penal, așa cum sunt prevăzute de art. 71 Cod penal.
În baza art. 346 rap.C.P.P. la art. 998 - 999 cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu asiguratorul - Sucursala Tg. și comitentul Novaci, societatea de asigurare în limita contractului de asigurare, la 516,88 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Județean de Urgență Tg. J; la 12.000 lei despăgubiri civile și la 5.000 lei daune morale către partea civilă, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânzile legale la data plății.
A fost obligat inculpatul la 600 lei către partea civilă, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate cu susținerea cauzei.
În baza art. 191 p Cod Penal, a fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 2367/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, constând în aceea că inculpatul era angajat ca șofer la SRL N, deservind autoutilitara cu numărul de înmatriculare -, cu care efectua transportul produselor lactate la beneficiar.
În dimineața de 10.04.2008, în jurul orelor 08.50, în timp ce conducea autoutilitara 1304 cu numărul de înmatriculare -, proprietatea SRL N pe str. - din mun. Tg. J, venind din direcția centru către zona, după ce a trecut de intersecția cu str. 30 și ajungând în apropierea marcajului de trecere pentru pietoni din zona intersecției cu str. -, a observat victima - respectiv partea vătămată - ce se afla în mișcare, în traversare pe trecerea de pietoni, de la dreapta spre stânga.
Fără să se asigure și circulând cu viteză neadecvată în zona trecerii de pietoni, a acroșat partea vătămată cu partea din față-dreapta a autoutilitarei, din impact, victima căzând pe carosabil. În aceste împrejurări, inculpatul, deși a acționat frâna de serviciu pentru a evita impactul cu victima, a lovit-o pe aceasta, după care a coborât din autoutilitară, a ridicat victima de pe carosabil și mai întâi, cu autovehiculul pe care-1 conducea, a transportat victima spre spital, după care a continuat transportul acesteia cu autoturismul nepoatei victimei.
Fiind testat cu aparatul etilotest, a rezultat că în momentul producerii accidentului de circulație, inculpatul nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, această concluzie rezultând și după recoltarea celor două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, la Spitalul Tg.
Din aceleași cercetări a rezultat că victima a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare, inițial, 50-55 zile îngrijiri medicale (conform certificatului medico-legal nr. 446/21.04.2008 eliberat G), după care, la data de 03.07.2008 a fost completat la 60-65 zile îngrijiri medicale, concluzionându-se că leziunile traumatice care s-au produs în condițiile accidentului rutier, nu au pus în primejdie viața victimei.
Victima a fost internată cu nr. 754 în Spitalul Tg. J - Secția Ortopedie, în perioada 10-18.04.2008, cu diagnosticul "fractura ramilio-pubian dreapta fără deplasare și contuzie coloană vertebrală lombară ", iar cu 1150 fost internată și în perioada 06-11.08.2008, cu diagnosticul "fractură de bazin consolidată; polidiscopatie amielică". De asemenea, instanța de fond a reținut că i s-au recoltat probe biologice și victimei, în momentul producerii accidentul rutier, rezultând lipsă alcool etilic în sânge.
Din concluziile expertizei tehnice auto a rezultat că starea de pericol privind accidentul de circulație din data de 10.04.2008, orele 08.50, a fost creată de către inculpatul care, nereducând viteza în apropierea unei treceri pentru pietoni, în raport cu condițiile de vizibilitate și starea sistemului de frânare a autoutilitarei pe care o conducea (eficiența frânei de serviciu fiind sub limita admisibilă), a fost în imposibilitate de a acorda prioritatea de trecere a victimei, care era angajată în traversarea străzii regulamentar, culpa exclusivă în producerea accidentului rutier aparținând deci inculpatului.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu o sumă echivalentul a 20.000 euro reprezentând: daune morale, cheltuieli de întreținere, medicamente, etc.
Analizând probele aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că ctivitatea infracțională a inculpatului întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 184 alin. 2 și 4.pen. iar la individualizarea pedepsei ce s-a aplicat acestuia, a avut în vedere dispozițiile art. 72. pen. în sensul că a ținut seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de dispozițiile art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, în sensul limitelor de pedeapsă prevăzute pentru fapta săvârșită de către inculpat, de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atrag agravarea sau atenuarea răspunderii penale.
Cu privire la persoana inculpatului, s-a reținut că nu este cunoscut cu antecedente penale - așa după cum a rezultat din fișa de cazier aflată la dosarul cauzei - și a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta infracțională pentru care a fost trimis în judecată.
S-a considerat astfel că pedeapsa cu închisoarea orientată la limita minimă specială prevăzută la art. 184 alin. 2 și 4.pen. cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, va fi de natură a realiza scopul preventiv, determinându-l pe acesta să nu mai săvârșească fapte infracționale de natura celei pentru care a fost trimis în judecată în cauza de față.
Sub aspect civil, în baza art. 346 p raportat la art. 998 - 999 cod civil, a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul SC SA Sucursala Tg-J, asiguratorul în limita contractului de asigurare a riscului asigurat privind accidentul de circulație produs și partea responsabilă civilmente, comitentul SC SRL Novaci, la despăgubiri civile către partea civilă și Spitalul Județean de Urgență Tg-
Împotriva acestei sentinței penale, a declarat apel atât inculpat, cât și partea civilă și asiguratorul Asigurare - Reasigurare.
