Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 183/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.183/R/2008
Ședința publică din 3 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela
JUDECĂTOR 3: Pantea Nistor vicepreședintele instanței
Judecător: - -
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpatul recurent, domiciliat în O,-, -.11,.58, jud.B și partea civilă recurentă,. în O, str.-, nr.22, -.7,.2, jud.B, împotriva deciziei penale nr.313/A din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, care desființează în parte sentința penală nr.932 din 6 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prev. și ped. de art.182 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă i8nculpatul recurent, asistat de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației nr.101/2008 emisă la 07.01.2008 de baroul Bihor, partea vătămată recurentă, reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.391 emisă la 22 ianuarie 2008 de baroul Bihor - Cabinet de Avocat și partea responsabilă civilmente intimat, lipsă fiind partea responsabilă civilmente intimată, Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria Mun.O, Spitalul Clinic Județean B și de pe lângă Tribunalul Bihor -
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței și că procedura de citare cu partea responsabilă civilmente intimată, nu a fost restituită la dosarul cauzei, după care:
Partea responsabilă civilmente intimata învederează instanței că soțul său a primit citația luând cunoștință de termenul de judecată.
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost legal investită.
Reprezentantul părții civile recurente avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârilor recurate în sensul de a se dispune înlăturarea circumstanței atenuante a scuzei provocării și consecințelor acesteia asupra laturii civile a cauzei, înlăturarea obligării la suportarea parțială a cheltuielilor de spitalizare, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată în toate instanțele.
Apărătorul inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului, casarea și modificarea hotărârilor recurate în sensul de a se dispune reducerea pedepsei aplicate iar în ce privește latura civilă a cauzei redozarea daunelor morale acordate părți civile. Cât privește recursul declarat de partea civilă recurentă solicită a fi respins ca nefondat. Cu onorariu pentru apărător din oficiu.
Procurorul pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul recurent și de admitere a recursului părții civile recurente, apreciind că în mod greșit a fost reținută în favoarea inculpatului circumstanța scuzei provocării prev. de art.73 lit.b din Codul penal și ca urmare se impune majorarea pedepsei, cu executarea în condițiile art.81 Cod penal. Sub aspectul laturii civile se apreciază că se impune majorarea despăgubirilor civile acordate în favoarea părții civile recurente.
Inculpatul recurent, în ultimul său cuvânt, a solicitat reducerea pedepsei aplicate precum și a daunelor morale.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Constată că prin sentința penală nr.932 din 6.06.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-au hotărât următoarele:
A fost respinsă cererea formulată de avocatul părții civile, pentru schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. și ped. de art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, în infracțiunea de tentativă la omor prev. și ped. de art.20 Cod penal rap. la art.174 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal.
În baza art.182 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, art.73 lit.b Cod penal, art.109 Cod penal și art.76 alin. 1 lit.d Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
În baza art.110 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului, pe un termen de încercare de 2 ani, iar în baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția acestuia asupra consecințelor prev. de art.1101alin.2 Cod penal cu referire la art.83 Cod penal.
În baza art.14 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la despăgubiri civile parțiale în sumă de 900 lei, precum și la 5000 lei daune morale, în favoarea părții civile.
În baza art.14 Cod procedură penală și art.313 din Legea nr.95/2006 a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile și, la plata sumei de 3.909 lei, cheltuieli de spitalizare parțiale + majorări de întârziere, calculate conform adresei nr. 11643/20 noiembrie 2006 ( fila 26 din dosar ), în favoarea Spitalului Clinic Județean
În baza art.193 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata sumei de 1.155,60 lei, cheltuieli judiciare parțiale, în favoarea părții civile.
S-a dispus ca onorariul în sumă de 100 lei, pentru avocatul din oficiu de la baroul Bihor, să fie achitat din fondurile Ministerului Justiției, în baza delegației nr.5625/10 octombrie 2006.
În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 9 ianuarie 2006, Poliția Mun. Oaf ost sesizată cu privire la faptul că, în data de 30 decembrie 2005, în jurul orei 18,00, partea vătămată a fost agresată în fața blocului, de un grup de tineri.
Prin Ordonanța din 19 aprilie 2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, apreciind că, inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor, iar numitul Al a săvârșit infracțiunea de complicitate la tentativă de omor.
În urma cercetărilor efectuate, prin rechizitoriul din 2 august 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, în baza art.228 alin.6 și art.10 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva celor doi minori, pentru infracțiunile de tentativă de omor prev. de art. 20 Cod penal raportat la art.174 - 175 lit.i Cod penal și complicitate la tentativă de omor prev. de art.26 Cod penal, raportat la art.20 Cod penal, combinat cu art.174 - 175 lit.i Cod penal, reținându-se că, probele administrate nu confirmă aceste infracțiuni.
Din probele administrate în cauză, rezultă că, în seara de 30 decembrie 2005, întrucât afară era frig, mai mulți tineri, s-au adunat în scara blocului unde locuiește partea vătămată, pentru a discuta în legătură cu organizarea Revelionului.
Întrucât tinerii au făcut în scara blocului, numita - soția părții vătămate - a ieșit din apartamentul său, situat la parter și i-a atenționat pe tineri să nu mai facă.
La scurt timp, a ieșit din locuință și partea vătămată, atenționându-i și el pe tineri, să nu mai facă, după care aceștia au părăsit casa scării.
Partea vătămată, locuiește în același bloc cu martora, tânără în vârstă de 22 de ani, studentă la Facultatea de Drept.
La cei doi frați, și, vin de multe ori, diferiți tineri, care fac în scara blocului sau în fața blocului, determinând nemulțumirea vecinilor și în principal a familiei, care locuiește la parterul blocului.
Au fost situații în care, vecinii au anunțat organele de poliție, pentru a interveni, datorită comportamentului tinerilor.
În seara respectivă, partea vătămată s-a revoltat, atenționând-o pe numita - pe care probabil o consideră vinovată pentru ceea ce li se întâmplă în bloc și a îmbrâncit-
Inculpatul și numitul Al, văzând atitudinea părții vătămate, au intrat din nou în casa scării, ca să o apere.
După ce numita a urcat în apartamentul său, așteptând să vină preotul cu crucea, partea vătămată a ieșit apoi cu o la tineri, pentru a-i determina să nu mai facă, dar, a fost lovită de inculpatul, cu piciorul în abdomen, iar numitul Al a lovit-o cu o piatră în cap.
În urma leziunilor suferite, partea vătămată a fost transportată la spital și supusă unei intervenții chirurgicale, ocazie cu care i-a fost scoasă splina. Totodată, s-a constatat că are și o ruptură de intestin.
În raportul de constatare medico - legală, întocmit de SML B O, s-a stabilit că, leziunile corporale ale părții vătămate s-au produs prin lovire cu corp dur și cădere, pe un plan dur, cu suprafață denivelată. Aceste leziuni necesită pentru vindecare un număr de 40 de zile de îngrijiri medicale, iar viața victimei a fost pusă în primejdie filele 34 - 35 din dosar.
In completarea la raportul de constatare medico - legală, s-a precizat că splenectomia efectuată în data de 07.01.1006, s-a datorat traumatismului abdominal suferit în seara zilei de 30.12.2005, cu mențiunea că ruptura splinei s-a produs în doi timpi - fila 36 din dosar.
Totodată, s-a arătat că, atât peritonita, ca urmare a rupturii intestinului, cât și ruptura de splină, care s-a produs cu prilejul aceluiași traumatism, au pus în primejdie viața victimei, aceasta fiind salvată de intervențiile medico-chirurgicale practicate.
Întrucât partea vătămată a prezentat leziuni și la nivelul capului, a fost efectuată o expertiză medico-legală, de SML B - O ( filele 37 - 39 din dosar ), rezultând că leziunile respective au fost localizate la nivelul extremității cefalice ( cap ) și la nivel abdominal.
La nivelul capului se descrie o plagă contuză parietală, cu o lungime de până la 6 cm evoluția acestei leziuni fiind favorabilă. În data de 18.01.2006, s-a constatat o cicatrice albicioasă.
Leziunea traumatică de la nivelul capului ( plaga contuză ) a putut fi produsă prin lovire cu un corp dur de formă alungită și a necesitat 8 zile de îngrijiri medicale. Leziunea scoasă din contextul politraumatismului, nu a pus în primejdie viața victimei.
Ca urmare, prin rechizitoriu, s-a dispus trimiterea plângerii părții vătămate, la Judecătoria Oradea, pentru soluționare, privind infracțiunea de lovire, prev. și ped. de art. 180 alin.2 Cod penal săvârșită de inculpatul Al.