În apelul său inculpatul a criticat sentința instanței de fond în sensul că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea aspră, în raport de gravitatea faptelor comise.
Partea civilă a formulat apel numai pe latură penală, pe motivul că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă.
Asigurătorul Asigurare - Reasigurare a criticat sentința de fond în sensul că suma de 12.000 lei Ron la care a fost obligată este prea mare și nu a fost dovedită în fața primei instanțe cu înscrisuri care să se regăsească la dosar.
Prin decizia penală nr. 268 de la 04 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, s-a dispus respingerea ca fiind nefondate a apelurilor declarate de inculpatul, părții civile și asigurătorului Asigurare - Reasigurare - Filiala Tg. J și a obligat pe fiecare dintre apelanți la plata a câte 30 lei cheltuieli judiciare statului, iar pe inculpat și la plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărător din oficiu, sumă ce s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Gorj.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat în esență că probatoriul științific și testimonial administrat în cauză, a demonstrat pe deplin faptul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, iar pedeapsa ce i-a fost aplicată instanța de fond este legală și temeinică, fiind corect individualizată.
De asemenea, s-a apreciat de către tribunalul că instanța de fond, în mod corect a soluționat latura civilă a procesului penal prin obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către Spitalul Județean de Urgență Tg. J, precum și la despăgubiri civile și daune morale către partea vătămată, cuantumul despăgubirilor civile și daunelor morale fiind - de asemenea - corect.
Apelul Asigurare - Reasigurare - Filiala Tg. J s-a apreciat ca fiind neîntemeiat, din probele administrate în cauză (actele depuse la dosar și martorii ascultați în cauză) rezultând că, în cursul cercetării judecătorești s-a făcut dovada prejudiciului suferit de către partea civilă.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs - în termen legal - atât asigurătorul SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE "" SA - Sucursala G - care a criticat hotărârile pe latură civilă, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, invocând faptul că daunele materiale nu au fost dovedite -, cât și inculpatul - care a criticat prin motivele de recurs și oral, prin apărător, hotărârile, pentru greșita individualizare a pedepsei, solicitând reducerea ei și aplicarea unei pedepse cu amenda.
Recursurile sunt nefondate și vor fi respinse, cu următoarea motivare:
În ceea ce privește recursul asiguratorului, acesta este nefondat deoarece martorii audiați confirmă starea de nevoie în care s-a aflat victima și efortul fizic și material pe care aceasta le-a făcut pentru a suporta tratamentele medicale și, ulterior, pentru a se recupera de pe urma accidentului de circulație.
Astfel, martorul arată că inculpatul a intenționat să-i plătească un însoțitor părții vătămate pe durata cât s-a aflat în convalescență, dar o astfel de înțelegere nu s-a realizat. Starea de nevoie a părții civile este confirmată și de martorul, care afirmă că asistența cu privire la afecțiunea medicală era asigurată ambulatoriu, din grija rudelor.
Aceste declarații se completează cu copia fișei medicale privind pe partea civilă și cu certificatul medico-legal al acesteia, documente care atestă existența unor leziuni care au necesitat atât intervenție chirurgicală cât și, ulterior, tratament medical și recuperator.
În ceea ce privește recursul inculpatului și acesta este nefondat, în raport de cazul de casare invocat, deoarece în ceea ce privește posibilitatea existenței unei culpe, alta decât a inculpatului, Curtea reține că această apărare este nedovedită, întrucât, atât din expertiza tehnică a accidentului auto, cât și din constatarea tehnică cu privire la autovehiculul condus de inculpat la data accidentului, constată că inculpatul a condus în calitate de conducător auto profesionist, pe drumurile publice, un autovehicul care avea sistemul de frânare necorespunzător. Ori, acesta avea obligația să pună în circulație doar autovehicule care aveau toate sistemele, inclusiv de frânare, în perfectă stare de funcționare.
Din aceste considerente, Curtea reține că întreaga culpă aparține inculpatului și ea se răsfrânge implicit asupra pedepsei aplicate, naturii acesteia și proporționalizării ei.
Drept urmare, în raport de criteriile prev de art. 72 Cod penal și d scopul pedepsei prev de art. 52 Cod penal, se apreciază că instanțele au făcut o temeinică individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, proporționalizând pedeapsa închisorii către minimul ei special și dispunând, totodată, suspendarea condiționată a executării ei.
Cu motivarea reținută, neexistând cazurile de casare invocate și neconstatându-se din oficiu motive de fapt ori de drept care să impună casarea, în baza art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, recursul inculpatul va fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile penale promovate de asigurătorul SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE "" SA - prin Sucursala G și de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 268 de la 04 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Obligă recurenta - asigurător la 45 lei cheltuieli judiciare statului și pe recurentul - inculpat la 235 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 200 lei onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, prin Curtea de APEL CRAIOVA.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud.: -
Jud. apel: D-tru.
Dact. 2 ex./ - 12 martie 2010
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Valentina Trifănescu, George Ciobanu