Partea vătămată a fost internată în Spitalul Clinic Județean B, în perioada 30 decembrie - 31 decembrie 2005 și din 1 ianuarie 2006 până în 18 februarie 2006.
Pentru cheltuielile de spitalizare, Spitalul Clinic Județean O, s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 6515 lei + majorări de întârziere.
Din declarațiile martorilor prezenți la locul faptei, rezultă că, inculpatul a fost atenționat de prietenul său, de pericolul pe care-l prezenta partea vătămată, aflată la mică distanță, cu un par în mână.
În acel moment, inculpatul s-a apărat, lovind cu piciorul în zona abdomenului părții vătămate.
În condițiile arătate, instanța de fond a respins cererea formulată de avocatul părții civile, pentru schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. și ped. de art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, în infracțiunea de tentativă la omor prev. și ped. de art.20 Cod penal raportat la art.174 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin. 3 Cod penal.
Având în vedere conflictul existent între partea vătămată și tineri, persoana inculpatului - minor în vârstă de 17 ani la data respectivă, care în acel moment a înțeles să se apere lovind cu piciorul, instanța de fond a apreciat că fapta a fost săvârșită în stare de provocare, prev. de art.73 lit.b Cod penal.
Pentru motivele arătate, prima instanță a apreciat că, inculpatul nu s-a aflat în stare de legitimă apărare, prev. de art. 44 Cod penal.
Față de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului, o culpă de 60%.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză - fila 3 din dosarul nr-.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel partea civilă și Spitalul Clinic Județean O, respectiv inculpatul, solicitând desființarea sentinței atacate ca netemeinică și nelegală.
În motivarea căii de atac, partea civilă a criticat hotărârea apelată atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile. A solicitat astfel înlăturarea circumstanței atenuante privind scuza provocării, susținând că inculpatul, împreună cu mai mulți tineri, făceau în fața apartamentului părții vătămate, care neputând să tolereze la nesfârșit, a ripostat, eventual verbal la adresa acestora. Sub aspectul laturii civile, solicită acordarea despăgubirilor așa cum au fost solicitate, atât în ce privește daunele materiale, cât și morale, susținând că au fost dovedite în prezenta cauză până la nivelul cuantumului solicitat.
În motivarea căii de atac, partea civilă Spitalul Clinic Județean Oas olicitat acordarea dobânzilor legale calculate de la data de 29.11.2006, până la data plății efective, susținând că această pretenție a formulată și în fața instanței de fond.
În motivarea căii de atac, inculpatul a solicitat achitarea sa în temeiul arr.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e Cod procedură penală, susținând că s-a aflat în stare de legitimă apărare.
Prin decizia penală nr.313/A din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat apelul părții civile.
În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a fost admis apelul penal declarat de inculpatul și partea civilă Spitalul Clinic Județean O împotriva sentinței penale nr.932 din 06.06.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o desființat-o în sensul că a redus cuantumul daunelor morale la care inculpatul apelant a fost obligat de la suma de 5000 lei la suma de 3000 lei.
A majorat cuantumul despăgubirilor la care inculpatul a fost obligat în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean O de la suma de 3.909 lei și majorări de întârziere la suma de 4928,65 lei cu dobânzi legale calculate de la data de 29.11.2005 la data plății efective.
În baza art.14 raportat la art.998 cod civil a obligat partea vătămată, domiciliat în O,-, - 7,.2, jud.B, în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean O, la plata sumei de 3.285,77 lei cu dobânzi legale calculate de la data de 29.11.2005 la data plății efective, menținând restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Onorariul pentru avocat din oficiu de 100 lei conform delegației nr.3788/2007 a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului de Avocați
A obligat pe partea civilă să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală în ce privește reținerea stării de fapt, aceasta stabilind în mod corect, pe baza probelor administrate, că în data de 30.12.2005, în cursul serii, s-a produs o altercație între inculpat, ce se afla într-un grup de tineri, și partea vătămată, în contextul în care acest grup se întâlnea în scara unui bloc, la al cărui parter era situat apartamentul părții vătămate, aceasta din urmă fiind deranjată de gălăgia produsă. Pe acest fond, partea vătămată, având un băț în mână, a ieșit la tineri, cărora le-a cerut să nu facă, atitudine față de care inculpatul a agresat-o pe aceasta, aplicându-i lovituri cu piciorul în abdomen.
Această stare de fapt rezultă fără dubiu din probele administrate, constând în depozițiile martorilor audiați și declarațiile părților.
Modul în care s-a materializat violența exercitată de inculpat demonstrează că acesta a ripostat față de atitudinea părții vătămate, care înarmată fiind cu un băț, implicit a exercitat o amenințare la adresa inculpatului. Mai mult, așa cum rezultă din cauză, această atitudine a părții vătămate a intervenit pe fondul unui conflict preexistent, în mod aproape perpetuu grupul de tineri întâlnindu-se în scara blocului, respectiv în fața apartamentului părții vătămate, amenințarea resimțită de inculpat și implicit starea sa de tulburare fiind evidente. Ca atare, față de aceste date, instanța de fond, în mod corect, a reținut în favoarea inculpatului scuza provocării.
S-a apreciat că nu se dovedește în prezenta cauză starea de legitimă apărare, invocată de inculpat, nedovedindu-se nici existența unui atac iminent al părții vătămate, martorii având o poziție oscilantă în a preciza felul în care partea vătămată ținea acest obiect în mână, iar apoi nu se dovedește starea de pericol grav în care s-ar fi aflat inculpatul, acesta având posibilitatea reală să părăsească casa scărilor.
Încadrarea juridică dată faptelor este corectă, iar pedeapsa aplicată inculpatului reflectă valorificarea în mod just a criteriilor prev.de art.72 Cod penal, instanța aplicând o pedeapsă orientată spre minimul special și suspendând executarea acesteia, în considerarea împrejurării că inculpatul este o persoană tânără, ce se poate reabilita conform concluziilor referatului de evaluare.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, tribunalul a reținut însă că hotărârea instanței de fond este netemeinică, sub următoarele aspecte:
Cuantumul daunelor morale acordate părții civile este prea ridicat raportat la numărul de 50 de zile de îngrijiri medicale, necesitate de aceasta, și la împrejurarea că, dată fiind scuza provocării reținută în favoarea inculpatului, este prezentă și o culpă concurentă a părții vătămate, reținută de altfel de instanța de fond ca având o proporție de 40 %, proporție menținută de instanța de apel. Ca atare, daunele morale vor fi reduse de la suma de 5.000 lei la suma de 3.000 lei.
Inculpatul a fost obligat la plata parțială a despăgubirilor solicitate de partea civilă Spitalul Clinic Județean O, deși, așa cum s-a arătat mai sus, consecințele patrimoniale ale faptei inculpatului se datorează și culpei părții vătămate. În plus, instanța de fond nu a acordat dobânzile solicitate de la data de 29.11.2006, dată până la care au fost calculate și introduse în suma globală solicitată până la data plății efective. Ca atare, păstrând proporția de mai sus ( 40 % culpa părții vătămate; 60 % culpa inculpatului ) și reținând că, culpa părții vătămate atrage în sarcina acesteia răspunderea civilă delictuală, instanța de apel a dispus după cum urmează: a majorat cuantumul despăgubirilor la care inculpatul a fost obligat în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean O de la suma de 3.909 lei și majorări de întârziere la suma de 4928,65 lei cu dobânzi legale calculate de la data de 29.11.2005 la data plății efective; în baza art.14 raportat la art.998 Cod civil, a obligat partea vătămată, în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean O, la plata sumei de 3285,77 lei cu dobânzi legale calculate de la data de 29.11.2005 la data plății efective. În mod evident, această obligație la plată a inculpatului este o obligație solidară, fiind ținuți alături de acesta părțile responsabil civilmente, cum în mod corect a statuat instanța de fond.
Împotriva prezentei decizii penale a declarat recurs inculpatul recurent,. în O,-, -.58, jud.B, apreciind că soluția instanței de control judiciar este netemeinică și nelegală, solicită admiterea recursului casarea și modificarea hotărârilor recurate în sensul de a se dispune reducerea pedepsei aplicate, iar în ceea ce privește latura civilă a cauzei solicită reducerea daunelor morale acordate părții civile recurente.
În cauză a declarat recurs și partea civilă recurentă, domiciliat în O,-, - 7,. 2, solicitând casarea și modificarea celor două hotărâri pronunțate.
În motivarea recursului declarat solicită înlăturarea circumstanței atenuante a scuzei provocării, precum și ale consecințelor acesteia asupra laturii civile a cauzei; înlăturarea obligării la suportarea parțială a cheltuielilor de spitalizare și tratament medical; obligarea inculpatului recurent la plata pretențiilor civile integral, așa cum au fost formulate, inclusiv daunele morale solicitate, lăsând la aprecierea instanței soluționarea laturii penale a cauzei.
Dezvoltând motivele de recurs apreciază că în mod greșit au reținut, instanța de fond și cea de apel starea de fapt și concluzionat evident neconform cu adevărul, care a determinat soluționarea cauzei pe latură penală, cu considerente la faptul că inculpatul recurent este un element tânăr reeducabil.
Reținându-se atitudinea provocatoare a părții civile recurente, latura civilă a cauzei a fost soluționată ca atare.
Pe de altă parte în mod greșit i-au fost respinse pretențiile civile ca nedovedite, de vreme ce prin depozițiile martorilor propuși și audiați la cererea sa, aceste pretenții au fost dovedite, cu excepția pretențiilor privitoare la cheltuielile de deplasare ale soției sale la spital cu taxiul.
Referitor la daunele morale, soluția instanței de fond a fost apreciată ca fiind curioasă, nefiind de acord nici cu soluționarea de către instanța de apel, privind cuantumul daunelor morale acordate.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 385 indice 14 Cod de procedură penală și sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute la art. 385 indice 9 Cod de procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică sub aspectul constatării vinovăției inculpatului recurent, cât și în ceea ce privește dozarea pedepsei aplicate inculpatului recurent și soluționarea laturii civile a cauzei.
Instanța a avut în vedere întreg ansamblul probator administrat în cauză, declarațiile martorilor, care au confirmat starea de fapt reținută în rechizitoriu și care justifică reținerea în favoarea inculpatului recurent a circumstanței atenuante a scuzei provocării: relațiile dintre inculpat și partea civilă au fost alterate anterior incidentului din 30 decembrie 2005, acesta amenințându-i și anterior acestei date, situație în care inculpatul apreciind just pericolul a ripostat.
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că vinovăția inculpatului recurent a fost dovedită, iar instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. și ped. de art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 alin. 3 Cod penal, soluție ce a fost menținută de instanța care a soluționat apelul.
Instanța de fond a dat eficiență stabilind cuantumul și modalitatea de executarea pedepsei, prevederilor art.72 Cod penal, privind individualizarea pedepsei ținând cont de persoana inculpatului, minor la data săvârșirii infracțiunii, împrejurările în care fapta a fost săvârșită, gradul de pericol social al acesteia.
Aprecierile referitoarea la posibilitatea de reinserție socială a inculpatului nu au un caracter subiectiv, cum susține partea civilă recurentă, acestea rezultând din concluziile referatului de evaluarea întocmit de de pe lângă Tribunalul Bihor.
În ceea ce privește recursul părții civile, curtea apreciază că este corect stabilit cuantumul acestora, cu considerente la culpa sa concurentă.
În mod corect au fost respinse restul pretențiilor ca nefiind dovedite. Din declarațiile martorilor propuși de partea civilă: și, nu rezultă cu certitudine nici că partea civilă recurentă a desfășurat în mod constant o activitate remunerată și folosul de care a fost privat urmare conduitei culpabile a inculpatului, nici sumele cheltuite de cumnata acestuia pentru a ajuta pe soția părții civile în perioada cât inculpatul a fost spitalizat, nu s-au produs probe privind cheltuielile efectuate cu lenjeria de corp și pat, sub durata spitalizării.
Astfel fiind în baza art.385 indice 15 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul recurentși partea civilă recurentăîmpotriva sus arătatei decizii penale, pe care o menține în întregime.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat, pe inculpatul recurent în solidar cu părțile civilmente responsabile și.
În baza art.189 Cod de procedură penală, dispune virarea onorariului de avocat din oficiu din contul Ministerului Justiției în cel al Baroului de Avocați B, pe seama apărătorului desemnat în condițiile art.171 alin.3 Cod de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent, domiciliat în O,-, -.11,.58 și partea vătămată recurentă,. în O,-, -.7,.2, județul B împotriva deciziei penale nr.313 din 5 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr.224/P/2007 de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul inculpat în solidar cu părțile civilmente responsabile și, să plătească statului suma de 250 lei, cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 100 lei, va fi avansată din contul Ministerului Justiției, în cel al Baroului de Avocați B, pe seama avocat, delegație nr.101/2008.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept 10.04.2008
Jud.apel/
Jud.fond/
Tehnored.dec./
3 ex./14.04.2008
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Crișan Marinela, Pantea Nistor
